QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate filozofie

Problema culorii in filosofia mintii











Structura lucrarii:

1.Introducere.

2.Dificultati ale definirii culorii.

3.Qualia si dispozitionalismul.

4.Functionalismul culorii.

5.Concluzii.















Ilie Razvan

1.Introducere.

Qualia este un termen destul de popular in domeniul filosofiei mintii si al neurostiintelor.El se refera in linii mari atat la reprezentarile ce au loc la nivelul mentalului dar si la diferitele senzatii resimtite.De exemplu, daca privesc o minge de fotbal, iar apoi inchid ochii, voi incerca sa mi-o reprezint la nivel mental.Aceasta reprezentare va avea o anumita calitate intrinseca (modul in care vad petele albe si negre dispuse pe minge, intensitatea culorilor, etc) pe care o numim „qualia” .Aceasta poate fi asociata atat reprezentarilor vizuale cat si senzatiior de durere, foame, frig, etc.In cele ce urmeaza voi incerca sa analizez acest concept oprindu-ma asupra unui singur aspect al problemei: culoarea.Mai precis voi incerca sa arat ce rol are acest concept in tentativa mai multor teorii de a defini culoarea.Dupa cum voi arata in continuare definirea culorii prezinta o serie de dificultati ce au consecinte atat in filosofia mintii cat si in stiintele particulare (optica, fizica culorii, etc.).




2.Dificultati ale definirii culorii.

Pentru a clarifica problema definirii culorii D.Hilbert considera necesare urmatoarele lamuriri.Sa consideram ca avem trei definitii ale culorii (acestea sunt de fapt cele mai uzuale definitii in domeniu):
1. Culoarea este o proprietate pe care o au obiectele independent de minte.
2. A vizualiza o culoare inseamna a avea capacitatea de a vedea culorile obiectelor.
3. Nu exista nici o proprietate independenta mental care sa fie identificata vizual de toate organismele cu abilitatea de a vedea culori.
Hilbert sustine ca ar exista temeiuri serioase pentru a accepta fiecare din aceste propozitii ca fiind adevarata insa ele nu pot fi luate impreuna ca fiind adevarate.Aceasta dificultate provine din faptul ca in definitii se asuma ca o culoare reprezinta o singura proprietate.De exemplu, daca am lua propozitiile 1 si 2 impreuna acestea par sa sustina ca exista o anumita proprietate pe care toate organismele dotate cu simt vizual o pot identifica.De cealalta parte, propozitia 3 sustine ca nu poate exista o asemenea proprietate.Problema care ar aparea in cazul de fata este ca pornind de la aceste trei propozitii nu putem da o definitie clara a culorii.In acest sens Hilbert considera ca este necesar sa se faca o lamurire preliminara asupra celor trei propozitii.Solutia pe care o propune el este urmatoarea: cele trei propozitii nu sunt de acelasi fel.Propozitia 1 reprezinta o „teza metafizica despre statutul ontologic al culorii” .Propozitia 3 reprezinta o teza empirica despre care anume proprietati sunt identificabile de organismele cu simt vizual.Ceea ce se poate deduce de aici, spune Hilbert, este urmatoarea dilema: daca acceptam propozitia 1 atunci propozitia 2 pare sa fie triviala; daca insa respingem propozitia 1 atunci statutul propozitiei 2 va fi mult mai problematic.Care ar fi problema atunci?O solutie posibila ar fi una din cele de mai sus: sa acceptam propozitia 1 si sa renuntam la propozitia 2.In acest caz vom obtine o teorie conform careia culoarea reprezinta o proprietate obiectiva (ceea ce afirma propozitia 1).Totusi, desi Hilbert nu pune problema in aceeasi maniera daca acceptam propozitia 1 aceasta va intra in contradictie cu propozitia 3. Pe de alta parte daca am elimina propozitia 1 atunci n-ar mai exista nici o dificultate in a reconcilia celelalte doua propozitii.


In alta ordine de idei exista filosofi care resping atat propozitia 1 cat si 2 si accepta propozitia 3.Acceptarea propozitiei conduce la asertiunea ca nu exista vreo proprietate singulara pe care o pot identifica toate organismele dotate cu simt vizual.Aceasta pozitie se sprijina pe ultimele cercetari stiintifice care au relevat diferenta calitativa a culorilor in experienta interna a fiintelor cu simt vizual.Asadar respingerea obiectivitatii culorii ca experienta interna mentala se face pe baza introducerii conceptului de „qualia”.Qualia reprezinta calitatea experientei interne.De pilda daca am pune doi indivizi sa isi imagineze o minge rosie nu este sigur ca cei doi isi vor imagina aceeasi minge roaie de aceeasi intensitate sau nuanta.Aceasta se datoreaza faptului ca fiecare are la nivel mental o qualia proprie.Daca am accepta pozitia filosofica exprimata de propozitia 1 si am extinde-o la nivelul definirii reprezentarilor culorilor am fi nevoiti sa admitem ca cei doi indivizi ar avea aceeasi qualia.Insa qualia nu exclude propozitia 1 pentru ca ea reprezinta doar o calitate a unei experiente si nu culoarea propriuzisa.Acum,tocmai aceasta problema a culorii propriuzise devine centrala.Exista culori independent de abilitatea noastra de a le percepe?


O alta teorie apropiata de ideea propozitiei 3, este dispozitionalismul.



3.Qualia si dispozitionalismul.

Dispozitionalismul sustine in mare ca in general culorile sunt dispozitii de a produce anumite trairi interne („senzatii colorate”).Cu alte cuvinte proprietatea verde este acea dispozitie pe care o avem de a vedea verde.In cazul de fata dispozitionalismul poate primi urmatoarea obiectie: atunci cand un oarecare obiect este rosu el este astfel pentru ca avem acea dispozitie in care consista roseata?In caz ca ar exista o asemenea dispozitie ea ar trebui sa fie intersubiectiv verificabila.Aceasta cerinta se impune deoarece putem intalni o situatie concreta in care mai multi indivizi ce privesc o lamaie sa o declare toti in acelasi timp galbena.Ori daca acceptam ca o culoare este o dispozitie atunci cum vom sti sa deosebim intre dispozitiile fiecarui individ in parte?La aceasta intrebare teoreticienii dispozitionalismului ar raspunde :din moment ce putem gasi o situatie in care mai multi indivizi sa aiba aceeasi dispozitie (de galben) este clar ca ei vorbesc despre aceeasi culoare.Cu toate acestea ei pot avea qualia diferite insa se refera la aceeasi culoare daca au aceeasi dispozitie .Mai mult, bazandu-ne tot pe aceasta experienta interna, putem distinge mai multe tipuri de nuante ale aceleiasi culori.Astfel, pentru dispozitionalism, scara cromatica a unei culori (dispozitii) este data de diferitele qualia pe care le avem.
Asa cum am vazut mai sus exista o serie de probleme legate de culoare.Desi in primul caz Hilbert considera ca aceste probleme apar mai mult din cauza unor neclaritati conceptuale, problema culorii (in calitate de experienta mentala) este actuala.Se pare insa ca termenul sau conceptul de qualia tinde sa rezolve o parte tot mai mare a acestor dificultati.In continuare voi incerca sa expun inca o viziune filosofica asupra problemei culorii: „Functionalismul culorii”.

4.Functionalismul culorii.

Functionalismul culorii, desi nu neaga qualia, concepe culorile ca fiind constituite in termenii rolurilor lor functionale.De pilda rosu este acea proprietate care este astfel datorita rolului sau functional intr-un ansamblu cromatic intern.Aceasta teza care se constituie in urma unei analize functionale a culorii are o serie de consecinte.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }