QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate fizica

SECUNDA CAT MILENIUL



Este absolut normal ca experimentatorul (observatorul de pe racheta) sa obtina aceleasi rezultate, in orice fel de experimente fizice sau biologice, fie ca el ar activa pe o platforma in miscare (racheta), fie pe una in repaus (Pamantul). Aceasta ar corespunde intru totul principiului relativitatii miscarii, atat in domeniul vitezelor mici, cat si in acela al vitezelor apropiate de viteza luminii.
 Figura 2: racheta spatiala

Admitem, pe de o parte, ca ceasul de pe racheta bate secunda mai lent ca pe Pamant, in conformitate cu teoria relativitatii, iar pe de alta parte, ca toate procesele de pe bordul rachetei, fizice si biologice, se desfasoara conform indicatiilor acestui ceas si nu al ceasului ramas pe Pamant. Incetinirea scurgerii timpului si in aceeasi masura a tuturor proceselor de la bordul rachetei vor fi inobservabile echipajului, si numai dupa intoarcerea pe Pamant echipajul ar putea sa compare indicatiile orologiilor si calendarelor de bord cu cele de pe Pamant: orologiile si calendarele de pe racheta vor fi in intarziere fata de cele terestre, iar acest lucru va putea fi constatat cu toata precizia


Asadar nu este paradoxal faptul de a imbatrani mai lent atunci cand omul si-ar petrece viata pe platforme ce se misca mai repede, ci acest paradox doar aparent persista pentru ca, inca nu s-a efectuat nici cel putin o singura experienta in care sa se fi facut incercarea de verificare a teoriei biologice a relativitatii.
De multe ori s-a pus intrebarea: este posibil ca timpul din racheta sa devina oricat de mare si deci echipajul sa traiasca oricat de mult, presupunand ca toata vremea si-ar petrece-o la bordul unei nave cosmice? Potrivit formulei cunoscute, timpul de pe racheta devine infinit de mare atunci cand viteza rachetei ar atinge viteza luminii. Nici din punct teoretic, necum practic, nu este posibila realizare unei viteze atat de mari, deoarece in timp ce viteza rachetei intr-o miscare accelerata ar tinde cstre viteza luminii, masa rachetei ar trebui sa tinda concomitent spre o valoare infinit de mare. Ori, in acest caz ar fi necesar ca si forta de propulsie a rachetei sa devina infinit de mare, lucru imposibil. Asadar, nici un cosmonaut nu ar putea sa ramana vesnic tanar, oricat de mare -in limitele posibilitatilor teoretice si practice- ar deveni viteza navei cosmice. Cel putin teoretic, s-ar putea admite ca viteza rachetei sa fie apropiata de viteza luminii, de exemplu, 299 999,999 km/s. Calculul arata ca in aceasta imprejurare un an petrecut pe racheta este echivalent cam cu 10 000 de ani terestri. Pana in centrul Galaxiei sau pana la granita acesteia, echipajul ar imbatrani doar cu 2,5 ani, desi distanta de la Pamant pana la aceste obiective este de 25 000 de ani-lumina.
 Figura 3: racheta si imensele ei reactoare
O alta intrebare adresata de nu prea putine ori este aceea privind posibilitate zborului intergalactic. Aceasta calatorie intre galaxii ar fi posibila numai daca racheta ar calatori cu viteza de 299 999,999 km/s (care difera doar cu 1mm/s de viteza luminii), un an pe racheta ar echivala cu circa 400 000 de ani terestri.

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }