Sistemul veniturilor publice

Sistemul veniturilor publice

Alocarea optimala a resurselor financiare, distribuirea veniturilor si averilor intre membrii societatii implica din partea statului un anumit efort financiar. Functia fiscala a finantelor publice trebuie sa permita acoperirea cheltuielilor publice, care sunt efectuate de catre autoritatile publice pe seama P.I.B. Functionarea si extinderea sectorului public implica identificarea de noi surse de venituri care, odata mobilizate, pot asigura exercitarea de catre stat a prerogativelor stabilite prin lege.

1. Venituri publice. Definitie si provenienta.

O prima definitie a veniturile publice afirma ca acestea sunt sunt incasari ale administratiei publice si servesc la finantarea cheltuielilor publice, participand fie direct, fie indirect la realizarea politicii economice si sociale a statului, influentand comportamentele populatiei si intreprinderilor.

O a doua definitie, conform dictionarului economic, ar fi aceea ca veniturile publice sunt reprezentate de: totalitatea mijloacelor banesti pe care autoritatile publice le incaseaza de la intreprinderi si populatie,

in virtutea suveranitatii fiscale si prin relatii economice, avand ca destinatie acoperirea cheltuielilor publice.

Veniturile publice reprezinta ansambul resurselor financiare, mobilizate la dispozitia statului, potrivit optiunilor politice ale fortelor aflate la putere, in vederea acoperirii cheltuieli-lor publice, ocazionate de producerea de bunuri politice, de acordarea de transferuri financiare unor categorii socio-economice si de asigurare a stabilitatii macroeconomice.

Veniturile publice pot proveni in sens obisnuit din exploatarea patrimoniului statului, sau din activitati economice desfasurate de agentii economici ai acestuia, sau pot proveni in sens derivat din sectorul privat prin prelevari financiare cu caracter obligatoriu.

Veniturile publice obisnuite constituie totalitatea resurselor financiare ale sectorului public, rezultate in urma exploatarii patrimoniului statului, precum si din activitati economice ale entitatilor publice.

Principalele forme prin care se realizeaza aceste resurse financiare sunt:

- preturile derivate sunt practicate de firmele de capital de stat si inregistrate pe seama cesiunilor de bunuri sau prestarilor de servicii in concurenta cu firmele private. Firmele de stat nu actioneaza din interes public, ci potrivit criteriului de eficienta economica;

- preturile cvasi publice sau cvasi private sunt preturile aplicate de organismele de stat atunci cand bunurile statului prezinta un interes national major;

- preturile publice sunt practicate de entitatile statului care detin pozitie de monotol in schimbul furnizarii unor servicii de importanta generala, care nu determina pentru beneficiarii acestora o crestere a avutiei sau sunt mai mici decat preturile practicate de firmele private (exemplu: preturile si tarifele postale, de telegrafie, servicii de telefonie, transport feroviar,etc.).

- preturile sau tarifele politice sunt aplicate de organismle de stat la serviciile
prestate unor anumite categorii de consumatori care nu permit recuperarea integrala a costurilor de productie, efectele acestora fiind de natura

redistributiva (exemplu: tarifele in transporturile publice urbane, tarifele de acces la anumite manifestari stiintifice si sportive, cu caracter public si tarifele cu caracter social).

b) Veniturile publice derivate sunt reprezentate de totalitatea resurselor financiare procurate de catre stat, pe seama sectorului privat, prin transferuri financiare obligatorii, adica prin prelevarile fiscale de natura impozitelor, taxelor si contributiilor (ponderea este de aproape 80-90% din totalul veniturilor publice).

Satisfacerea necesitatilor de resurse financiare publice este influentata de o serie de factori de natura economica, sociala, demografica, monetara, politica si financiara.

- factorii economici imprima o dinamica a produsului intern brut, care este sursa veniturilor derivate, lucru ce determina o majorare sau o imprimare a bazei de impunere, avand efecte directe asupra veniturilor publice derivate, rezultate din impozite, taxe si contributii;

- factorii sociali determina gradul in care statul, prin practicarea de prelevari fiscale obligatorii distribuie resursele financiare intre membrii societatilor in scopul asigurarii serviciilor de educatie, sanatate sau asigurare sociala;

- factorii demografici. Prin sporul demografic si structura populatiei, implica anumite modificari din punct de vedere al numarului si tipurilor de platitori, impozite, taxe si contributii;

- factorii monetari. Prin masa monetara, credit si dobanda influenteaza prin intermediul preturilor in sensul ca cresterea sau descresterea preturilor accentueaza sporirea resurselor din prelevari fiscale;

- factorii politici isi manifesta influenta asupra veniturilor publice prin intermediul politicilor economice, in materie de impunere fiscala prin politica aplicata de fortele aflate la putere;

- factorii financiari au o influenta directa asupra resurselor financiare, prin marimea cheltuielilor publice, prin cresterea sau descresterea cheltuielilor, lucru ce permite majorarea sau scaderea nivelului prelevarilor fiscale.

2. Categorii de venituri bugetare

In tara noastra, veniturile publice^[1] sunt formate din:

. veniturile administratiei centrale de stat;

. veniturile administratiei locale de stat;

. veniturile institutiilor publice si activitatilor autofinantate;

. veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat;

. fondul ajutorului de somaj.

Din punct de vedere economic veniturile publice cuprind:

. veniturile administratiei centrale de stat;

. veniturile intreprinderilor publice cu caracter industrial, comercial sau de alta natura;

. veniturile asigurarilor sociale de stat.

Gruparile folosite in studiul veniturilor publice au la baza doua criterii:

1. regularitatea incasarii veniturilor publice;

2. provenienta veniturilor publice.

Veniturile publice care se incaseaza cu regularitate la bugetul de stat se grupeaza in:

a) venituri ordinare (curente);

b) venituri din capital;

c) venituri diverse;

d) venituri extraordinare (intamplatoare).

a) Categoriile de venituri[2] publice ordinare (curente) sunt:

Venituri fiscale alcatuite din:

. impozite directe, in categoria carora intra;

- impozitul pe profit, perceput de la agentii economici indiferent de forma de proprietate;

- impozitul pe salarii;

- alte impozite directe.

. impozite indirecte, in care intra:

- taxa pe valoarea adaugata;

- taxele vamale de la persoanele juridice;

- taxele vamale si alte venituri incasate de la persoane fizice prin unitatile vamale;

- taxe de timbru incasate de la persoanele juridice;

- penalitatile si majorarile pentru veniturile nevarsate la timp de catre contribuabili;

- alte impozite indirecte.

Veniturile nefiscale in care intra:

1. varsamintele din profiturile nete ale regiilor autonome;

2. venituri din dividende la capitalul social al statului la societatile comerciale;

3. varsamintele de la institutiile publice si anume:

. venitul creselor;

. taxele de spitalizare, analize, consultatii, tratamente, etc;

. taxele pentru brevete de inventii si inregistrarea marcilor de fabrica;

. veniturile sanatoriilor balneoclimaterice;

. veniturile din activitatea de navigatie si alte prestari de servicii in porturi;

. veniturile din sumele ce se incaseaza de catre institutii de invatamant drept regim de camin si cantine;

. taxele pentru examinarea conducatorilor de autovehicule;

. eliberarea permiselor de conducere si alte venituri privind circulatia pe drumurile publice.

b) Venituri din capital in care intra:

- venituri provenite din valorificarea unor bunuri ale statului din care fac parte:

. venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice;

. venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat.

c) Venituri diverse din care enumeram:

. venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri;

. venituri din amenzile aplicate, potrivit dispozitiilor legale;

. incasarea ratelor scadente la creditele externe acordate de la buget;

. incasarea dobanzilor aferente creditelor externe acordate de la buget;

. venituri din concesiuni, etc.

d) Venituri extraordinare (intamplatoare) sunt veniturile la care apeleaza statul in situatia in care nu-si poate acoperi cheltuielile din resursele financiare proprii. Din aceasta categorie fac parte:

1.Imprumuturi de stat

a) dupa locul de plasare a obligatiunilor: interne si externe;

b) in functie de durata pe care se contracteaza: pe termen scurt, pana la un an sau pe termen lung, de peste 5 ani.

c) dupa forma sub care se achita: cu dobanda, cu castiguri sau cu dobanda si castiguri.

2. Emisiunea monetara

Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlul nerambur­sabil, datorata, conform legii, bugetului de stat de catre persoanele fizice si persoa­nele juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda .

Impozitele sunt prelevari cu titlu nerambursabil, in sensul ca, odata facute in scopul formarii fondurilor generale ale societatii, ele sunt utilizate numai la finantarea unor actiuni si obiective necesare tuturor membrilor societatii, si nu unor interese individuale sau de grup.

Impozitul se datoreaza pentru veniturile realizate si bunurile detinute, in sensul ca obiectele impozabile datoreaza contributia numai in cazul cand realizeaza veniturile pre­vazute de lege ca impozabile sau dobandesc sau poseda bunuri care, conform preved­erilor legale, sunt impozabile. Impunerea unor venituri sau bunuri dintre cele care nu sunt prevazute in actele normative prin care se instituie veniturile bugetare este abuziva si legala, ele fiind restituite de indata celor de la care s-au perceput fara temei legal.

Functionarii de stat care le-au instituit si perceput urmeaza sa raspunda, dupa caz disciplinar, contraventional sau penal.

Taxele (de timbru, de inregistrare, de arbitrare, de metrologie, consulare, de spitalizare etc.) reprezinta, alaturi de impozite, cea de a doua categorie principala de venituri de la bugetul de stat.

Taxa reprezinta plata efectuata de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de catre institutii publice. Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obli­gatii bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice reprezentand plata neechivalenta a unor servicii, dupa principiul recompensei speciale. Cu alte cuvinte, taxele sunt incasate de la persoanele care solicita o anumita activitate din partea unor institutii de stat sau beneficiaza de servicii publice, altele decat cele cu caracter productiv. Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi specifice, si anume:

- reprezinta plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari efectuate de organe sau institutii care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte presteaza servicii si rezolva alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrarilor este neechivalenta deoarece, conform dispozitiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mica, comparativ cu valoarea prestatiilor efectuate de organe sau institutii de stat;

- subiectul platitor este precis determinat din momentul cand acesta solicita efectu­area unei activitati din partea unui organ sau institutie de stat;

- taxele reprezinta plati facute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrari efectuate in mod direct si imediat acestora de catre organe sau institutii de stat specializate.

Taxele reprezinta deci plata serviciilor, lucrarilor si altor activitati ale unor organe sau institutii de stat, insa, intre cuantumul sau marimea lor si valoarea efectiva - patrimoniala sau nepatrimoniala - a serviciilor sau activitatilor prestate in beneficiul platitorului nu exista un raport de echivalenta.

3. Venituri obtinute in Romania

Potrivit art.12 C.fiscal[4] urmatoarele venituri sunt considerate ca fiind obtinute din Romania, indiferent daca sunt primite in Romania sau in strainatate, sub forma de:

a) Venituri atribuite unui sediu permanent in Romania;

b) Venituri din activitati dependente desfasurate in Romania;

c) Dividende de la o persoana juridica romana;

d) Dobanzi de la un rezident;

e) Dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania;

f) Redevente de la un rezident;

g) Redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;

h) Venituri din proprietati imobiliare situate in Romania, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, venituri din folosirea proprietatii imobiliare situate in Romania si venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietatilor imobiliare situate in Romania;

i) Venituri din transferul titlurilor de participare la o persoana juridica, daca persoana juridica este o persoana juridica romana sau daca cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una sau mai multe persoane juridice, reprezinta proprietati imobiliare situate in Romania;

j) Venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat;

k) Venituri din servicii prestate in Romania;

l) Venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanta in orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident, sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania;

m) Venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane;

n) Comisioane de la un rezident;

o) Comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;

p) Venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;

q) Venituri din transportul international, aerian, naval, feroviar sau rutier care se desfasoara intre Romania si un stat strain;

r) Venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;

s) Venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania;

t) Orice alte venituri obtinute dintr-o activitate desfasurata in Romania.