QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Raspunderea juridica antrenata de nerespectarea regulilor procedurii bugetare








Raspunderea juridica antrenata de nerespectarea regulilor procedurii bugetare


Procedura bugetara trebuie sa se desfasoare conform unui set de reguli si principii stabilite de legislatie, cunoscuta sub denumirea de “disciplina bugetara”.

Disciplina bugetara pretinde – pe de o parte – conformitatea cuprinsului bugetelor de venituri si cheltuieli al organelor de stat, institutiilor publice si a regiilor autonome aflate in relatii financiare cu statul si – pe de alta parte – o severa disciplina atat in ceea ce priveste realizarea veniturilor bugetare, cat si efectuarea cheltuielilor publice finantate de la bugetul public national[1].




Incalcarea disciplinei bugetare atrage, potrivit legislatiei financiare in vigoare, raspunderea juridica (raspunderea administrativ-contraventionala, raspunderea disciplinara si materiala, raspunderea civila ori chiar raspunderea penala.) a tuturor subiectelor de drept care se fac vinovate de nerespectarea intocmai a prevederilor legale in materie, indiferent daca acestia sunt cetateni, functionari publici sau persoane juridice direct sau indirect implicate in activitatea bugetara a statului[2].

Raspunderea administrativa contraventionala este reglementata pentru incalcarea – de regula, de catre ordonatorii de credite bugetare – a normelor privind stabilirea veniturilor bugetare si a conditiilor de stabilire si efectuare a cheltuielilor publice. Astfel, relativ la stabilirea veniturilor bugetare, in cadrul etapei de elaborare a proiectului bugetului de stat, pentru asigurarea veniturilor ministerelor, altor organe centrale de stat, institutii publice sau unitati subordonate este interzisa perceperea cu orice titlu si sub orice denumire a unor impozite, taxe sau alte contributii banesti care nu au fost prevazute in clasificatia bugetara a veniturilor; savarsirea unei astfel de fapte este calificata drept contraventie si sanctionata ca atare. De exemplu, sunt considerate contraventii nereguli privind intocmirea si existenta conforma a actelor justificative pentru stabilirea oricarora dintre cheltuielile admise de clasificatia bugetara; intocmirea completa si conforma a documentatiei tehnico-economice privind obiectivele de investitii; indeplinirea de catre ordonatorii de credite bugetare a indatoririlor de a urmari realizarea veniturilor, utilizarea eficienta a fondurilor banesti bugetare, intocmirea corespunzatoare a documentelor de evidenta contabila etc.

Asemenea incalcari ale normelor legale care alcatuiesc dreptul bugetar sunt calificate si sanctionate contraventional numai daca ele reprezinta fapte care au fost savarsite in conditii ce nu determina intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii, intrucat altfel este antrenata raspunderea penala cu specificul si rigorile sale.

Raspunderea disciplinara. Savarsirea unor fapte contrare normelor legale si – uneori – chiar independent de aceasta pot fi comise fapte care atrag raspunderea disciplinara[3], ori de cate ori acestea reprezinta abateri de la disciplina muncii; de regula, abaterile disciplinare au drept consecinta antrenarea raspunderii patrimoniale , atunci cand salariatii au adus – prin savarsirea faptei considerata abatere disciplinara – prejudicii unitatii la care sunt angajati sau unor terte persoane fizice sau juridice.

Raspunderea penala. Daca prin faptele de incalcare a normelor legale din domeniul bugetar (indiferent daca acestea sunt calificate drept contraventii, infractiuni sau pur si simplu fapte prejudiciabile) s-au produs daune patrimoniale, la cererea celui pagubit poate fi antrenata raspunderea civila, patrimoniala, menita a asigura indemnizarea victimei pana la concurenta intregului prejudiciu produs[5].


Evaziunea fiscala

Evaziunea fiscala este definita – sintetic – ca fiind sustragerea, in tot sau in parte, de la impunere a materiei impozabile[7].

Sustragerea de la indeplinirea obligatiilor financiar-bugetare se poate realiza fie prin interpretarea normelor juridice fiscale in favoarea contribuabilului, fie prin disimularea obiectului impozabil constand in subevaluarea cuantumului acestuia, facandu-se astfel diferentiere intre evaziunea fiscala „legala” si evaziunea fiscala frauduloasa sau (frauda fiscala).

Evaziunea fiscala „legala” este modalitatea prin care contribuabilul incearca sa se plaseze intr-o pozitie cat mai favorabila, pentru a putea beneficia intr-o cat mai mare masura de avantajele oferite de reglementarile fiscale in vigoare. Altfel spus, intr-un cadru legal, dar uzand de „portitele” lasate deschise de legiuitor, un contribuabil poate profita de pe urma anumitor procedee legale, beneficiind de un regim fiscal mai avantajos. In principiu, se poate vorbi de evaziune fiscala „legala” ori de cate ori o parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale pot fi sustrase de la impunere datorita modului in care este reglementata stabilirea cuantumului obiectului impozabil. Astfel de situatii „favorizante” se creeaza atunci cand venitul impozabil se stabileste in functie de anumite criterii exterioare sau dupa norme medii, care permit subevaluarea materiei supusa impunerii. Evaziunea fiscala „legala” este forma tolerata (admisa), in sensul ca – in lipsa unor norme juridice exprese care sa o incrimineze – ea nu poate fi sanctionata.



Evaziunea fiscala frauduloasa consta in disimularea obiectului impozabil, in subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului datorat. Potrivit legislatiei noastre in vigoare, evaziunea fiscala frauduloasa este definita ca fiind sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume, datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale de catre persoane fizice si juridice romane sau straine (contribuabili.)

Tinand seama de modul de savarsirea si de implicatiile economico-financiare, frauda fiscala poate fi calificata drept contraventie sau ca infractiune, iar sanctiunea aplicabila este amenda contraventionala sau amenda penala sau inchisoarea.

Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda fapte precum: nedeclararea, in termenele prevazute de lege, de catre contribuabili a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor, calcularea eronata a impozitelor, taxelor si a contributiilor, cu consecinta diminuarii valorii creantei fiscale cuvenita statului; neprezentarea de catre contribuabili, la cererea organului de control, a documentelor justificative si contabile referitoare la modul in care au fost indeplinite obligatiile fiscale; neaducerea la indeplinire, la termen, a dispozitiilor date prin actul de control incheiat de organele financiar- fiscale, s.a.m.d.

Sunt prevazute ca infractiuni, fapte precum refuzul de a prezenta organelor de control, documentele justificative si actele de evidenta contabila, sau bunurile mobile supuse impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile publice, neintocmirea, intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente in scopul impiedicarii verificarilor sau surselor impozabile; sustragerea de la plata obligatilor fiscale prin neinregistrarea unor activitati, sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin nedeclararea veniturilor impozabile.




A se vedea Mircea Stefan Minea, Lucian Chiriac, Cosmin Flavius Costas, op.cit., p. 168.

A se vedea Mircea Stefan Minea, Lucian Chiriac, Cosmin Flavius Costas, op.cit., p. 168.

Conform art. 263-264 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003 publicata in M.Of. nr. 72 din 5 februarie 2003. Pentru functionarii publici, raspunderea se angajeaza in conditiile Statutului functionarilor publici (aprobat prin Legea nr. 188/1999, republicata).

Potrivit art. 269-275 din Codul muncii.

A se vedea si Vasile Patulea, Formele raspunderii juridice in legatura cu executia bugetara, in revista “Dreptul” nr. 3, 1999, p. 35-44.

A se vedea Mircea Stefan Minea, Lucian Chiriac, Cosmin Flavius Costas, op.cit., pp. 245-250.

A se vedea Nicolae Hoanta,  Evaziunea fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1997; Dorin Clocotici, Gheorghe Gheorghiu, Dolul, frauda si evaziunea fiscala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, capitolul V.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }