Elemente de acustica

Elemente de acustica

Vibratiile corpurilor materiale se propaga prin aer si, ajungand la ureche produc senzatia auditiva pe care o numim sunet. Experimental, se constata ca organul auditiv uman percepe sub forma de sunet oscilatiile mecanice care au frecventa cuprinsa intre 16Hz si 20kHz.

Acustica este stiinta care studiaza producerea, propagarea si receptionarea sunetelor, inclusiv efectele asupra organismului uman.

Sunetele sunt caracterizate de trei proprietati specifice:

a) Inaltimea creaza senzatia de sunet ascutit (inalt) si sunet grav (jos) si este determinata numai de frecventa undei sonore.

b) Intensitatea auditiva, I, se refera la taria sunetului adica energia undei respective. Se defineste nivelul intensitatii sonore prin relatia: (2.15)

unde lg=logI₀ este pragul minim de audibilitate sub care nu se mai poate percepe sunetul . Nivelul de intensitate sonora se masoara in Bell (B) sau multiplul sau dB.

Exemple - soapta 20dB

- fosnetul frunzelor  10dB

- conversatie obisnuita  60dB

- motor de avion la distanta mica  120dB

- senzatie de durere  130dB

c) Timbrul unui sunet este proprietatea sunetului care se exprima prin numarul componentelor (armonici) care insotesc sunetul fundamental si nivelul lor de intensitate sonora.

In calitate de surse sonore, instrumentele muzicale sunt in principal de doua tipuri:

coardele sau strunele pe care le putem face sa vibreze prin percutie - lovire (tambal), prin piscare (chitara, harfa, mandolina) sau prin frecare (violina, violoncel, contrabas).

tuburile sonore cum sunt cele de la orga sau instrumente de suflat.