QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate fizica

Viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci










Leonardo da Vinci (1452-1519) este un artist din Florenta, unul dintre cei mai mari artisti ai Renasterii. El este un bine cunoscut pictor, arhitect, om de stiina, inginer si sculptor. Profunda sa pasiune pentru cunoastere si cercetare a fost cheia spre cunoasterea artistica si stiintifica in acelasi timp. Inovatia sa in pictura a influentat arta italiana pentru mai mult de un secol dupa moartea sa. Studiile sale stiintifice in anatomie, optica si hidraulica au anticipat multe dintre descoperirile stiintei moderne.
Leonardo da Vinci s-a nascut intr-un oras mic din Vinci, in Toscana, langa Florenta. El a fost fiul unui bogat notar florentin, numit Ser Piero, care avea 25 de ani atunci cand Leonardo a fost adus pe aceasta lume. In acelasi an in care baiatul s-a nascut tatal sau s-a casatorit cu prima sa nevasta. El nu s-a insurat cu mama lui Leonardo deoarece aceasta a fost probabil fiica unui fermier. Mama baiatului se numea Catarina, numele ei este tot ce se stie astazi despre ea.



Pe la mijlocul anului 1460 familia s-a stabilit in Florenta, unde lui Leonardo i s-a oferit cea mai buna educatie. El a avansat rapid atat social cat si intelectual. Leonardo da Vinci era chipes, perseverent in conversatie, un bun muzician si improvizator. Prin 1466 a fost apreciat ca garzone al lui Andrea del Verrocchio. In atelierul acestuia, Leonardo a fost introdus in multe activitati, de la pictarea pieselor din altar pana la sculptarea unor mari monumente din marmura sau bronz.
In 1472 a intrat in cercul pictorilor din Florenta, iar in 1476 era inca considerat asistentul lui Verrocchio.
In 1478 Leonardo da Vinci a devenit un maestru independent. Primul sau angajament a fost sa picteze piesele din altar, din capela Palazzio Vecchio. Prima sa mare opera a fost “Adoratia Magilor” (inceputa in 1481, dar neterminata). Alte lucrari din tineretea sa sunt: “Benoise Madonna” (1478), portretul “Ginerva de Benci” (1474) si “Sfantul Jarome” (neterminat).
Prin 1482, el a intrat in serviciille ducelui de Milano, Ludovico Sforza.
In scrisoarea adresata ducelui Milanului Ludovico Sforza spre a-si oferi serviciile, Leonardo da Vinci isi dezvaluie in 10 paragrafe problemele de tehnologie pe care le studiase si pe care era convins ca le solutionase. De altfel, nenumaratele desene, schite si explicatii aflate in manuscrisele ramase de la el confirma aceste afirmatii.Textul scrisorii, desi limitandu-se aproape exclusiv la domeniul ingineriei militare, indica varietatea cu totul neobisnuita a unor asemenea probleme si solutii:
“1. Dispun de un tip de poduri extrem de usoare si de rezistente, adaptate pentru a fi transportate foarte usor [ . ] si altele solide si rezistente la foc si in lupta, usor de ridicat si usor de asezat. De asemenea, dispun de metode de ardere si distrugere a acelora a dusmanilor.
2. Cand un loc este asediat stiu cum sa scot apa din transee si sa fac o infinita varietate de poduri, adaposturi si scari si alte dispozitive.
3. Idem. Daca, datorita inaltimii malurilor sau rezistentei locului si a pozitiei sale, este imposibil, in timpul unui asediu sa traga folos de pe urma bombardamentului, eu am metode de distrugere a orcarei roci sau fortarete, chiar de ar fi construita pe o stanca.
4. Pe langa acestea, dispun de diferite feluri de mortiere, foarte convenabile si usor de transportat; si cu acestea pot azvarli pietre mici ca intr-o avalansa; iar fumul acestora provoaca o mare spaima inamicului spre paguba si confuzia lui.


5. Iar daca lupta se da pe mare, dispun de diverse tipuri de mecanisme foarte eficace pentru atac si aparare; si de nave care vor rezista atacului celor mai mari tunuri si explozibile.
6. Idem. Dispun de mijloace de a ajunge pe cai si prin galerii secrete si intortocheate, fara a face vre-un zgomot, la un loc fixat, chiar de ar trebui sa se treaca pe sub vre-o transee sau vre-un rau.
7. Idem. Voi construi care de lupta acoperite, sigure si inatacabile, care, patrunzand in randurile inamicului cu artileria lor ar zdrobi orice multime de oameni, indiferent de numarul lor. Iar din spate ar putea veni infanteria nevatamata si fara sa intampine vre-o greutate.
8. Idem. In caz de nevoie voi construi tunuri mari, mortiere si artilerie usoara forme minunate si utile, diferite de tipurile obisnuite.
9. Acolo unde bombardamentul da gresi, eu voi inventa catapulte, baliste, trabocchi si alte dispozitive extraordinar de eficace si care nu sunt folosite in mod obisnuit. Si pe scurt, in functie de diversitatea cazurilor, pot nascoci felurite si infinite mijloace de atac si aparare.
10. In timp de pace cred ca pot da deplina satisfactie si pot fi egalul oricui in arhitectura si in proiectare cladirilor publice si particulare; si dirijarea apei dintr-un loc in altul [ . ]”
Asadar, din cele zece puncte, noua se refera la ingineria militara. In cei saptesprezece ani cat fusese in serviciul ducelui (intre 1483-1499), acesta era interesat in primul rand de astfel de lucrari. Ceea ce nu insemna ca in aceeasi perioada (sau dupa 1500, cand s-a aflat in serviciul lui Cesare Borgia, ori al regelui Ludovic al XII-lea, pana cand va fi invitat de succesorul acestuia, Francisc I) Leonardo nu ar fi fost preocupat sau nu ar fi chiar condus si lucrarile de inginerie civila. Nici o perioada din viata sa nu a fost dedicata exclusiv unui singur tip de activitate, reaminteste A. P. Usher; tot astfel si preocuparile sale tehnologice au trecut continuu de la un domeniu la altu, de la o problema la alta.
O simpla enumerare a inventiilor in domeniul tehnologiei militare (sau macar a inovatiilor aduse unor proiecte, unor modele preexistente) este in masura sa ateste uimitoare imaginatie a lui Leonardo, - in mod evident sustinuta permanent si de cunostiinte stiintifice si tehnice concrete, adeseori chiar experimentale. Astfel un tip de “car acoperit”, cum il numeste el; o surprinzatoare anticipatie a carului blindat modern; sau, care de lupta echipate cu coase, care, printr-un sistem de rotatie, puteau taia picioarele cailor si ale luptatorilor. Scari diferite de asalt, dispozitive pentru escaladarea zidurilor. Poduri de campanie demontabile sau poduri militare suspendate prin vinciuri. O catapulta manevrata cu ajutorul unei roti cu clinchet. O arbaleta uriasa cu afetul montat pe trei perechi de roti inclinate si arcul gigantic al acrei care avea nu mai putin de 24 m si o alta arbaleta cu tragere rapida. Proiectile cu aripi fixate pe partea posteriora pentru a-i asigura stabilirea directionala la lovirea obiectivului proiectilului patrundea prin deschizatura produsa, producand in interior explozia prafului de pusca.


Chiar si un aruncator de flacari! Tot in seria armelor de foc figureaza si un tun montat pe afet cu 33 de tevi ,din care 11 pot trage deodata.
In domeniul tehnicii artileriei, cu totul remarcabil este desenul (insotit de explicatia si modul de functionare) a unui tun incarcat, nu prin teava, ci prin chiulasa, cu un mecanism de inchidere a chiulasei si o larga camera de pulbere.Apoi un tun usor de camp cu trei tevi, montat pe doua roti, usor deplasabil si cu un tir rapid, vizarea era asigurata de un angrenaj cu cremaliera si o roata dintata; un mortier cu proiectile explozive, cu o mare raza de imrastiere; un tun cu abur si cu tragere repetata, aburul fiind utilizat aici ca sursa de energie mecanica (se pare ca acest tip de tun a fost folosit cu trei secole inaintea celui din timpul razboiului civil american); un tip de ghiulea de tun umplut cu srapnele; un alt tip, cu profil aerodinamic si cu aripioare de stabilizare. Leonardo da Vinci intuise importanta aerului, peste doua secole, Newton o va teoretiza.
Nenumarate sunt proiectele (unele fiind mai curand imbunatatiri sau completari ale unor inventii preexistente) privind imaginea civila. Mai “senzationale”, dar si mai putin interesante din punct de vedere practic, apartin domeniului aviatiei. Diverse tipuri ornitoptere, aparate de zbor bazate pe principiile zborului pasarilor, cu pilotul in diferite pozitii. Ideea sa constanta era ca zborul omului este posibil prin imitarea mecanica a naturii: un sistem de parghii reproducand scheletul aripilor pasarilor. A inventat si elicopterele cu elicea helicoidala si cu propulsie automata, mecanica. Apoi, un inclinometru pentru un aparat de zbor si un model de parasuta, foarte asemanatoare parasutei moderne.
Studiile si proiectele de lucrari hidraulice din manuscrisele lui Leonardo arata ca el a participat efectiv la vastele lucrari de asanare a zonelor mlastinoase din regiunile Vigevano, Lomellina(Pavia), Pontina(Lazio) si Piombino(Livorno). Alte proiecte privesc devierea cursului Aronului, sistematizarea fluviului Adda si a canalului Martesana. Interesant este planul barajului mobil de pe Isonzo, conceput pentru a inunda campiile din jur in scop militar defensiv. Grandios este proiectul unui canal care sa faca legatura intre Marea Mediterana si Oceanul Atlantic. Cu aceasta ocazie Leonardo formuleaza mecanica fluidelor, absolut remarcabila. Problemele care ii retineau constant atentia erau cele ale formarii albiei unui rau, vartejurilor, formarii meandrelor.
Direct legate de asemenea lucruri sunt alte inventii, inovatii, ameliorari- schitate, desenate, descrise, explicate. Astfel: studii de perfectionare a ecluzelor, noi mecanisme de pompe, sau folosirea pendulului in procesul de actionare a pompelor; o presa hidraulica, roti hidraulice cu diferite intrebuintari; printre care si una de mari dimensiuni actionand un dispozitiv de excavatii. Leonardo propusese saparea unor canale de dimensiuni neobisnuite, cu latimea de 18 m si adancimea de 6,50 m, care executate manual presupuneau o munca faraonica. Apoi o draga montata pe o barca, o draga portuara si diferite barci: barca pusa in miscare cu ajutorul pedalelor, barca semisubmersibila dublu carenata, barca cu zbaturi, cu volant si angrenaj actionand cu ajutorul manivelei. Leonardo incepuse sa scrie si un tratat despre mori, schitand complicate sisteme de angrenaj si roti hidraulice.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }