Riscul economic

Riscul economic

Riscul economic sau de exploatare isi are originea in imposibilitatea intreprinderii de a corela, fara a fi afectat rezultatul intreprinderii, volumul de activitate, care se modifica avand in vedere dinamismul mediului economic in care opereaza intreprinderea, cu structura costurilor. Orice modificare a volumului de activitate (prin diversificarea produselor, prin extinderea capacitatilor de productie detinute, prin introducerea unor schimbari tehnologice in procesul de productie) exercita influente asupra rezultatului intreprinderii, in esenta, prin faptul ca determina modificari la nivelul componentei costuri, prin urmare, se dovedeste riscanta pentru firma, riscul manifestandu-se prin diminuarea rezultatului de exploatare.

Sursa: Date prelucrate din bilantul si contul de profit si pierdere ale societatii BMB LASTL SRL

Urmarind ponderile elementelor de cheltuieli de exploatare le putem reprezenta astfel:

o completa cunoastere a resurselor disponibile sau posibil de achizitionat pentru a realiza structura de productie destinata vanzarii. Literatura de specialitate recomanda ca atunci cand unele din resurse utilizate de intreprindere au calitatea de "resurse cheie", evaluarea rentabilitatii acestor produse sa se realizeze in functie de marja de contributie unitara raportata la cantitatea de "resursa cheie" necesara obtinerii lor. Sunt considerate "resurse cheie" resursele aflate in cantitati limitate la dispozitia intreprinderii, a caror procurare este costisitoare, dar, in ciuda acestui fapt, participa la obtinerea majoritatii produselor.

Volumul vanzarilor, resursele consumate, pretul de valorificare, costurile variabile, costurile fixe sunt variabile de gestiune care influenteaza asupra raportului cost - volum - profit. Orice modificare a unei variabile va produce efecte asupra profitului, punctului de echilibru si riscului economic al intreprinderii.

Efectuand o analiza cost - volum - profit pentru societatea comerciala BMB LASTL SRL s-au obtinut rezultatele din tabelul urmator:

Tabelul nr. 16: Analiza cost - volum - profit pentru SC BMB LASTL SRL

L SRL

Interpretand datele vom ajunge la urmatoarele concluzii:

Costurile fixe din anul 2006 s-au diminuat, unul din motive fiind scaderea volumului productiei cu 2197 bucati, productia de echilibru este mai mare decat cea din ceilalti ani cu 20%. Aceasta inseamna ca societatea va trebui sa realizeze 102 028 bucati de produs in 2006 pentru a putea acoperi costurile variabile si fixe, comparativ cu situatia din 2005 cand ar fi trebuit sa produca doar 86 182 bucati. Productia de echilibru mai mica ar fi permis intreprinderii in 2005 sa obtina profit mai repede. Dar firma nu a obtinut profit in anii 2004, 2005 si 2006 ci o pierdere determinata la randul ei de cheltuieli variabile si fixe foarte mari.

Marja asupra costurilor variabile are valori negative ceea ce evidentiaza ca cifra de afaceri este mai mica decat costurile variabile iar aceste costuri nu pot fi acoperite, lucru ce a condus la

In cazul b) marja de siguranta este mai mica decat in situatia precedenta, dar, daca in cazul diminuarii cererii pietei, ea va asista la o anulare a profitului cu mult inainte decat se realiza in situatia a). In cazul de fata pozitia firmei este foarte slaba, avand in vedere marja unitara asupra costurilor variabile foarte scazuta, care permite cresteri lente ale profitului in conditiile unui volum in crestere a vanzarilor. Astfel, este necesara analiza atenta a proceselor de productie si desfasurarea unei intense activitati de marketing, cu scopul ameliorarii rezultatului firmei.

Situatia c) evidentiaza pozitia favorabila in care se gaseste intreprinderea, generata de o marja de siguranta relativa si de o panta a dreptei marjei asupra costurilor variabile, mai mare decat in situatiile precedente.

Firma se caracterizeaza in situatia a patra printr-un nivel al marjei de siguranta echivalent cu cel din situatia a) insa, in raport cu acest caz, ea se afla intr-o pozitie mai buna determinata de nivelul mai inalt al pantei dreptei marjei asupra costurilor variabile, desi costurile fixe sunt superioare celor din prima situatie.

Situatia e) evidentiaza pozitia dificila a intreprinderii determinata de o marja de siguranta slaba si de costurile fixe semnificative. Dar firma se afla intr-o situatie mai buna decat in situatia b), pentru ca desi marjele de siguranta sunt aproximativ egale, ea se gaseste in

Diminuarea costurilor fixe permite apropierea punctului de echilibru de productia de echilibru dar valoarea negativa a profitului atrage atentia asupra cheltuielilor fixe si variabile. O cantitate de echilibru mai mica implica o marja de siguranta mai mare.

Intreprinderea studiata prezinta cheltuieli fixe semnificative, este riscanta si putin flexibila la variatiile pietei.

Atunci cand se reduce si nivelul de activitate, implicit volumul productiei, se diminueaza sensibil capacitatea marjei asupra costurilor variabile de a acoperi costurile fixe.

ardelor de calitate a produselor.

O a doua situatie este cea in care efectul de levier financiar este negativ ( ELF = Re - Rd < 0 ). Rata rentabilitatii economice este inferioara costului capitalului imprumutat (Re < Rd), iar riscul financiar este omniprezent.

Efectul de levier financiar negativ ilustrat in figura nr. 9 va fi cu atat mai mare cu cat mai mare va fi prezenta capitalului imprumutat in structura financiara a firmei. Rata rentabilitatii financiare este o functie descrescatoare de gradul de indatorare ( Rf < Re ), fiind expresia situatiei de insolvabilitate a intreprinderii.

Figura nr. 12: Efectul financiar de levier negativ

Sursa: Mironiuc Marilena, Analiza economico-financiara, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2006

Conform figurii nr. 13, rata rentabilitatii financiare, desi pozitiva, este inferioara ratei rentabilitatii economice si ratei medii a dobanzii, ceea ce inseamna ca partea de capital imprumutat este plateste cu greutate obligatiile financiare fata de creditori, isi inrautateste situatia financiara, isi ameninta capacitatea competitiva, pe termen mediu si expune bancile riscului de insolvabilitate. Bancile incearca sa controleze gradul de indatorare al firmelor care ii sunt clienti, prin diferentierea primelor de risc care maresc costul capitalului pe masura ce nivelul creditului creste. De asemenea, bancile arata un interes deosebit pentru analizele ex-ante acordarii creditelor (analizele de bonitate ale clientilor).

In concluzie cu privire la problematica efectului de levier financiar se pot emite cateva concluzii.

Diminuarea ratei rentabilitatii economice sub nivelul costului capitalului imprumutat are o influenta nefavorabila asupra rentabilitatii financiare, care se va diminua cu atat mai mult cu cat mai mare va fi ponderea datoriilor in structura financiara a intreprinderii si cu cat mai semnificative vor fi cheltuielile financiare aferente.

Un grad de indatorare ridicat poate determina un nivel ridicat al ratei medii a dobanzii la imprumuturi, ce va reduce rata rentabilitatii financiare si face ca intreprinderea sa se confrunte cu o structura financiara puternic dezechilibrata.

Modelul levierului financiar poate fi considerat un instrument utilizat in fundamentarea deciziilor de politica fundamentala, cu scopul precis de a contribui la alegerea structurii optime a capitalului, la analiza oportunitatilor de sporire a capitalului propriu al intreprinderii sau de apelare la sursele de fnantare alternative, avand in vedere perspectivele activitatii de exploatare.