QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Studiu de caz privind gestiunea sistemului de plati pe exemplul firmei s.c. electro z s.r.l. ramnicu valcea








STUDIU DE CAZ PRIVIND GESTIUNEA SISTEMULUI DE PLATI PE EXEMPLUL FIRMEI S.C. ELECTRO Z S.R.L. RAMNICU VALCEA



PREZENTAREA FIRMEI


Societatea comerciala ELECTRO Z S.R.L. RAMNICU VALCEA s-a constituit in conformitate cu prevederile legii 31/1990 privind societatile comerciale si ale Hotaririi Guvernului nr. 1278/08.10.1996.




Societatea comerciala ELECTRO Z S.R.L. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata, cu capital integral privat si a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Judetului Valcea sub nr. J38/308/1996, avand durata de functionare nelimitata incepand cu data inmatricularii.

Date de inmatriculare: INREGISTRAT din data 17 Mai 1996

Denumirea agentului economic: S.C. ELECTRO Z S.R.L.

Sediul: Romania, judetul Valcea, municipiul Ramnicu Valcea, strada General Praporgescu, nr. 26

Forma juridica: Societate cu raspundere limitata

Forma de proprietate: privata

Nr. registru comertului: J38/308/1996

Intreprinderea are in prezent un numar de 45 de angajati.

Scopul Societatii:

Domeniul de activitate preponderent al societatii este: “Restaurante”, COD CAEN 5530 (CAEN = prezentarea schematica a clasificarii activitatilor din economia nationala), iar ca activitati secundare, „Hoteluri”, COD CAEN 5510.

cod CAEN 5530 – Restaurante

Aceasta clasa include:

- prepararea si vanzarea la comanda, de mancaruri calde, inclusiv vanzarea de bauturi care insotesc masa, cu sau fara program distractiv. Aceste activitati se desfasoara prin: restaurante, restaurante cu autoservire, cafenele, restaurante si rulote fast-food, unitati de pregatire a hranei la pachet, standuri pentru vanzarea pestelui preparat si a cartofilor prajiti, tonete de inghetata, vagoane-restaurant.

Aceasta clasa exclude:

- vanzarile prin intermediul masinilor sau dispozitivelor automate.

cod CAEN 5510 - Hoteluri

Aceasta clasa include:

- asigurarea cazarii de scurta durata in:

hoteluri, moteluri si hanuri;

hoteluri cu sali de conferinte.

Aceasta clasa exclude:

- inchirierea, in vederea cazarii pe o perioada indelungata.

Capitalul social total subscris al S.C. ELECTRO Z S.R.L. RAMNICU VALCEA este fixat la suma de 100000 lei reprezentand un numar de 2000 de actiuni nominative cu valoare nominala de 50 lei.

Organizarea manageriala are drept scop asigurarea unei combinari cat mai rationale a resurselor existente (materiale, umane, financiare), stabilirea precisa a atributiilor si sarcinilor ce revin salariatilor, constituirea unui cadru structural care sa asigure ordinea necesara unei activitati eficiente.

Organizarea manageriala firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L. consta in stabilirea si delimitarea proceselor de munca fizica si intelectuala, a componentelor acestora ( miscari, timpi, operatii, lucrari, sarcini etc.), precum si gruparea lor pe posturi, formatii de munca, compartimente etc., corespunzator anumitor criterii manageriale, economice, tehnice si sociale, in vederea realizarii in cele mai bune conditii a obiectivelor previzionate. Ea are o sfera larga de cuprindere, referindu-se in primul rand la organizarea ansamblului activitatilor firmei, iar, in al doilea rand, la organizarea diferitelor activitati componente (cercetare-dezvoltare, aprovizionare, desfacere etc.).
Organizarea manageriala se bazeaza pe diviziunea muncii pe verticala, care asigura stabilirea unor niveluri de autoritate si a relatiilor dintre ele, precum si pe diviziunea muncii, pe orizontala, care conduce la precizarea si fixarea atributiilor si sarcinilor ce revin salariatilor.
Organigrama S.C. ELECTRO Z S.R.L. este piramidala, avand cinci nivele ierarhice si anume:

Adunarea generala a asociatilor compusa din 3 asociati

Administrator unic- director general

Directori executivi

Sefi de compartimente operationale si functionale

Sefi de formatie

Componentele fundamentale ale unei structuri organizatorice ce se regasesc in organigrama sunt

Fig. nr. 1

Analiza evolutiei principalilor indicatori economici

Tabel   nr.1

NUMAR CURENT

INDICATORI

NIVELUL       2005

NIVELUL 2006

NIVELUL 2007

Cifra de afaceri

Productia vanduta

Venituri din vanzarea marfurilor

Numar de salariati

Tabel nr.1(cont)

NUMAR CURENT

INDICATORI

NIVELUL       2005

NIVELUL 2006

NIVELUL 2007

Productivitatea muncii

Fond de salarii

Salariu mediu

Imobilizari corporale

Active circulante

Stocuri-total

Profit brut


Cheltuieli totale


Capital social


Capitaluri proprii


Datorii pe termen scurt


Datorii pe termen mai mare

de un an


__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ___

Analiza cifrei de afaceri

Fig. nr. 2

Se observa o evolutie favorabila a cifrei de afaceri in perioada 2005-2006, inregistrand o crestere in valori reale de 569739 RON, crestere ce s-a datorat imbunatatirii serviciilor, a calificarii personalului, imbunatatirii dotarilor si maririi cheltuielilor de publicitate, cu rezultat in atragerea unui numar mai mare de clienti.

Intre anii 2006-2007 s-a realizat o crestere mai ponderata de 45945 RON, aceasta diminuare fiind datorata pierderii unei fractiuni din numarul de clienti traditionali, ca urmare a cresterii competitiei in domeniu.

Dinamica cifrei de afaceri in perioada studiata

Fig. Nr. 3

Analiza cheltuielilor

Un barometru important al eficientei firmei prin prisma indicatorilor de eforturi il constituie analiza costurilor. Volumul, structura si dinamica cheltuielilor reprezinta elemente definitorii ale analizei performantelor firmei.

Comparativ cu dinamica cifrei de afaceri, cea a cheltuielilor si veniturilor se prezinta astfel

Tabelul nr.2

NUMAR CURENT

INDICATORI

NIVELUL       2005

NIVELUL 2006

NIVELUL 2007







Dinamica cifrei

de afaceri







Dinamica cheltuielilor

totale







Dinamica cheltulielilor

din exploatare







Dinamica cheltuielilor

financiare







Dinamica veniturilor

din exploatare







Profit brut






Exemplu partial de Cont de profit si pierdere al firmei studiate este prezentat in anexa 1.

Analiza ratei de eficienta a cheltuielilor sau rata medie a cheltuielilor

C

C = cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri,

= cantitatea vanduta din produsul “i”,

= costul unitar al produsului “i”,

= pretul unitar al produsului i

Rezulta nivelele urmatoare

Ch = (1173788/1215345)x1000 =965,80 RON cheltuieli la 1000 RON cifra de afaceri

Ch 2006= (1613398/1785083)x1000 =903,82 RON cheltuieli la 1000 RON cifra de afaceri

Ch 2007= (1724083/1837899)x1000 =938,07 RON cheltuieli la 1000 RON cifra de afaceri.

Situatia ratei de eficienta a cheltuielilor poate fi considerata ca normala, in sensul ca permite obtinerea de profit in fiecare din anii analizati; dinamica acesteia reflecta miscarile produse de situatia economica-financiara a firmei si mediul economic in care aceasta actioneaza.

Coeficientul parghiei de exploatare, K = apare cu urmatoarele valori

= = 5,878

= =

= = = -13,151

Se observa, deci, ca o crestere a cifrei de afaceri cu 1% in anul 2006 a dus la o crestere a profitului cu 5,878 %, situatie considerata favorabila economic; totusi, in anul 2007 situatia este nefavorabila societatii, scaderea cifrei de afaceri cu 1% ducand la scaderea profitului cu 13,151 %.


Analiza productivitatii muncii

Un important indicator de eficienta economica a firmei, productivitatea muncii,

unde: = cifra de afaceri,

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe,

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive,

= productia marfa fabricata

= numarul mediu de personal,

evidentiaza urmatoarele rezultate:

35745,41 RON/salariat

= = 36430,26 RON/salariat

= 40689,51 RON/salariat

Fig. Nr. 4


Eficienta utilizarii resurselor umane si a eficientei firmei se poate urmari in respectarea relatiilor intre principalii indicatori cantitativi si calitativi:     si, resprectiv,

unde: = indicele cifrei de afaceri,

= indicele fondului de salarii,         

= indicele numarului de salariati,

= indicele productivitatii muncii,

= indicele salariului mediu.


Cu ajutorul datelor din tabelul nr.1, obtinem:

Tabelul nr.3

NUMAR CURENT

INDICATORI

Indicele cifrei de afaceri

Indicele fondului de salarii

Indicele numarului de salariati

Indicele productivitatii muncii

Indicele salariului mediu


Asadar, in perioada 2005-2006, avem: si ; nerespectarea relatiei se datoreaza angajarii de personal cu salarii sub salariul mediu pe intreprindere (muncitori necalificasi si cu calificare redusa); a doua relatie: , de asemenea, nu se respecta si indica faptul ca salariile personalului cu vechime nu au fost crescute pe baza productivitatii muncii, in situatia aceasta fiind normala o scadere a salariului mediu sub nivelul de 101,91 % inregistrat de productivitatea muncii.

Se observa ca in aceasta perioada, cresterea cifrei de afaceri s-a datorat, in principal, cresterii numarului de salariati ( = 144,11%).

In perioada 2006-2007, si , indicele cifrei de afaceri este, deci, depasit cu mult de cel al fondului de salariu, aceasta fiind rezultatul unor dezechilibre in cadrul firmei; aceasta se datoreaza cresterii salariului minim pe economie, pe de o parte, si a necesitatii scaderii preturilor datorita cresterii concurentei, pe de alta parte; a doua relatie , indica asemanator perioadei 2005-2006, aratand o crestere a salariilor peste pragul productivitatii muncii de 111,69%.


Ananliza rentabilitatii si analiza situatiei financiar-patrimoniale

Pentru analiza rentabilitatii avem:

Rata rentabilitatii resurselor consumate:

Rata rentabilitatii veniturilor: =

Rata rentabilitatii economice: =

Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii comerciale =

Pentru structura pasivului:

Rata autonomiei financiare globale: , (este necesar>33%)

In analiza fondului de rulment, avem:

Rata de finantare a cifrei de afaceri din fondul de rulment , cu FR = AC –DTS, Active circulante – Datorii pe termen scurt

Rata de finantarea activelor circulante din fondul de rulment

Pentru analiza trezoreriei:

Lichiditatea , cu valori optime intre [1,2-1,8]

Solvabilitatea patrimoniala = ; daca <30%, firma este insolvabila, daca este intre 30% si 40%, situatia este alarmanta; daca indatorarea firmei este redusa.


Tabelul nr.4

NUMAR CURENT

INDICATORI

NIVELUL       2005

NIVELUL 2006

NIVELUL 2007





Rata rentabilitatii

resurselor consumate





Rata rentabilitatii veniturilor





Rata rentabilitatii economice





Rata rentabilitatii financiare





Rata rentabilitatii comerciale




Rata autonomiei financiare

globale


Rata de finantare a cifrei de

afaceri din fondul de rulment


Rata de finantare a activelor

circulante din fondul de rulment


Lichiditatea


Solvabilitatea patrimoniala




Se observa ca in perioada 2005-2006, ratele de rentabilitate ale firmei sunt in marea majoritate pe un trend crescator, cu o usoara regresie pe perioada 2006-2007, dar totusi cu o eficienta generala sporita fata de inceputul perioadei de studiu din 2005.

Rata de finantare a activelor circulante se afla in toti cei 3 ani de studiu in intervalul optim de [20%- 45%].

Din lichiditatea firmei, se observa ca situatia putea deveni riscanta in 2005, firma neputand face fata obligatiilor scadente din resurse proprii, fiind obligata sa apeleze la credite; in anul 2006 si 2007, exista un grad de siguranta corespunzator, in 2007 fiind chiar in intervalul optim de [1,2-1,8].    

Din solvabilitatea firmei, se observa ca in 2005 si 2006 indatorarea firmei este redusa.



INSTRUMENTE DE PLATA UTILIZATE DE FIRMA S.C. ELECTRO Z S.R.L.


CONTURILE FIRMEI S.C. ELECTRO Z S.R.L. DESCHISE LA BANCA B.R.D. GROUP SOCIETE GENERALE



Instrumentele cu care se face plata bunurilor si serviciilor la firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. sunt asigurate de banca BRD Group Societe Generale. In calitatea sa de intermediar financiar, banca efectueaza platile intre firma si ceilalti agenti economici, vanzatori sau cumparatori, debitori sau creditori, ”actorii” de pe piata monetara.

Firma S.C. ELECTRO Z S.R.L., in calitate de client, deci actor pricipal la sistemul de plati, este titulara de conturi bancare. In aceste conturi sunt inserate, operate creantele si datoriile raportate la ceilalti clienti participanti in procesul economic. Contul reflecta orice operatiune de in casari si plati efectuata, de aceea, de fiecare data el se afla intr-o alta pozitie, sau situatia dintre banca si client este alta de fiecare data. Cand contul in banca al firmei se crediteaza, a avut loc o incasare, iar cand se debiteaza, s-a facut o plata.

Contul curent in lei deschis de firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. la banca BRD-Groupe Société Générale, C: RO43BRDE390SV01938343900, este un cont de disponibilitati pastrate la banca, atunci cand unitatea dispune de asemenea active banesti; acesta este un produs bancar de baza care ofera acces la produsele si serviciile din portofoliul BRD-Groupe Société Générale, si anume:

Transferuri intre conturile deschise la banca

Transferuri catre conturi deschise la o alta banca din Romania sau din strainatate

Operatiuni de schimb valutar

Depunere si retragere de numerar in functie de necesitatile firmei

Situatia anuala a acestui cont in perioada studiata, 2005-2007 se prezenta la un nivel mai scazut in primii doi ani, in cel de-al treilea an, insa, suma disponibilitatilor pastrate in banca triplandu-se, ca urmare a cresterii afacerii:

Fig. nr. 5


Aceasta situatie a contului de disponibilitati cu sumele exitente la finalizarea exercitiilor financiare, pe un trend crescator reflecta imbunatatirea lichiditatilor firmei.

Cel de-al doilea cont deschis la BRD-Groupe Société Générale, este contul „linie de credit” avand C         od IBAN: RO75BRDE390LC11719513900, are urmatoarele caracteristici:

acoperirea necesitatilor de capital de lucru in activitatea curenta

pana la 75.000 RON (de maxim 1,5 ori cifra de afaceri medie lunara)

durata: 12 luni cu posibilitate de reinnoire

garantii flexibile

In cazul firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L., conform cifrei de afaceri lunare, limita de credit se situeaza in limita de 60.000 RON.

Criteriile de eligibilitate pentru obtinerea liniei de credit sunt

perioada de functionare a companiei: minimum 12 luni

dinamica pozitiva a cifrei de afaceri (conform ultimului bilant contabil)

compania inregistreaza profit din exploatare (conform ultimului bilant contabil)

conduita tranzactionala satisfacatoare ( CIP, CRB, fara datorii restante la bugetul statului)

compania este stabila financiar

Avantajele liniei de creditare in scopul finantarii activitatii firmei sunt

gama diversificata de credite, destinata finantarii activitatii curente si investitiilor (inclusiv imobiliare)

documentatie simplificata

structura de garantare flexibila

Un alt cont cu care firma opereza este cel deschis laTrezoreria statului; aceasta intrucat, pentru primirea platilor de la institutiile publice reprezentand contravaloarea bunurilor livrare si a serviciilor prestate acestora, agentii economici trebuie sa-si deschida cont la trezoreria din raza careia sunt inregistrati . Trezoreria statului este, potrivit legii ei de functionare, Ordonanta de urgenta nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, cu modificarile ulterioare: un sistem unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publica, si a altor operatiuni ale statului, in conditii de siguranta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.



UTILIZAREA SI GESTIONAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA PRIN VIRAMENT


Plata, in sensul normelor in vigoare ale Bancii Nationale a Romaniei este “ orice operatiune, atat de plata cat si de incasare, rezultata in urma unei operatiuni comerciale realizata de o unitate bancara pentru contul unui client al sau, sau in numele si pentru contul sau”.

Efectuarea unei plati fara numerar prin transfer de fonduri de la platitor la beneficiar implica o serie de operatiuni bancare care, in prezent, sunt permise doar institutiilor autorizate si supravegheate prudential (respectiv institutiilor de credit) si Trezoreriei Statului.

Principalele etape ale unei plati fara numerar sunt urmatoarele:




Fig. nr. 6

https://www.bnro.ro/files/Schema_1_rom.gif






Faza tranzactionala cuprinde initierea, validarea si transmiterea unei instructiuni de plata. In functie de tipul de instrument, instructiunea de plata poate fi initiata de debitor (spre exemplu, in cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, in cazul debitarii directe). In aceasta faza au loc o serie de operatiuni, care vizeaza in principal verificarea identitatii partilor implicate in tranzactie, a autenticitatii instrumentului de plata utilizat si a integritatii datelor aferente tranzactiei.

In faza de compensare si decontare, institutiile (institutiile de credit si Trezoreria Statului) schimba intre ele creantele rezultate din platile fara numerar, prin intermediul sistemului de plati pentru plati de mica valoare si volum mare, si deconteaza soldurile nete ale acestor creante.

Bancile, ca mari institutii finaciare in sens larg, au puterea de a asigura mari lichiditati necesare complexelor operatiuni monetare si valutare; lichiditatile sunt procurate prin banci pentru ca acestea acorda marea majoritate a creditelor. Platile trebuie sa fie efectuate rapid pentru a putea fi eficiente.

Un sistem de plati prin virament reprezinta un ansamblu de instrumente, proceduri bancare si reguli care asigura transferul de fonduri intre participantii la sistem (institutii de credit sau institutii financiare). Sistemul se bazeaza pe un “acord intre participantii la sistem si operatorul de sistem, iar transferul de fonduri este realizat prin intermediul unei infrastructuri tehnice agreate”.[2]

Mijloacele de plata fara numerar, respectiv instrumentele de plata: transfer credit, debitare directa; in cazul firmei studiate, S.C. ELECTRO Z S.R.L.: ordin de plata, cec, bilet la ordin si card de plata, permit transferul fondurilor detinute in conturi deschise la institutii de credit sau la Trezoreria Statului, in baza primirii unei instructiuni de plata.

Mediile in care actioneaza firma sunt urmatoarele:

Macromediul, care cuprinde mediile: politic, economic, demografic, socio-cultural, tehnologic, natural, ecologic, economic, si de asemenea, micromediul; acesta la randul sau este alcatuit din: furnizori, clienti, intermediari, competitori; in cadrul micromediului se afla mediul intern al firmei, format din: management, marketing, financiar contabil, cercetare-dezvoltare.


Fig. nr. 7







2.3 ORDINUL DE PLATA



Ordinul de Plata(OP)   fiind un instrument des utilizat in platile fara numerar, mijloceste deopotriva operatii de incasari de la clienti, dar si platile furnizorilor, a datoriilor catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, in plata taxelor si impozitelor, precum plata TVA sau cea a impozitlui pe profit; este deci instrumentul cel mai acceptat in operatiile platilor catre Trezoreria Statului.

I. Cheltuielile efectuate cu Ordin de Plata la firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. aici principalii indicatori de plati,conform Contului de Profit si Pierdere, includ:

Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (contul 601+602 -7412); o lista a principalilor furnizori de materii prime si materiale achitati prin ordine de plata este prezentata in tabelul nr. 5; ca pondere, in totalul platilor efectuate pentru cheltuieli cu materii prime si materiale, cele efectuate cu ordine de plata sunt reprezentative:


Tabelul nr.5

NUMAR CURENT

FURNIZORI DE MATERII PRIME

SI MATERIALE

PONDERE

NIVELUL       2005(%)

PONDERE NIVELUL 2006(%)

PONDERE NIVELUL 2007(%)



AVICOLA IMPEX S.A.





ALDEBARAN





CONCEPTINVEST





DIANA SRL





DIMOL





IRINA IMPEX





OMV





ORANGE S.A.





PROMOTOR





VALORIS









Total





__________ ______ ____ __________ ______ ____ __


La nivel anual, totalul platilor efectuate cu ordine de plata catre furnizorii de materii prime si materiale este crescator , sumele platite cifrandu-se la peste 1 miliard. Se observa ca in anul 2007 cheltuielile efectuate cu ordin de plata au avut o pondere mai mare decat anii precedenti, respectiv 2005 si 2006.

Fig. nr. 8



In totalul platilor anuale efectuate catre furnizorii de materii prime si materiale, cele efectuate prin ordine de plata arata ca acest tip de instrument este destul de utilizat. Dovada acestui fapt o reprezinta evolutia anuala a efectuarii platilor catre furnizorii de materii prime si materiale prin ordine de plata, observandu-se o crestere cu 41018,47 mai mult in anul 2006 fata de anul 2005 si o scadere de 20657,91 in anul 2007 fata de anul 2006 de unde rezulta ca in anul 2006 acest model de plata a fost foarte utilizat.




Fig. nr. 9



In anul 2005 se observa ca cea mai mare pondere a avut-o furnizorul “Diana S.R.L.”, iar cea mai mica pondere la achitarea cu ordinul de plata a avut-o furnizorul “Promotor”.



In anul urmator, situatia demonstreaza ca utilizarea ordinului de plata este usor in crestere fata de anul 2005, dar nu pentru toti furnizorii. De exemplu pentru furnizorul “Conceptinvest” se observa o diminuare a ponderii cu 2.68 %, asa cum si furnizorul “Irina Impex” a avut o scadere de 1.03 % in ceea ce priveste utilizarea ordinului de plata. In schimb o crestere semnificativa se observa pentru “Diana S.R.L.” cu aproximativ 75 %.




Fig. nr. 10


In anul 2007, ponderea platilor catre furnizori prin ordine de plata se mentine la un nivel asemanator anului 2006, adica de sub 50 % , si de asemenea in crestere. Furnizorul “Diana S.R.L.” a avut o scadere de 4.13 % fata de anul 2006 si de 0.38% fata de anul 2007. O crestere se observa pentru “Irina Impex” in anul 2007 fata de anul 2006 cu aproximativ 2%.







Fig. nr. 11


Alte cheltuieli externe (cu energia electrica, gaze si apa) apar conform tabelului:


Tabelul nr. 6

NUMAR CURENT

FURNIZORI DE ENERGIE SI APA

PONDERE

NIVELUL       2005(%)

PONDERE NIVELUL 2006(%)

PONDERE NIVELUL 2007(%)



ACVARIM S.A.





CEZ VANZARE S.A.





DISTRIGAZ S.A.




Total







La nivel anual, deci, totalul platilor efectuate cu ordine de plata catre furnizorii de energie si apa este usor crescator in perioada 2006 2007, sumele platite astfel cifrandu-se la:


Fig. nr. 12

Se observa o diferenta de 13195 in ceea ce priveste efectuarea platilor prin ordinul de plata fata de anul 2006, dar si o crestere a anului 2006 fata de anul 2007 cu 5583, deoarece costurile unui ordin de plata sunt mai reduse fata de celelalte instrumente de plata, dar este si instrumentul de plata care poate fi transmis bancii si prin intermediul serviciului electronic banking asigurandu-se astfel un cost scazut al tranzactiilor.

Cheltuieli privind marfurile (cont 607); furnizorii principali sunt:

Tabelul nr. 7

NUMAR CURENT

FURNIZORI DE MARFURI

PONDERE

NIVELUL       2005(%)

PONDERE NIVELUL 2006(%)

PONDERE NIVELUL 2007(%)



NORDEXIM





TOP BRANDS DISTRIBUTION





TOTAL DISTRIBUTION GROUP





Alti furnizori de marfuri achitati

cu ordine de plata




Total







Din situatia prezentata in tabelele nr. 5, 6 si 7, rezulta un total al operatiilor de plata prin ordine de plata a furnizorilor firmei, predominant in raport cu celelalte instrumente de plata

Fig. nr. 13

Acest lucru se datoreaza faptului ca operatia de achitare a furnizorilor prin ordine de plata se realizeaza printr-o simpla instructiune adresata bancii, a carei executare, asigura punerea la dispozitia beneficiarului a sumei datorate, dar si faptului ca pentru tranzactiile in moneda nationala, sumele sunt transferate in timp real, prin intermediul sistemului electronic de plati.

Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala: sunt incluse datoriile sociale ale firmei, legate de cheltuielile salariale si de utilizare a fortei de munca, avand ca scop protectia prin sistemul asigurarilor sociale si al fondurilor speciale pentru ajutor de somaj. Acestea sunt:

Obligatii din declaratia 102 care se platesc la BUGETELE ASIG.SOC.SI FD.SPEC. (5502XXXXXX):


CAS individ. - asigurati

CAS - someri

CA pt.accid.de munca si boli prof.- someri

CAS - angajator

CA pt.accid.de munca si boli prof.- angajator

CAS Sanatate - asigurati

CAS Sanatate - someri

CAS Sanatate - conced.med.pt.accid.de munca si boli prof.

CAS Sanatate - angajator

Contrib.pt.concedii si indemnizatii (accid.de munca) - angajator

Contrib.pt.concedii si indemnizatii (accid.de munca) - FAAMBP

Contrib.pt.concedii si indemnizatii - someri

Contrib.pt.concedii si indemnizatii - angajator

CA somaj individ. - asigurati

CA somaj – angajator


Obligatii din declaratia 100 care se platesc la BUGETUL DE STAT (20470101XX):


Imp.pe profit datorat de PJ romane

Imp.pe ven.microintreprinderilor

Imp.pe ven.microintrep.din asociere datorat de PF

Imp.pe ven.din salarii


In sfera operatiilor privind decontarile cu asigurarile sociale si protectia sociala, relativ la cheltuielile salariale se cuprind:

a)     Contributiile firmei si angajatilor la sistemul public de pensii (CAS)[3]; se determina astfel

C.A.S.= Salariul brut efectiv realizat x cota de impunere; in cazul firmei de fata, contributia este de 22% iar in cazul angajatului, cota este de 9,5%, ea efectuandu-se prin “stopaj la sursa si achitata de catre firma bugetului asigurarilor sociale din cadrul Trezoreriei publice

b)     Contributia la asigurarile sociale de sanatate (CASS), constituita din doua surse

i. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorate si varsate de intreprinderi (angajatori), in proportie de 7% aplicata asupra venitului brut efectiv realizat de angajati cu carte de munca si asupra veniturilor impozabile ale colaboratorilor cu conventie civila;

ii. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorate si suportate de angajati, in proportie de 6,5% aplicata asupra venitului brut realizat.

c ) Contributia la fondul de somaj (CFS)[4] , calculata prin aplicarea cotei de 3% asupra

venitului brut efectiv realizat de personal, respectiv asupra fondului de salarii realizat lunar, in valoare bruta, pentru suma datorata de intreprindere; in cazul contributiei salariatilor la fondul de somaj, aceasta se determina prin aplicarea procentului de 1% asupra venitului efectiv realizat de personal.


Totalitatea contributiilor angajatorului si angajatilor la BUGETUL ASIG.SOC.SI FD.SPEC. se face in totalitate prin ordine de plata, in conturile corespunzatoare ale contributiilor respective la Trezoreria operativa a Municipiului Ramnicu Valcea, acestea efectuandu-se lunar.

Sumele achitate catre BUGETUL ASIG.SOC.SI FD.SPEC al Trezoreriei prin Ordine de plata, pe categoriile de contributii ale decontarilor cu asigurarile sociale si protectia sociala, in perioada 2005-2007 sunt:

Tabelul nr. 8 

NUMAR CURENT

OPERATIA PRIVIND DECONTARILE

CU ASIGURARILE SOCIALE

SI PROTECTIA SOCIALA

NIVELUL       2005

NIVELUL 2006

NIVELUL 2007



CAS ANGAJATOR (22%)





CAS ANGAJAT (9,5%)





CASS ANGAJATOR (7%)





CASS ANGAJAT (6,5%)





CFS ANGAJATOR (3%)





CFS ANGAJAT







Se observa o crestere semnificativa in perioada 2005-2007 in ceea ce priveste sumele achitate catre BUGETUL ASIG.SOC.SI FD.SPEC al Trezoreriei prin Ordine de plata.

Totalizand, obtinem cuantumurile datorate de firma asigurarilor sociale si protectiei sociale catre Trezorerie in perioada studiata, reprezentate astfel

Fig. nr. 14

In anul 2005 totalul anual al platilor efectuate prin ordine de plata a fost de 87712,94 cu 23194,64 mai mic decat in anul 2006, iar in anul 2006 acesta a fost de 110907,58 cu 70019,52 fata de anul 2007.

O alta categorie importanta de decontari a firmei prin ordine de plata catre stat este cea a decontarilor cu bugetul statului pentru impozite si taxe care include: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozit pe salarii, accizele, impozitul pe dividende si altele.

a)     Impozitul pe profit este unul din principalele venituri bugetare cu frecventa trimestriala in ceea ce priveste decontarea cu bugetul statului.Actualmente, in Romania opereaza cotele procentuale ale impozitului pe profit conform cu Legea nr. 571/2003(Codul fiscal) privind impozitul pe profit.

Sumele virate la bugetul statului prezentand impozitul pe profit prin ordine de plata de catre firma sunt preponderente la nivelul anului 2006, cu o usoara scadere in 2007:


Fig. nr. 15

Constatam o crestere semnificativa in anul 2006 cand totalul anual al impozitului pe profit achitat catre bugetul statului prin Ordine de plata a fost de 29210 adica cu 20927 mai mare fata de 2005 si cu 10062 mai mare fata de 2007.

b)     TVA de plata achitat catre bugetul statului prin ordine de plata in cei 3 ani 2005-2007 s-a datorat faptului ca Rd cont 4426 TVA deductibila < Rc. Cont 4427 TVA colectata; neexistand operatii de export in cadrul firmei, iar situatia ca suma TVA deductibila sa fie mai mare decat TVA colectata nu a existat in acesta perioada, firma a avut doar situatia de plata a TVA. Sumele decontate au fost pe un trend permanent crescator


Fig. nr. 16

Se observa ca cea mai mare valoare o are anul 2007 cu totalul de 137484,95 fiind cu 65924,49 mai mare decat totalul anului 2005 si cu 15681,65 mai mare decat totalul anului 2006.


c)     Tot la Bugetul de Stat se achita prin ordine de plata si impozitul pe salarii, sumele corespunzatoare din perioada studiata fiind:


Fig. nr. 17     


Evolutia anuala a platii impozitului pe salarii catre bugetul statului prin ordine de plata arata o crestere in descursul celor trei ani, intre anii 2005 si 2006 observandu-se o crestere de 7573,76. O crestere semnificativa are loc in anul 2007 cand totalul anual a fost de 59078,24 cu 22863,52 mai mare fata de 2006.


d)     Cheltuielile efectuate cu alte impozite si taxe catre bugetul statului achitate prin ordine de plata sunt de asemenea o alta categorie importanta de cheltuieli efectuate de catre firma


Fig. nr. 18


In anul 2006 evolutia anuala a platii altor impozite, taxe si varsaminte asimilate catre bugetul statului prin ordine de plata a avut cea mai mica valoare si anume de 7157, fiind cu aproximativ 6268 mai mica decat in anul 2005 si cu 18333 mai mica fata de anul 2007 cand aceasta a fost de 25490.


Structurat, evolutia cheltuielilor catre stat, catre furnizorii de materii prime si materiale, pe perioada studiata demonstreza ca ponderea cea mai importanta o au cheltuielile cu furnizorii, urmate de cele catre protectia sociala, apoi de cheltuielile cu energia si apa, iar, in final, de o pondere mai mica, TVA-ul si furnizorii de materiale, ca in figura 19

Fig. nr. 19

In anul urmator, situatia demonstreaza o stagnare a cheltuielilor cu asigurarile si protectia sociala, in timp ce se observa o crestere de 5% a cheltuielilor cu plata TVA, ca urmare a cresterii fluxului de bunuri si servicii asupra carora se aplica TVA, precum si o crestere a impozitului pe profit cu 2% :

Fig. nr. 20


In anul 2007, asigurarile sociale sunt in crestere datorita sporirii numarului de angajati, in timp ce ponderea furnizorilor este in usoara scadere (furnizori de materii prime si materiale – 6%; furnizori de marfuri – 2%) datorita usoarei scaderi a cifrei de afaceri, cota TVA-ului mentinandu-se la acelasi nivel

Fig. nr. 21


I. Incasarile efectuate cu Ordin de Plata la firma S.C. ELECTRO Z S.R.L; aici apar incasarile de la marea majoritate a clientilor traditionali al caror principal instrument de plata este ordinul de plata. Clientii care opereaza cel mai frecvent cu ordine de plata sunt:

Tabelul nr. 9                         

NUMAR CURENT

Clienti care achita

cu ordine de plata

NIVELUL       2005(%)

NIVELUL 2006(%)

NIVELUL 2007(%)



ARTIMA





BILLA ROMANIA





BOROMIR





BUSSINESS TRAVEL





CDE INTEREX





DCB COMPONENTE





DECO DESIGN





NORDEXIM





OLTCHIM S.A.





VILMAR





UZINELE SODICE GOVORA





Alti clienti ce

achita prin Ordine de plata




Total




54,48


Asadar, ponderea pe ani a cuantumurilor achitate de clienti cu ordine de plata demonstreaza o preponderenta a utilizarii ordinelor de plata comparativ cu celelalte mijloace de plata, datorita usurintei in utilizare a acestora, a rapiditatii de transfer, si nu in ultimul rand a comisioanelor reduse


Fig. nr. 22




BILETUL LA ORDIN


Biletul la ordin este un instrument, de asemenea, des utilizat de angajatii firmei, in cazul operatiilor de achitare a cheltuielilor, insa neaparand in cazul incasarilor de plati de la clienti.

I.         In cazul operatiilor cheltuielilor cu furnizorii, este folosit, preponderent, pentru achitarea furnizorilor cu materii prime si materiale si a celor de marfuri. O lista a furnizorilor de materii prime si materiale ce accepta bilet la ordin este prezentata mai jos:

Tabelul nr. 10

NUMAR CURENT

FURNIZORI DE MATERII PRIME

SI MATERIALE CARE

ACCEPTA BILET LA ORDIN

PONDERE

NIVELUL       2005(%)

PONDERE NIVELUL 2006(%)

PONDERE NIVELUL 2007(%)



AGROALIM DISTRIBUTION





AVICARVIL





AVICOLA IMPEX





ESPRESSO SYSTEM





FRAMINOR GROUP





GRUP AJAX





INDLACTO MURES





MACROMEX





MAGIC TIC TAC





MARATHON





NORDIC IMPORT EXPORT





SAPTE SPICE S.A.





STELDICO SERV COM





VASTEX S.A.




Total







Comparativ cu frecventa utilizarii ordinului de plata, cea a biletului la ordin este aproximativ asemanatoare in achitarea furnizorilor de materii prime si materiale, dar de o frecventa usor scazuta si anume cu 15,03%:



Fig. nr. 23



In anul 2006, situatia demonstreaza o usoara crestere a increderii furnizorilor in stabilitatea firmei, aceasta traducandu-se intr o crestere si a utilizarii biletelor la ordin catre acestia. Se observa o crestere cu 2,27% in anul 2006 fata de 2005 in ceea ce priveste achitarea furnizorilor cu bilete la ordin (figura nr. 24)





Fig. nr. 24

In ultimul an, situatia platilor prin bilete la ordin este in usoara scadere ca urmare a cresterii disponibilitatilor banesti a firmei, aceasta ne mai trebuind sa apeleze la plata la termen. Prin urmare ponderea platilor prin bilete la ordin a ajuns aproximativ la valoarea din anul 2005 fiind cu doar 0,49% mai mica in anul 2007.

Fig. nr. 25


II.       In cazul operatiilor cheltuielilor cu furnizorii de marfuri, ponderea principalilor furnizori, in cazul carora s-au folosit bilete la ordin sunt:


Tabelul nr. 11

NUMAR CURENT

FURNIZORI DE MARFURI PRIN

BILETE LA ORDIN

PONDERE

NIVELUL       2005(%)

PONDERE NIVELUL 2006(%)

PONDERE NIVELUL 2007(%)



NORDEXIM





TOP BRANDS DISTRIBUTION





TOTAL DISTRIBUTION GROUP





Alti furnizori de marfuri achitati

cu ordine de plata




Total






Se remarca o pondere scazuta a utilizarii B.O. in acest caz, intrucat fluxul de marfuri este mare si oportunitatea utilizarii biletului la ordin pe perioade scurte si pentru sume mici, nu se justifica.











2.5 CECUL


Cecul este un alt instrument prezent in cadrul platilor; el apare in cazul operatiilor de achitare a cheltuielilor firmei, insa spre deosebire de biletul la ordin, este folosit si in cazul incasarilor de plati de la clienti.

I.         In cazul operatiilor cheltuielilor cu furnizorii,este folosit pentru achitarea furnizorilor cu materii prime si materiale si a celor cu marfuri.

O lista a furnizorilor de materii prime si materiale ce accepta cec este urmatoarea:


Tabelul nr. 12

NUMAR CURENT

FURNIZORI DE MATERII PRIME

SI MATERIALE CARE

ACCEPTA CEC

PONDERE

NIVELUL       2005(%)

PONDERE NIVELUL 2006(%)

PONDERE NIVELUL 2007(%)



KAMICOM SRL





METRO S.A.





Alti furnizori de marfuri achitati

cu CEC




Total







Asadar, cheltuielile efectuate catre toti furnizorii firmei sunt efectuate in totalitate prin ordine de plata si bilete la ordin si cec, celelalte instrumente de plata nefiind utilizate. Ele sunt astfel propotionate, incat, in toti cei trei ani studiati, ponderea cea mai mare o detin ordinele de plata, urmate de biletele la ordin, si de cec-uri, acestea din urma fiind utilizate intr-o mica masura. In anul 2005 avem situatia in care cecurile sunt utilizate cel mai mult comparativ cu anii 2006 si 2007. Se observa ca utilizarea instrumentelor sub forma de ordin de plata are o pondere mai mare 50% fata de bilet la ordin si cec, acestea avand o pondere de 28,61% respectiv 5,91%.



Fig. nr. 26


In anul 2006, utilizarea cecurilor este in scadere cu aproximativ 4,69% ,datorita caracteristicilor acestui tip de plata, care sunt mai putin performante decat a celorlalte instrumente modernede plata, aparute in ultimii ani. In schimb utilizarea biletelor la ordin a crescut cu 0,44% fata de anul precedent.

Fig. nr. 27

In 2007 situatia este asemanatoare cu cea a anului 2006, cecurile fiind utilizate cu tendinta slab crescatoare ( aproximativ 0,19%), dar cu preponderenta mica, ilustrand neincrederea agentilor economici in utilitatea acestui tip de plata

Fig. nr. 28


II.       Frecventa utilizarii cecului ca instrument de plata in incasarile de la clientii firmei este mai mica decat in cazul celei utilizarii ordinului de plata, dar destul de semnificativa.

O parte din clientii firmei, utilizatori de cec in achitarea platilor, sunt prezentati in tabelul:



Tabelul nr. 13

NUMAR CURENT

Clienti care achita

cu cec

PONDERE

NIVELUL       2005(%)

PONDERE NIVELUL 2006(%)

PONDERE NIVELUL 2007(%)



AGENTIA J’INFO TOUR





AMBIENT S.A. SIBIU





CASVIL





DALILA IMPEX





FAST PARTNERS





MARSHALL





TEHNOTRADE





Alti clienti traditionali

ce achita prin cec




Total








Acumuland cu datele obtinute in cazul ordinului de plata, rezulta, per total, o structura destul de simetrica a proportiilor dintre ordinele de plata si cecuri, utilizate de clientii traditionali ai firmei:



Fig. nr. 29


Spre deosebire de furnizorii firmei, clientii acesteia au o predilectie mai puternic dezvoltata de a utiliza cec-ul ca instrument de plata, datorita caracteristicilor acestuia ce permit usurinta in utilizare in aceste tipuri de plati.

Desi avantajele utilizarii cecului ca instrument de plata sunt multe, dintre acestea amintind:

asigurandu-se disponibilul necesar achitarii filelor de cec, partenerii vor acorda increderea necesara si se va putea largi aria utilizarii acestui instrument de plata

se pot solicita bancii informatii despre potentialii parteneri de afaceri, prin consultarea Centralei Incidentelor de Plati, in cazul in care acestia intentioneaza sa-si achite obligatiile prin file cec;

cec-ul primit de la un partener se poate gira in favoarea altuia, in vederea achitarii obligatiilor de plata.

Din graficul de mai sus reiese ca acest instrument de plata nu este foarte utilizat de firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. Anul cu cea mai mare pondere in care a fost utilizat cecul este anul 2006 si anume 41,13 %.




2.6 CARD-UL



Utilizarea card-ului ca instrument de plata in cadrul firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L. nu se realizeaza in efectuarea platilor catre oricare din ceilalti agenti economici, doar anumiti clienti ai firmei preferandu-l pentru achitarea platilor catre aceasta. O lista a acestor clienti, ce au reprezentanti utilizatori de card in efectuarea platilor catre firma este urmatoarea:


Tabelul nr. 14          

NUMAR CURENT

Clienti care achita

cu card

PONDERE

NIVELUL       2005(%)

PONDERE NIVELUL 2006(%)

PONDERE NIVELUL 2007(%)



AEROTRAVEL LUFTHANSA





ATECMO-FRANTA





PHILIP MORRIS TRADING





ROCHE ROMANIA





Alti clienti utilizatori de card

(persoane juridice si fizice)




Total






Dupa cum se observa, clientii utilizatori de card sunt si persoane fizice, ponderea utilizarii de catre acestia fiind mai ridicata decat in cazul firmelor. Intrucat utilizarea biletului la ordin in incasarile de la clientii firmei nu este utilizata, rezulta ca structura finala a tuturor incasarilor prin virament este ca cea din figura 24, sau, reluata astfel:


Fig. nr. 30

Asadar, utilizarea cardului in platile clientilor firmei completeaza pe celelalte doua, de ordin de plata si cec, demonstrand ca achitarea comenzilor catre firma se realizeaza, exceptand numerarul, doar prin aceste trei mijloace de plata. Se observa ca ponderea clientilor care au achitat cu carduri a fost cea mai mare in anul 2005 si anume 9,86%, cu 3,72% mai mult decat in 2006 si cu 1,99% mai mult fata de 2007.












CONCLUZII SI PROPUNERI

Rezumand datele din subcapitolele precedente, se obtin urmatoarele situatii ale celor patru tipuri de instrumente de plata:

in cazul platilor achitate catre ceilalti agenti economici, situatia demonstreaza preferinta firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L. pentru utilizarea, in perioada studiata, a ordinului de plata ca mijloc de plata, urmata de biletul la ordin, si intr-o forma restransa, de cel al cecurilor; de asemenea, constatam neutilizarea totala a cardurilor:

Fig. nr. 31

In anul 2005 ponderea utilizarii ordinelor de plata a fost de 65,48%, urmand o crestere cu 4,25% in anul 2006. Anul 2007 a avut o pondere de 72,03% ceea ce inseamna cu 2,3% mai mult decat in anul 2006.

In ceea ce priveste ponderea platilor cu ajutorul biletului la ordin anul cel mai favorabil a fost 2006 avand o valoare de 29,05% ceea ce inseamna cu 0,44% mai mult fata de 2005 si cu 2,49% mai mult decat in 2007.

Iar in cazul utilizarii cecurilor se remarca cea mai mare pondere in anul 2005 de 5,91% si apoi o scadere brusca in anii 2006 si 2007 ( 1,22% respectiv 1,41%).

in cazul incasarilor prin instrumente de plata de la clienti, ca in figura 32,


Fig. nr. 32

rezultatele demonstreaza de asemenea, preponderenta utilizarii ordinelor de plata, acestea fiind de departe cel mai uzitat mijloc de plata de catre toti agentii economici cu care firma S.C. ELECTRO Z S.R.L., in cei trei ani studiati, are legaturi, ponderea cea mai mare avand-o anul 2007 si anume 54,48%; in ceea ce priveste cecurile se observa ca anul 2006 a avut cea mai mare pondere de aproximativ 41,13%, iar cardurile au fost foarte utilizate in anul 2005, observandu-se apoi o scadere in anul 2006; pe de alta parte,se remarca lipsa utilizarii biletelor la ordin.

Ordinul de plata ocupa locul intai in preferintele administratorilor firmei S.C. PLAY ELECRO S.R.L. deoarece:

este avantajos pentru firma intrucat el se realizeaza printr-o simpla instructiune adresata bancii, a carei executare, asigura punerea la dispozitia beneficiarului a sumei datorate

pentru tranzactiile in moneda nationala, preponderente la firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. sumele sunt transferate in timp real, prin intermediul sistemului electronic de plati, la care sunt conectate toate bancile comerciale

ordinele de plata sunt preferate si deoarece costurile asociate acestora sunt cele mai reduse, in comparatie cu alte modalitati de plata

este instrumentul de plata care poate fi transmis bancii si prin intermediul serviciului de „electronic banking” asigurandu-se astfel un cost scazut al tranzactiilor

Biletul la ordin se afla pe locul doi in cadrul operatiunilor de achitare ale firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L. catre ceilalti agenti economici, din urmatoarele motive:

intrucat se plateste la o anumita data ulterioara, firma are posibilitatea mobilizarii fondurilor,din timp, in cunostiinta de cauza, asigurandu-se la timp, resursele necesare efectuarii platii; de asemenea firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. beneficiaza, astfel, de posibilitatea de a nu intrerupe fluxul productiei din lipsa de fonduri la un anumit moment, dar si posibilitatea rularii mai mari a fondurilor pana la data scadentei biletului la ordin

biletele la ordin primite de la firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. se pote gira de catre partenerii de afaceri ai acesteia in favoarea altora, in vederea achitarii obligatiilor de plata

partenerii de afaceri pot solicita bancii informatii despre firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. , prin consultarea Centralei Incidentelor de Plati, evitand partial riscul neincasarii acestora.

Spre deosebire de cecuri, frecventa crescuta a utilizarii biletelor la ordin se datoreaza si faptului ca biletul la ordin fara acoperire nu intra sub incidenta legii penale, ci ramane o fapta aflata in sfera raspunderii civile si devine titlu executoriu. In cazul emiterii biletelor la ordin fara acoperire in cont, conform cu conditiile prevazute in art. 104 pct. 2 din Legea nr. 58/1934, sunt aplicabile dispozitiile acestei legi privitoare la gir, scadenta, plata, actiunea sau executarea cambiala, regres in caz de neplata si protest. Practic, aceasta inseamna ca, daca firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. nu si-a achitat datoria, creditorul poate sa ceara instantei investirea biletului la ordin cu fomula executorie si sa treaca la executarea sa silita. Se elimina, deci, faza costisitoare si indelungata a judecatii si obtinerii unei hotarari definitive care sa fie ulterior investita cu formula executorie, firma si partenerii sai castingand astfel timp si economisind bani in eventualitatea unei posibile fraude.

Conform estimarilor, economiile rezultate ca urmare a procesarii automate a biletelor la ordin sunt de milioane lei anual, la nivelul sistemului bancar. Ca rezultat, reducerea acestor costuri se reflecta si in reducerea comisioanelor percepute firmei S.C. PLAY ELECRO S.R.L., la momentul utilizarii acestor instrumente de plata, devenind avantajoase pentru ea si din acest punct de vedere.

Ca si in cazul cecului, noile reglementari privind cambia si biletul la ordin au drept scop recunoasterea valorii legale a acestor instrumente de plata in forma electronica.

Utilizarea cecului ocupa locul trei in totalul operatiilor de achitare prin instrumente de plata ale firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L. si locul doi in incasarile de la clienti, ca rezultat al corelatiei avantaje/ dezavantaje pe care cecul le detine, si anume:

asigurand disponibilul necesar achitarii filelor de cec, partenerii firmei vor acorda increderea necesara si se va putea largi aria utilizarii acestui instrument de plata

firma poate depune la ghiseele bancii, spre a fi remise la incasare, cecuri emise de partenerii sai de afaceri

firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. poate solicita bancii informatii despre potentialii sai parteneri de afaceri, prin consultarea Centralei Incidentelor de Plati, in cazul in care acestia intentioneaza sa-si achite obligatiile prin file cec

ca si in cazul biletului la ordin, cec-urile primite de la firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. se pot girade catre partenerii de afaceri in favoarea altora, in vederea achitarii obligatiilor de plata .

De asemenea, pentru utilizator(tragator sau beneficiar) avantajul consta in evitarea detinerii si manuirii banilor, iar pentru fisc avantajul consta in posibilitatea controlului platilor.De aceea reglementarile legale cu privire la utilizarea cecului sunt abundente, pentru a oferi garantii beneficiarului si pentru a impune (in Franta) efectuarea unor plati prin cec.
Pe de alta parte, inconvenientele majore pentru care utilizarea cecului de catre firma S.C. ELECTRO Z S.R.L. este aproape nesemnificativa si din ce in ce mai scazuta, sunt: incertitudinea platii (datorita emiterii cecurilor fara acoperire) si costul ridicat al prelucrarii acestora.
Premisele juridice ale emiterii cecului sunt

existenta disponibilului la banca

firma S.C. ELECTRO Z S.R.L poate emite cecul numai daca are la banca un disponibil banesc pentru efectuarea platii de catre banca. Acest disponibil (fonduri banesti) este defapt provizionul sau acoperirea necesara in derularea operatiei prin cec. El poate fi un depozit bancar al firmei ori o deschidere de credit in favoarea sa.

disponibilul, spre deosebire de biletul la ordin, trebuie sa existe prealabil emiterii cecului si sa aiba cel putin o valoare egala cu aceea a cecului; el trebuie sa reprezinte o suma de bani lichida, certa si exigibila (in raportul juridic dintre tragator si banca) asupra careia firma S.C. ELECTRO Z S.R.L are dreptul sa dispuna prin cec (drept de dispozitie,o creanta a acestuia fata de banca ,intrucat cecul este platibil la vedere). Acoperirea este irevocabila, in sensul ca : firma este obligata sa o mentina pana la incasarea cecului sau pana la expirarea termenului legal de prezentare, nemaiavand astfel posibilitatea utilizarii acestor fonduri in fluxul productiei;

firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L nu-i este permis sa blocheze contul (afara de situatiile in care legea autorizeaza expres).

Reglementarile legale cu privire la utilizarea cecului au avut ca urmare dezvoltarea puternica a acestui mod de executare a obligatiei de plata in perioada postbelica, dar dupa 1990 fenomenul marcheaza o tendinta de descrestere care se reflecta in cadrul operatiilor firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L si datorita concurentei celorlalte instrumente de plata mai putin costisitoare, precum ordinul de plata, biletul la ordin, cardurile de plati. De asemenea perioada de executare a tranzactiei prin cec este sesibil mai mare decat ale celorlalte instrumente moderne, aceasta afectand rulajul fluxurilor financiare ale firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L. in sens negativ.

Cecurile sunt folosite in aproximativ 10% din totalul operatiunilor comerciale din Romania, ceea ce se reflecta si in cadrul operatiunilor de plati ale firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L., media utilizarii acestora fiind, asa cum se observa din analiza, de maxim 5,91 % (in 2005), sub cea a utilizarii cecurilor de catre clientii parteneri (41,13% - in anul 2006).

„Opinia mea personala este ca cecurile vor disparea treptat din circuitul bancar deoarece au aparut alte instrumente de plata moderne, cum sunt cardurile, si care nu intarzie operatiunile facand circuite inutile, precum cecul. Acesta mai are si alte probleme legate de falsificare, emitere fara acoperire, Centrala Incidentelor de Plati e plina de reclamatii datorate cecului. Insa prin procesarea electronica se vor reduce substantial aceste fraude“, - Mihai Ghetea, presedintele CEC. (8 Aprilie 2008, Saptamana Financiara)

Utilizarea sistemului de plata prin card in cadrul firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L., este prezenta doar in incasarile de la clienti; “evident este mai usor pentru clienti si rapid pentru noi sa fim platiti prin card, desi comisioanele retinute de procesatori sunt inca prea mari”, considera reprezentantii firmei.

Solutia de plata prin card aleasa de acestia se datoreaza faptului ca este avantajoasa pentru toate tipurile de magazine si, in contextul economic actual, tot mai multi comercianti isi vor indrepta atentia catre mediul online. In cazul comenzilor la domiciliu contra ramburs cu numerar, distribuitorii firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L s-au lovit de faptul ca au livrat produsul la domiciliul clientului, dar acesta l-a refuzat pe motiv ca l-a gasit in alta parte. Acest lucru se traduce prin pierderi la nivel de magazin, fapt care nu se mai intampla in cazul unei tranzactii online cu cardul, in urma careia, de cele mai multe ori clientul nu se mai razgandeste.

Potrivit unei cercetari la nivel national, tranzactiile online din luna ianuarie 2009 urmeaza un trend ascendent : daca in decembrie 2008 s-au inregistrat aproximativ 68.000 de tranzactii, ianuarie 2009 s-a incheiat cu aproape 78.000 de tranzactii.

“Speram ca numarul tranzactiilor online cu cardul sa creasca cu cel putin 25% in acest an”, spun reprezentantii firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L.

Ca sugestie catre administratorii firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L., referitor la acest sistem de plata, ar putea fi solutia considerarii utilizarii cardurilor pentru plata salariilor, datorita rapiditatii transferului, sigurantei sporite comparativ cu utilizarea numerarului, a pastrarii confidentialitatii salariului, precum si a mobilitatii si raspandirii retelelor de bancomate de care pot dispune salariatii in accesarea sumelor dorite.

De asemenea, o alta sugestie de implementare a sistemului de plata prin card, ar putea fi in cazul avansurilor de trezorerie facute catre administratorii firmei S.C. ELECTRO Z S.R.L., cardul putand fi utilizat de catre acestia in cheltuieli protocolare, in operatii de reclama si publicitate, in achizitionarea mai rapida si oportuna a unor mici cantitati de materii prime materiale/mostre, in cazul deplasarilor la targuri sau expozitii, precum si in cazul achitarii cheltuielilor pentru diferite deplasari.

Sistemul are totusi si dezavantaje: “din pacate, multe magazine se plang de nivelul ridicat al comisioanelor de procesare, drept pentru care ignora implementarea unui sistem de plata online si prefera modalitatea ramburs. Pe de o parte, castigi din marja de adaos, avand in vedere ca nu mai platesti comision catre procesator, pe de alta parte, pierzi un segment de clienti”, spune pentru startups.ro Andrei Radu, Director General Link 2 eCommerce si Presedinte ANEC.

Potrivit datelor de statistica, romanii platesc online in special pentru produse si servicii de telecomunicatii, precum plata abonamentelor, cartele prepay, telefoane sau accesorii. Acestea inregistreaza la nivelul anului 2008 o pondere de 35% din volumul total al tranzactiilor derulate de magazinele care lucreaza cu ePayment. Urmeaza produsele si serviciile din turism si transporturi, in special bilete de avion, cu 26% din volumul total al tranzactiilor si produsele IT, cu 18%.


Anexa 1

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA FIRMA ELECTRO Z S.R.L.


Denumirea indicatorului


Nr.

Crt.


Realizari in perioada de raportare









A

1. Cifra de afaceri neta(rd. 02 la 05)

Productia vanduta(ct. 701+702+703+704+705+706+708)

Venituri din vanzarea marfurilor (ct. 707)

Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul (ct. 766)

Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411)

2. Variatia stocurilor de produse finite (ct. 711)

Sold C

si a productiei in curs de executie Sold D

Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata (ct. 721

4. Alte venituri din exploatare (ct. 7417+758)

VENITURI DIN EXPLOATARE- TOTAL (rd. 01

5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct. 601

Alte cheltuieli materiale (ct. 603

b) Alte cheltuieli externe

(cu energie si apa) (ct. 605-7413)

c) Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)

6. Cheltuieli privind personalul (rd. 16+17), din care:

a) Salarii si indemnizatii (ct. 641+ 642-7414)

b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

(ct. 645-

7. a) Ajustari privind imobilizarile corporale si necorporale (rd. 19

a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813)

a.2) Venituri (ct. 7813)

b) Ajustari de valoare privind activele circulante

(rd. 22

b.1) Cheltuieli (ct. 7813)

b.2) Venituri (ct. 754+7814)

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28)

8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+


8.2 Chletuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

8.3 Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate (ct. 658)

Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul (ct. 666)

Ajustari privind provizioanele (rd. 30-31)

-Cheltuieli (ct. 6812)

- Venituri (ct. 7812)

CHELTUIELI DE EXPLOATARE- TOTAL

(rd. 11 la 15 +18+21+24+29)

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE

-Profit (rd. 10-32)

- Pierdere (rd. 32-10)

9. Venituri din interese de participare (ct. 7611+7613)

- din care, veniturile de obtinute de la entitatile afiliate

10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct. 763)

- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate

11. Venituri din dobanzi (ct. 766)

- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate

Alte venituri financiare (ct. 762+ 764+765+767+768)

VENITURI FINANCIARE –TOTAL (rd. 35

12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante (rd. 44+45)

-Cheltuieli (ct. 686)

-Venituri (ct. 786)

1 Cheltuieli privind dobanzile (ct. 666

- din care, cheltuielile in relatia cu entitatile afiliate

Alte cheltuieli financiare (ct. 663

CHELTUILEI FINANCIARE- TOTAL

(rd. 43

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA

- Profit (rd. 42


Pierdere (rd. 49-42)


14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA

- Profit (rd. 10+42-32-49)


- Pierdere (rd. 32+49-10-42)


15. Venituri extraordinare (ct. 771)


16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671)

17. PROFITUL SAU PIERDEREA ACTIVITATEA EXTRAORDINARA

- Profit( rd.54-55)

- Piedere (rd. 55-54)









VENITURI TOTALE (rd. 10


CHELTUIELI TOTALE (rd. 32



PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA:- Profit (rd. 58-59)



Pierdere (rd. 59-58)



18. Impozitul pe profit (ct. 691)



19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698)


20. Profitul sau pierderea neta a exercitiului financiar


Profitul (rd. 60-61-62-63)


- Pierdere (rd. 61+62+63-60)

B
































































43


































58


































































































































































































































































































































































































Anexa 2 (specimen de ordin de plata catre furnizori de marfuri)



op1.JPG








Anexa 3 (specimen de ordin de plata catre bugetul asigurarilor sociale)


op3.JPG







Anexa 4(specimen de bilet la ordin catre furnizorii de materii prime si materiale)


bo.JPG









Anexa 5 (specimen de cec catre furnizorii de materii prime si materiale)



cec.JPG









Anexa 6 (specimen de card clienti ai firmei)


mercedesb_visa_500.jpg








BIBLIOGRAFIE


Alex. Pintea,Gh. Riscanu


Anghealache Gabriela,Darac

Aspinwall R. Eusenbeis


Benton E. Grup

Dedu Vasile

Eugen Topala

Mihai Gheorghe Ionescu,Ianfred Silberman

Mugur Isarescu

Opritescu M.

Purcaru Ion

Rosca T.

Roxin Luminita

Tudorache D.


Tudorache D.

Tudorache D., Papari G.

Turcu I.

*** BNR

*** BNR


Bancile in economia romaneasca 1774-1995,Editura economica, 1995

Piete de capital si burse de valori, Editura ASE,1991

Handlook for banking strategy, A. Wiley-Interscience Publication, 1985

Mangementul bancilor comerciale- New York, 1989

Contabilitatea bancara, Ed. Economica, 2001

Fezabilitate si restructurare,Ed. Semne, 1996

Legislatia bancara cu adnotari si comentarii, Ed. Expansion, Armonia, 1997

Sistemul bancar in Romania, BNR, 1996

Moneda si credit, Ed. Universitaria, Craiova, 2002

Matematici financiare, Ed. Economistul, 1992

Moneda si credit, Ed. Altip Alba- Iulia, 2001

Gestiunea riscurilor bancare, EDP Bucuresti, 1997

Elemente de tehnica si strategie bancara, Ed. ATHENEUM, 2001

Finantarea si creditarea intreprinderilor, EDP, 1990

Politici si tehnici bancare, Ed. Andrei Saguna, 2004

Operatiuni si contracte bancare, Ed. Lumina Lex, 1994

Banca nationala a Romaniei, 1880-1995, Ed. Enciclopedica

Instrumente de plata, Bucuresti, 1994


*** Curs de moneda, credit,schimb.Scrisul Romanesc Craiova, 1932

*** Legea bancara nr. 58/1998- M. OF. Nr. 12/1998

*** Legea nr.83/1994 de modificare a Legii nr.59/1934 asupra cecului;

*** Normele cadru nr.7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri;

*** Normele tehnice nr.9/1994 privind cecul modificate prin Circulara nr.33/1995;

*** Regulamentul nr.10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport de hartie .





BNR,Regulament privind compensarea multilaterala a platilor interbancare, nr. 10/1994, pag.5

Sursa: raportul CPSS intitulat 'Core Principles for Systemically Important Payment Systems', Banca Reglementelor Internationale, ianuarie 2001.

Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Legea nr. 744/2001 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2002


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat