QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Proiect proiectarea constructiva a unui model de incaltaminte pantof femei, sistem de confectie -il








PROIECTAREA CONSTRUCTIVA A UNUI MODEL DE INCALTAMINTE PANTOF FEMEI, SISTEM DE CONFECTIE -IL





CAPITOLUL I




DATE INITIALE NECESARE PROIECTARII CONSTRUCTIVE A PRODUSULUI. RESTRICTII.


Generalitatii


Prezentarea produsului


Incaltamintea reprezinta un obiect de uz personal folosit in scopul protejarii piciorului contra agentilor din mediul exterior, avand rol functional in timpul purtarii.

Pentru a atinge scopul pentru care este destinata, incaltamintea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie usor flexibila,

sa-si pastreze forma in procesul de confectionare,

sa asigure realizarea unui microclimat in interiorul ei, astfel incat purtatorul ei sa nu fie afectat de posibile anomalii functionale ale piciorului,

sa previna sau sa corecteze anomaliile structurale ale piciorului atunci cand este cazul.

Conditiile enumerate mai sus sunt satisfacute daca se face o alegere corecta a materialelor din care se confectioneaza produsul, daca acestea se asociaza eficient, precum si daca procesul tehnologic si sistemul de confectie sunt bine determinate.

Avand in vedere aceste lucruri, ansamblul superior v-a fii confectionat din materiale usoare, moi, cu proprietati elastice in acelasi timp, cu o plasticitate buna, care sa permita schimbarea formei si dimensiunilor fara deformatii. Interiorul incaltamintei va fi neted, fara cute sau imbinari ingropate in sectiune.

Ansamblul inferior va fi realizat urmarindu-se o repartizare cat mai eficienta a eforturilor pe suprafata talpii piciorului, talpa va trebui sa protejeze piciorul de denivelarile planului de sprijin si sa fi flexibila si antiderapanta.


Functiile incaltamintei


Incaltamintea reprezinta un obiect de uz personal, folosit in scopul protejarii piciorului contra agentiilor externi avand un important rol ortopedic in indeplinirea de catre derma piciorului a functiilor sale.

Principalele functii ale incaltamintei se grupeaza in :

Functia de aparare

Functia ortopedica

Functia anatomo-fiziologico-igienica

Functia informational estetica


Functia de aparare:


  • Functia de aparare a piciorului fata de actiunile traumatice, zgarieturi, intepaturi, taieturi, lovituri. De asemenea datorita prezentei incaltamintei, piciorul sesizeaza in masura mult mai mica asperitatile solului, mersul fiind in acest fel mult usurat prin evitarea existentei punctelor de apasare maxima de suprafata plantara.
  • Functia de aparare a piciorului contra agentilor atmosferici obisnuiti (praf, umezeala, frig sau caldura excesiva)  acestea putand interveni separat sau simultan.
  • Functia de aparare a piciorului contra unor agenti speciali se refera la cazul in care omul lucreaza in conditii speciale, el fiind obligat sa foloseasca incaltaminte de protectie cu proprietati speciale, in functie de natura agentilor daunatori prezenti la locul de munca.

Functia ortopedica


Se refera la pastrarea structurii anatomice normale a piciorului in conditiile unor solicitari complexe atat statice cat si dinamice.

  • Asigurarea unei repartitii cat mai echilibrate a presiunilor transmise prin picior pe suprafata de reazem. Incaltamintea indeplineste aceasta functie prin existenta in componenta sa a unui brant cu proprietati elasto-plastice, preformat spatial, care permite marirea suprafetei de contact dintre picior si planul de reazem, respectiv o repartitie a eforturilor pe o suprafata cat mai mare, atenuandu-se astfel presiunile locale mari inregistrate in cazul piciorului descult.
  • Mentinerea bolti piciorului, atat in dinamica, dar mai ales in pozitia de sprijin ortostatic bilateral, eforturile repartizate pe picior solicita puternic elementele de schelet care formeaza bolta longitudinala interna a acestuia, datorita acestor solicitari exista pericolul cu consecintele negative asupra starii de sanatate a piciorului. Prezenta glencului in interior incaltamintei are rol de sustinere a boltii longitudinale a piciorului.
  • Asigurarea echilibrului corpului in pozitie de sprijin ortostatic bilateral. Incaltamintea indeplineste aceasta functie prin prezenta in structura sa a tocului cu inaltimea de 30÷40mm la adulti si de 10÷15mm la copii, situatie in care prin pozitia relativa a oaselor piciorului in raport de oasele gambei, ajuta la pastrarea echilibrului corpului, solicitarea sistemului muscular este mult atenuata si se reduce la o stare de disconfort.
  • Mentinerea in pozitie normala a articulatiei dintre gamba si picior datorita prezentei in structura incaltamintei a staifului rigid si   fixarea carambilor pe picior.

Functia anatomo - fiziologico - igienica


Se refera la comoditatea incaltamintei, corespondenta sa cu particularitatile anatomo-morfologice si psihofiziologice si este alcatuita din urmatoarele functii individuale

  • Asigurarea comoditatii incaltamintei in statica si dinamica. Forma si dimensiunile interioare ale incaltamintei trebuie sa asigure libertate maxima de miscare muschilor activi, sa evite aparitia unor presiuni locale mari care ar putea perturba circulatia periferica sau ar putea afecta terminatiile nervoase, generand in timp imbolnavirea piciorului.
  • Asigurarea confortului igienic. Partea superioara a incaltamintei trebuie sa fie confectionata din materiale elastice moi, partea interioara trebuie sa fie neteda, fara cute sau imbinari grosolane, care jeneaza piciorul si poate duce la imbolnavirea lui. Prin studii se afla parametrii optimi ai microclimatului interior al incaltamintei: temperatura 21- 34 0C, umiditatea 60.

Pentru a servi scopului caruia ii este destinata, incaltamintea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii obligatorii: sa fie comoda, usoara, destul de flexibila, sa nu permita infiltrarea umiditatii din mediul exterior, sa aiba rezistenta, sa fie impermeabila la apa, dar si permeabila la vapori de apa si aer, sa aiba un aspect placut si sa-si pastreze un timp indelungat forma obtinuta la confectionare, respectiv sa nu se deformeze prematur.


Functia informational - estetica


  • Functia informationala ofera

- informatii asupra purtatorului (profesie, gust, grad de cultura ),

- informatii asupra produsului (destinatie, marime, largime, marca, mod de intretinere),

- informatii asupra producatorului.

  • Functia estetica  raspunde necesitatii de satisfacere a cerintelor estetice a purtatorului. Incaltamintea alaturi de imbracaminte, reprezinta un mijloc de satisfacere a idealurilor esteice ale unei anumite perioade. Ca functii individuale se disting:

- echilibrul,

- unitatea si armonia compozitionala, privind gradul de performanta al produsului, incadrarea in linia modei (acuratetea executiei imbinarilor),

- nivelul de executie al produsului (plasarea ornamentelor si a culorilor).












Definirea produsului ( caracteristicile produsului )


Documentatia tehnica se refera la un articol de incaltaminte, al carui aspect de ansamblu s-a facut proiectarea constructiva:

felul incaltamintei : pantof decupat

destinatia: femei

numarul de marime: 24

largimea: 7

sistem de confectie: IL

materiale de baza: - pentru fete : box fata naturala

- pentru captuseli : mesina, spalt

lungimea copiei medii: 243 mm

gama de marimi: 22,5 - 26

talpa: MONOLIT

inaltimea tocului 100 mm

Produsul de incaltaminte se confectioneaza pe calapoade cu caracteristici dimensionale si toleranta conform STAS-29122-86, in gama de marimi si pontajul prezentat in tabel.


Seria de marimi

Seria e marimi










Total (%)

Frecventa










Inaltimea carambului la spate










Grosimea talpii



Inaltimea tocului





Articolul de incaltaminte se va executa in sistemul de confectie I.L. in varianta prezentata in sectiune.

fete

captuseala intermediara

captuseala exterioara

talpa




Alegerea materialelor de baza in corelatie cu produsul, precizarea principalelor caracteristici ale acestora


La alegerea materialului pentru un anumit tip de produs este necesar sa se faca o evaluare complexa a caracteristicilor materialelor in procesul de confectionare si de exploatare a produsului. Pornind de la aceste cerinte, alegerea materialelor necesare confectionarii unui produs (model) urmeaza a se desfasura in patru etape:

Prima etapa are ca obiectiv stabilirea caracteristicilor generale ale produsului, evidentierea particularitatilor constructive, prezentarea functiilor principale ale produsului in raport cu destinatia sa si conditiile de exploatare.

In a doua etapa urmeaza sa se stabileasca cerintele impuse materialului de catre produsul dat, sa se precizeze lista proprietatilor principale si criteriile economice de utilizare rationala a materialului.

In etapa a treia urmeaza stabilirea testelor suplimentare la care urmeaza a fi supuse materialele in functie de destinatie corecta si conditiile de exploatare ale produsului, alegerea propriu-zisa a materialelor care satisfac aceste cerinte.

In cadrul etapei a patra se elaboreaza recomandari privind modul de incadrare a reperelor tinand cont de proprietatile eficiente ale materialelor alese, propuneri privind utilizarea rationala a materialelor si se precizeaza tehnologii pe faze de fabricatie.

Captuselile au in produsul de incaltaminte atat rol functional cat si rol estetic. Captuseala contribuie la marirea izolatiei termice a produsului si are un rol foarte important in asigurarea evaporarii transpiratiei.

Straturile de intarire au rol de a rigidiza unele zone ale produsului in vederea conferirii si mentinerii formei acestuia, precum si de a asigura stabilitate dimensionala a unor linii de contur. Materialele de intarire trebuie sa prezinte masa redusa, elasticitate, stabilitate dimensionala ridicata si este necesar sa nu-si piarda proprietatile la primul contact cu apa. Rezolvarea problemelor legate de imbunatatirea calitatii produselor, reducerea consumurilor de materii prime si cresterea eficientei economice a productiei intreprinderilor de incaltaminte depinde in mare masura de cunoasterea si valorificarea deplina a materiilor prime folosite in constructia si executia produselor.

Pentru alegerea semifabricatelor care intra in componenta articolului de incaltaminte propus se vor lua in considerare normele inscrise in documentatia tehnica in vigoare, referitoare la semifabricatele permise a fi utilizate.

Experienta industriala a demonstrat ca alegerea corecta si stiintific fundamentata a materialelor pentru un produs de incaltaminte ( materiale de baza, captuseli, intarituri, auxiliare etc.) determina in mod hotarator calitatea produsului.

Materialele de baza pentru modelul propus se aleg in conformitate cu norma interna departamentala, in functie de restrictiile impuse mai sus dar luand in seama si pretul materiilor prime precum si costurile de prelucrare. Materialele folosite pentru ansamblul superior sunt prezentate in urmatorul tabel:





A

N

S

A

M

B

U

L


S

U

B

A

N

S

A

M

B

L

U

L


Denumire reper


Semifabricat ales



Documentatie tehnica Restrictii




Categoria de grosime


(mm)

Grosimea nominala reperului (mm)


Caracteristici definitorii ale semifabricatului ales


Forma si dimensiunile semifabricatului (mm)


















S

U

P

E

R

I

O

R



E

X

T

E

R

I

O

R

Caputa - Caramb

Bareta

Decor

Fete Box cu fata naturala

SR




- alungirea la 10N/mm2(%)12-28

- rezistenta la tractiune :min 20Nmm2

- rezistenta la sfasiere pielii 30-40 N/mm2

- umiditate : max 16%


Piei intregi sau canate

I

N

T

E

R

M

E

D

I

A

R

Staif rigid

Talpa artificiala

STAS 7048/86



- rezistenta la rupere: 9N/mm2

- Absorbtia de apa dupa 24 h = 30,7 % rezistenta la tura :500 da N


Placi 700 x 1000


( mm)

I

N

T

E

R

I

O

R



Captuseala exterioara

carambi - caputa

captuseala bareta

Mesina porc


SR




- rezistenta la desprindere

- umiditate maxima

- densitate aparenta

- rezistenta la tractiune

Piei intregi canate

Antiglisor

Spalt natural

STAS








A

N

S

A

M

B

L

U

L

S

U

B

A

N

S

A

M

B

L

U

L




Denumire reper




Semifabricat ales

Document tehnic restrictiv


Categoria de grosime(mm)

Grosimea nominala a reperului(mm)

Caracteristici definitorii ale semifabricatului ales

Forma si dimensiunile semifabricatului (mm)











E

X

T

E

R

I

O

R

Interior

Brant

Fibrotex

STAS



0.5


- rezistenta la desprindere – 0,5daN/cm

- umiditate maxima – 15 %

- densitate aparenta – 1,5 g / cm2

- rezistenta la tractiune -70 daN/cm

Placi cu dimensiuni de 750x1350(mm)

Intaritura de brant

Carton dur

STAS


1,5-20.8


- densitate aparenta – 1- 112 g / cm2

-rezistenta la indoire 1800 sa nu se provoace plesniri, absorsie prin inmuiere in apa distilata la 200C

Placi cu dimensiuni de 700x1000(mm)

Acoperis de brant

Piei bovine fata naturala neteda

SR




- alungirea la 10N/mm2(%)12-28

- rezistenta la tractiune :min 20Nmm2

- rezistenta la sfasiere pielii 30-40 N/mm2

- umiditate : max 16%

Piei intregi sau canate


Intermediar

Glenc

Otel

STAS 880/79



-Banda de otel laminat la rece OLC 45g-1mm

Prefabricat



Umplutura de brant




Deseuri






Exterior



Talpa



monolit






Categoria de materiale auxiliare

Denumirea materialului

auxiliar

Documente restrictive

Caracteristici tehnice ale materialelor auxiliare

textile

Ata de cusut SINTROM 63/3 Nm

Stas


Sarcina de rupere N=22

Alungirea la rupere(%)=18-28

Sensul rasucirii: Z

Neregularitati (%)65

Siret de intarire

NID 20336/67

g =0,1mm;l=4mm

Sfoara pentru legat comisioane

STAS


Tip 2c

Sarcina la repere: 10N

Neregularitate(%):0,5

Moltopren – spuma poliuretanica


spuma poliuretanica cu aspect spongios

se livreaza in suluri cu latimea 90÷200cm

grosime 8 mm

METALICE

Texuri

STAS


OL 38

Diametru cap: 3.1 mm

Diametru tija: 1.2 mm

Lungime tija: 1.2 mm

Masa 0,12kg/1000buc

Ace de cusut

STAS 2111/81

Dimensiunea corelata cu finetea materialului

Cuie

STAS 2111/81

M 1x10

Masa 0,065 kg la 100buc.

CHIMICE

Solutie de cauciuc natural

STAS 2909/1976

Cauciuc cu substanta uscata 8,5 – 11%

Rezistenta la desprindere: 40N/cm

Densitate = 0,99 g/c3

Cauciuc vulcanizat in benzina25%

Aracet

STAS


Continut in substanta uscata: 60%

Densitatea: 1,04-1,07 g/cm3

Acetona

STAS

9790/68

Densitatea relativa :0,930,009(200)C

Aciditate: 0,05%

Aldeihide: 0,1%

Adeziv policloroprenic

STAS


Contine substanta uscata: 20 -23 – 26

Rezistenta la desprindere: 4 daN/cm

Viscozitate cupa FORD 8mm:130±40 sec

Dizolvant: benzina + acetona+ toluen


Latex

STAS


Pe baza de cauciuc

Continut de substanta uscata 33±2%

Densitate 1,1 g / cm3

Solvent in apa

Rezistenta la desprindere in conditii uzuale = 8daN/5mm

Stabilitate

Toluen

STAS 70/80

Densitatea: 0,374 g/cm3

Termociment

NID 20/35

Punct de inmuiere 1350C

DIVERSE


Sanuri

MTI 97545 /82

Carton densitate: 0,89 g /cm3

Cutii de plex

MTI 97574/82

Dimensiuni: (270*160*90) mm

Ambalaj individual

Carton tip A

Densitatea 1,5g/ cm3

Hartie ambalaj

MTI 97574/82

Coli de ambalaj cu dimensiunea de 700*100

Folie pentru stampilare

MTI 97574/82

Se prezinta sub forma de sul de latime :70 mm

Etichete

STAS 2491/98

Dimensiuni:(186*113) mm

Creion pentru repararea defectelor

STAS


Ceara topita +umplutura de masa ceroasa solida

Temperatura de depozitare 320C



CAPITOLUL II

PROIECTAREA CONSTRUCTIVA A PRODUSULUI


Obtinerea desfasuratei medii conventionale a calapodului


Generalitati


La baza elaborarii constructiei incaltamintei sta copia suprafetei dorsale si respectiv a suprafetei plantare a calapodului.

Problema aflarii desfasuratei calapodului este foarte complexa. Deoarece calapodul nu este un corp geometric cu forma determinata, care sa permita utilizarea metodelor obisnuite de desfasurare, folosite in geometria descriptiva, aceasta ridica probleme dificile in desfasurarea suprafetei dorsale a calapodului.

Metoda obtinerii desfasuratei suprafetei dorsale a calapodului trebuie sa aiba o precizie ridicata pentru a conferi in final semifabricatului proiectat calitati superioare privind formarea spatiala.

Desfasurarea suprafetei dorsale a calapodului imbraca doua aspecte care afecteaza precizia:

● mularea cat mai fidela a unui material ajutator pe suprafata dorsala a calapodului,

● aplatizarea acestui material cu erori de deformare tangentiale cat mai mici.

In legatura cu particularitatile constructive ale semifabricatului, materialul ajutator utilizat, metoda de copiere, metoda de aplatizare, suprafata dorsala a calapodului poate fi desfasurata in intregime, obtinandu-se o copie unica de pe suprafata dorsala (metoda peliculei rigide), separarea in doua, realizand desfasurarea laterala, interioara si exterioara sau in mai multe zone in cazul constructiilor de tip spatial si desfasurarea separata a acestor zone cu pastrarea la lungime constanta a contururilor comune.

Actualmente s-au elaborat si introdus in productie cateva metode de obtinere a copiei suprafetei dorsale cu ajutorul carora se poate asigura construirea precisa a modelelor de fete de incaltaminte, caracterizate printr-o inalta calitate privind formarea semifabricatului pe calapod.

Cele mai cunoscute metode sunt :

● metoda de desfasurare a suprafetei dorsale a calapodului prin copiere cu hartie, carton subtire,

● metoda de desfasurare prin imbracarea calapodului cu material textil de tip-netesuta,

● metode de copiere cu ajutorul peliculei din material termoplastic,

● metoda desfasurarii cu tesatura impregnata cu o pelicula rigida,

● metoda de copiere cu fasii de hartie auto-adeziva,


Insemnarea calapodului


Dupa verificarea formei si a dimensiunilor calapodului pe suprafata dorsala a acestuia se traseaza o serie de linii de separare si a unor puncte de control. Suprafata dorsala este delimitata de suprafata platformei si de cea a talpii prin muchiile de separare vizibile pe calapod.

Suprafata dorsala a calapodului se delimiteaza in suprafata laterala interioara si respectiv exterioara prin trasarea in zona de calcai a liniei de separatie MN obtinuta prin unirea punctului extrem posterior al platformei M, cu punctul extrem posterior al talpii calapodului N, si o linie de separatie AB in zona anterioara, trasata prin unirea punctului extrem anterior al platformei A, cu punctul extrem anterior al talpii calapodului B.


Cele doua linii de separatie sunt rezultatul intersectiei calapodului cu un plan vertical axial longitudinal ce trece prin punctele de bombare maxima in zona de rist si de varf, in partea anterioara si punctul de bombare maxima la calcai in zona posterioara. Se marcheaza de asemenea, pe suprafetele laterale interioara si exterioara, in zona degetelor, punctele de bombare maxima D, respectiv E.

Cu ajutorul unei benzi flexibile (o fasie de hartie de 5 mm latime) se unesc cele doua puncte, trasandu-se pe suprafata dorsala a calapodului asa numita linie a degetelor “.

La intersectia liniei ED cu linia de separare AB se marcheaza pe calapod punctul C, acesta fiind punctul de control ce serveste la stabilirea orientativa a deschiderii caputei.


Copierea cu hartie auto-adeziva


Copierea cu hartie se realizeaza prin mularea si lipirea unor sabloane de hartie, pregatite anterior, pe suprafetele laterale ale calapodului.

Pentru obtinerea acestor sabloane se aseaza calapodul cu planul talpii intr-o pozitie aproximativ perpendiculara pe planul hartiei si cu creionul in pozitie verticala se contureaza profilul calapodului. Se indeparteaza calapodul iar la profilul obtinut se adauga o rezerva de 15-30 mm obtinandu-se astfel conturul sablonului pe hartie.



Pentru a se putea mula pe suprafata ce urmeaza a fi desfasurata se va proceda la taierea conturului sablonului pe directia normala la fel ca si intruna din variantele prezentate in figurile de mai sus.

In prima varianta din suprafata sablonului se indeparteaza fasii in forma de clini avand baza de 5 mm iar adancimea de 40-50 mm ramanand pe contur fasii cu latimea de 10 mm.

In a doua varianta pe suprafata sablonului O se traseaza o fasie centrala avand latimea de 10-12 mm unind zona de varf a sablonului cu mijlocul curburii posterioare. Directia acestei fasii coincide cu directia de maxima tensionare a fetelor in procesul formarii spatiale pe calapod. Apoi se procedeaza la despicarea suprafetei sablonului in fasii orientate dupa directia normala a conturului si avand latimea de cca.10 mm.





Sablonul pregatit in prima varianta se muleaza pe calapod prin lipire cu solutie de cauciuc natural, solutie care permite dezlipirea ulterioara fara deteriorarea lui, mularea facandu-se fara incretituri sau goluri, pentru a copia cat mai corect suprafata laterala a calapodului.

Sablonul pregatit in a doua varianta se va fixa pe suprafata laterala a calapodului, in lungul fasiei centrale cu elemente de prindere apoi fiecare fasie se aplica din aproape in aproape pe suprafata calapodului cu respectarea plasticitatii acestuia fara aparitia unor tensiuni suplimentare in fasii in zona de varf care ar putea conduce la pozitii anormale a varfului copiei.

Dupa mulare, pe sablon se traseaza cele patru linii de separare a suprafetei ce se desfasoara, linii marcate anterior pe calapod, respectiv linia de separare AM in zona anterioara, linia de separare MN in zona posterioara si liniile AM si BN corespunzatoare muchiilor calapodului. Se marcheaza de asemenea punctul C pe linia AM.

Copia realizata se dezlipeste de pe calapod, fara deformarea fasiilor, lipindu-se pe o foaie de hartie, dupa care se decupeaza conturul obtinut al desfasuratei suprafetei laterale a calapodului, mentionandu-se carei suprafete a calapodului apartine (exterioara sau interioara).


Obtinerea desfasuratei medii


Cele doua copii laterale nu sunt egale, dupa cum nici calapodul nu este simetric, el reprezentand copia fidela a piciorului. De aceea cele doua copii se vor suprapune obtinandu-se copia medie. Suprapunerea se realizeaza in punctul extrem posterior al copiilor si punctul de maxima curbura in regiunea superioara a varfului.

Intre cele doua copii se traseaza conturul mediu cu exceptia zonei inferioare a varfului si a caputei, unde se pastreaza ambele contururi, pentru a respecta asimetria piciorului pe aceasta portiune pronuntata, obligandu-se la confectionarea asimetrica a acestor piese, pentru a putea fi mulate pe calapod iar liniile mediane ale fetelor sa nu se deplaseze fata de linia mediana a calapodului.

Se realizeaza apoi din carton, sablonul copiei medii, astfel obtinandu-se pe el o serie de date specifice calapodului. Pentru aflarea lungimii copiei medii se va uni varful cu o treime inferioara a conturului posterior si se va masura aceasta distanta.






















































Proiectarea ansamblului superior


Trasarea retelei de constructie


In trasarea retelei de constructie pe desfasurata medie a calapodului, se tine seama de particularitatile anatomice ale piciorului subiectului pentru care a fost construita incaltamintea. Reperele componente ale produsului proiectat trebuie sa aiba urmatoarele proprietati :

reperele de fete obtinute prin detalierea desenului de baza construit, trebuie sa se muleze bine pe calapod dupa imbinare,

liniile de imbinare a reperelor de fete trebuie sa fie astfel plasate incat prin prezenta lor sa nu jeneze functionarea normala a piciorului,

reperele de fete trebuie sa corespunda dimensiunilor calapodului pe care se vor forma spatial, fara rezerve tehnologice mari,

proiectarea reperelor trebuie facuta luand in considerare deformarea sistemului de materiale, pentru a preveni denaturarea curburilor,

trebuie tinuta seama de grosimea reperelor intermediare (staif, bombeu) pentru prevenirea deplasarii liniilor fetei.

Pentru respectarea acestor principii este necesar ca pe o copie medie sa se traseze o serie de linii de baza, linii care reprezinta urmele verticale ale unor plane de profil ce sectioneaza piciorul considerat in pozitia orto-statica (prin punctele anatomice importante). Liniile de baza vor fi trasate pe desfasurata medie conventionala a calapodului in functie de anumiti coeficienti, calculati pe baza corelatiilor dintre parametri antropometrici ai piciorului si sectiunile ce definesc liniile de baza. Coeficientii pentru calculul pozitiilor liniilor de baza sunt:


LINIA DE BAZA

PUNCTUL ANATOMIC

COEFICIENTUL DE CALCULUL

I

centrul maleolei interne     

0,23 x 243 = 56

II

punctul de indoire a piciorului

0,41 x 243 = 100

III

punctul de mijloc al piciorului                               

0,48 x 243 = 117

IV

centrul articulatiei metatarso falangiene

0,68 x 243 = 165

V

extremitatea degetelor

0,78 x 243 = 190


Pe axa Oy se marcheaza segmentul 01 = Ht = 100 mm . Din punctul 1 se duce segmentul 1P = 0,62 Lcm = 0,62 x 243 = 150.66 mm, punctul P fiind situat pe axa Ox. Se plaseaza desfasurata medie conventionala cu punctul posteroinferior in punctul 1 si se roteste in partea anterioara astfel incat punctul P sa se afle situat la jumatatea intervalului intre cele doua contururi ale copiei in zona degetelor sau cu conturul inferior tangent la Ox in punctul P daca desfasurarea are un singur contur in zona degetelor. Asezand desfasurata medie conventionala in aceasta pozitie se traseaza conturul ei.

Se traseaza apoi sistemul de referinta x’O’y’ astfel incat axa O’x’ trece prin punctele 1 si P iar axa O’y’ este perpendiculara pe axa O’y’ si tangenta la punctul de bombare maxima a conturului posterior al desfasuratei. Din originea sistemului x’O’y’ in lungul axei O’x’ se masoara distanta x1 pana in dreptul liniilor de baza si se traseaza aceasta perpendiculara pe O’x’.

Linia CP, reprezinta linia degetelor ce se traseaza unind punctul C situat la intersectia liniei de baza IV cu conturul la partea superioara a copiei medii, aceasta linie servind la trasarea conturului anterior al carambului precum si la trasarea conturului caputei la pantofii decoltati pentru femei. Pe linia CP se marcheaza punctul 2 situat la distanta 2 – P = CP/2 + 5 mm punctul 2 fiind orientativ in trasarea cheitei.

Linia ajutatoare 2 - 4 care va servi la construirea conturului superior al carambului se obtine unind punctul 2 cu punctul de maxima inaltime al carambilor 4 ( la pantofi).

Pozitia punctului 4 se determina masurand din punctul 1 inaltimea carambilor la spate:

1- 4 = 0,15 x Nm + 24 mm la, femei si adolescenti.

Linia C - 5, serveste orientativ la trasarea conturului carambului in zona ristului, se obtine unind punctul C cu punctul 5 situat la jumatatea segmentului marcat de liniile de baza II si III pe copia medie.


Adoptarea rezervelor tehnologice


Stabilirea marimii rezervei de tragere, depinde de constructia semifabricatului, grosimea si deformabilitatea materialelor folosite, metoda de formare a semifabricatului, sistemul de confectie, grosimea reperelor intermediare. Rezerva de tragere se stabileste in cele mai caracteristice zone ale conturului inferior al copiei medii: in zona de varf; in lungime si latime; in zona degetelor; a glencului si in zona de calcai in functie de sistemul de confectie si de deformabilitatea semifabricatului.

Punctele obtinute se unesc printr-o curba continua avand aceeasi alura ca si conturul inferior al copiei.

In regiunea inferioara unde copia medie reprezinta de regula ambele contururi (interior si exterior) rezerva de tragere se traseaza la ambele contururi, mentinand astfel pe caputa aceeasi simetrie ca si pentru calapod, din considerente aratate anterior (de pastrare a liniei mediane a fetelor in pozitia medie normala in procesul de formare spatiala a fetelor prin tragere pe calapod).

Valorile se vor adopta diferentiat in functie de deformabilitatea materialelor (valori maxime pentru semifabricate din: bizon, box fata corectata, piei porcine cu fata acoperita valori medii pentru: box cu fata naturala; valori minime pentru: spalt, velur).

Astfel pentru sistemul I.L. pentru fete din piele box cu fata naturala adoptam urmatoarele rezerve :

zona punctului tocului 14 mm ;

zona mijlocul tocului 15 mm ;

regiunea glencului 16 mm ;

regiunea degetelor                  14 mm ;

inceputul varfului 12 mm ;

mijlocul varfului                       10 mm ;

punctul degetului                    8 mm


Rezervele de pregatire a marginilor


Au valori diferite in functie de modul de prelucrare a marginilor vizibile.

Piese cu margine indoita - este un mod de prelucrare frecvent utilizat, aplicandu-se atat la repere din piei naturale cat si din inlocuitori. In acest caz se lasa o rezerva de 4mm, anterior indoirii, marginea fiind subtiata pe o latime dubla fata de rezerva pentru a evita ingrosarea marginii in urma indoirii.


Rezervele de imbinare a marginilor


Aceste rezerve au valori diferite in functie de tipurile de imbinari utilizate (modul de asociere al reperelor de imbinare, grosimea reperelor, numarul de cusaturi, prezenta perforatiilor, etc).

Imbinarea prin suprapunere – in acest caz reperul superior, cu marginea pregatira, se suprapune peste reperul inferior, a carui margine a fost subtiata anterior pentru a evita ingrosarea sectiunii semifabricatului in zona de suprapunere. Rezerva reperului inferior, in vederea imbinarii se calculeaza in functie de numarul de cusaturi, distanta intre margine si cusatura, distanta intre cusaturi, existenta perforatiilor si marimea lor. etc.

Se recomanda urmatoarele normative de calcul:

  • distanta de la marginea prelucrata a reperului superior pana la prima cusatura 0,8 - 1mm,
  • distanta dintre cusaturi apropiate in absenta perforatiilor 0,8 – 1,5 mm.
  • distanta de la ultima cusatura la marginea reperului inferior la piei si inlocuitori de piele:

4 -5 mm.

Ultima distanta este necesara pentru a asigura prinderea reperului inferior in ultima cusatura, marginea acestuia nefiind vizibila in timpul coaserii avand volum redus ca si grosime prin subtiere.


Proiectarea subansamblului exterior


Diversitatea modelelor de pantofi poate fi conventional grupate in cateva tipuri constructive, diferentiate in functie de: modul de fixare pe picior, gradul de acoperire a piciorului, modul de imbinare a detaliilor de fete, modul de imbinare a detaliilor de captuseala, metoda de formare spatiala si sistemul de confectie.

Asa cum s-a mentionat anterior, la baza elaborari desenului de baza al fetelor sta desfasurata medie conventionala (copia medie) a calapodului. Realizarea unei constructii rationale este determinata de respectarea unor principii generale privind elaborarea linilor de constructie in dependenta cu:

  • particularitatile anatomice ale piciorului mediu reprezentativ pentru aceasta grupa de purtatori;
  • deformabilitatea sistemului de materiale in sensul prevenirii denaturari liniilor de contur in procesul formari spatiale;
  • particularitatile  plastice ale calapodului (suplete sau plinatate in zona degetelor) in vederea adaptarii liniilor de constructie la plastica calapodului.

Proiectarea caramb-caputa


La inaltimea cu toc inalt marginea superioara se proiecteaza asimetric in regiunea boltii piciorului. Se recomanda ca latura interioara sa fie mai ridicata cu 10 ÷ 17 mm pentru a acoperi corespunzator adancitura naturala de pe suprafata interioara a piciorului, asimetria crescand odata cu inaltimea tocului.

La trasarea conturului posterior al pantofului, linia superioara a fetelor se micsoreaza cu 2÷5 mm (segmentul 44´) fata de copia medie pentru a asigura tensionarea marginii superioare a semifabricatului in procesul formarii spatiale, consumarea capacitatii de deformare plastica a sistemului de materiale din care se structureaza si ca urmare, asigurarea unei bune aderente sa picior a incaltamintei in zona postero-laterala in timpul utilizarii ei.

Punctul 4 caracterizeaza pozitia inaltimii carambului la spate pentru acest sortiment. Conturul posterior va fi reprezentat sub forma unei curbe line ce trece prin punctul 4´ si continua conturul posterior al copiei medii prelungindu-se pana la intersectia cu linia rezervei de tragere.




fete


















Proiectarea subansamblului intermediar


Proiectarea staifului


Staiful este reperul rigid, apartinand subansamblului intermediar, ce are rolul de a rigidiza si mentine forma spatiala a zonei de calcai a incaltamintei si totodata de a asigura un contact cat mai fidel intre incaltaminte si picior in perioada utilizarii acestuia.

Forma staifului depinde de destinatia incaltamintei, inaltimea tocului, particularitatile constructive ale ansamblului superior (fete, captuseli). Pentru a se asigura strangerea zonei de calcai a piciorului de catre incaltamintea de tip pantof este necesar ca marginea superioara a staifului rigid precum si a fetelor sa fie puternic tensionata. In acest sens la pantoful decupat este necesara ca marginea superioara a staifului, dupa formare, sa nu aiba posibilitatea de intindere libera la prelucrarea staifului (subtiere, preformare, formare-spatiala) realizandu-se deformari ale conturului superior al reperului si ca urmare proiectarea reperului plan se realizeaza in conditiile in care aripile staifului sunt inclinate in sus fata de orizontala.

Conturul inferior al staifului trebuie sa corespunda conturului inferior al sectiunii vertical- longitudinale a calapodului. Segmentul OB pana la sectiunea 0,41 Lp este aproape o linie dreapta de aceea conturul inferior al staifului in aceasta zona se traseaza sub forma de linie dreapta .

Din punctul B, conturul inferior al sectiunii vertical-longitudinale a calapodului isi modifica directia.

Lungimea aripilor staifului trebuie corelata de asemenea cu inaltimea tocului (cu atat mai mare cu cat inaltimea tocului ht este mai mare) tocmai pentru a asigura stabilitate ridicata piciorului in incaltaminte.

Inaltimea staifului rigid se determina cu relatia OA = 0,15Nm + (8 ÷ 10 mm). Conturul superior al staifului se traseaza rotunjit tocmai pentru a asigura un contact cat mai fidel al staifului la picior. Rezerva de tragere la partea inferioara se adopta in functie de sistemul de confectie al produsului. Pentru sistemul de confectie I.L. - latimea rezervei adoptata este de 15 (mm).

Pe conturul inferior, staiful prezinta taieturi cu adancimea de 8 - 10 mm in vederea unei bune formari a rezervei de tragere a acestuia.





Proiectarea subansamblului interior


Captuselile, ca parte componenta a ansamblului superior indeplinesc functii importante atat in faza de confectionare, cat si in cea de utilizare a produsului:

  • captuselile  exterioare diminueaza posibilitatea de rupere a fetelor in procesul formari spatiale prin preluarea partilor din efortul de intindere la care este supus semifabricatul,
  • protejeaza suprafata dorsala a piciorului impotriva actiunii exercitate de catre cusaturile de imbinare a reperelor de fete,
  • evita contactul direct al piciorului cu reperele rigide ale ansamblului superior (staif, bombeu),
  • protejeaza fetele de actiunea directa a transpiratiei, prelungind astfel durata de utilizare a produsului,
  • au rolul de a preveni deformarea fetelor in timpul exploatari produsului, asigurand pastrarea in timp a aspectului estetic al produsului.

Alegerea materialelor din care se confectioneaza reperele captuselii exterioare trebuie sa aiba in vedere solicitarile specifice diverselor zone ale semifabricatului atat in timpul confectionari, cat si la purtare.

In timpul purtarii produsului, ca urmare a usoarelor alunecari ale piciorului in incaltaminte, atat in sens longitudinal cat si in sens transversal, se produce o intensa uzura prin frecare a captuselilor exterioare in regiunea calcaiului, la limita superioara a carambului si in zona ristului, motiv pentru care reperele captuseli exterioare in aceste zone se confectioneaza numai din materiale textile care au o buna rezistenta dar care ofera piciorului un confort sporit. La baza elaborarii constructiei captuselilor exterioare sta conturul desenului de baza a fetelor fara rezervele de prelucrare a marginilor si de asamblare a reperelor. Conturul captuselilor exterioare se traseaza corespunzator particularitatilor constructive ale modelului de fete.

Captuseala exterioara se construieste dupa conturul modelului proiectat, fiind alcatuite din dintr-un singur reper din mesina iar staiful din spalt, tot dintr-un singur reper. Captuselile exterioare se vor fixa la partea superioara a carambilor de piele prin intermediul unei cusaturi. La proiectarea captuselilor, imbinarea dintre repere este de 5 mm, rezerva de finisare dupa coasere este de 2mm, iar rezerva de tragere este cu 2-3 mm mai mica decat fetele.









captuseli


















Proiectare reperelor ansamblului inferior


In proiectarea ansamblului inferior s-a pornit de la desfasurata suprafetei plantare a calapodului cu ajutorul careia se traseaza conturul brantului.

Ansamblul inferior este format din subansambluri:

  • subansamblul interior brant, intaritura de brat, acoperis de brant si glenc
  • subansamblul intermediar: umplutura
  • subansamblul exterior: talpa.

Obtinerea desfasuratei suprafetei plantare


Obtinerea desfasuratei suprafetei plantare, care reprezinta de fapt brantul se realizeaza prin copierea: cu material textil de tip netesut, materiale termoplastice, tesatura impregnata cu o pelicula rigida sau alte materiale flexibile precum benzi de hartie auto-adeziva.

Se imbraca suprafata plantara a calapodului cu fasii de hartie auto-adeziva mulate longitudinal utilizand aceeasi metoda ca si in cazul obtinerii copiei medii a calapodului.

Se marcheaza linia de separatie intre suprafata plantara si cea dorsala a calapodului si se decupeaza obtinandu-se conturul desfasuratei suprafetei plantare a calapodului sau brantului.


Proiectarea brantului


Conturul exterior al brantului este identic cu al desfasuratei suprafetei talpii calapodului la marea majoritate a sistemelor de confectie. Se poate construi in baza dimensiunii si conformatiei hartii antropometrice a piciorului mediu respectiv pentru grupa de consumatori.


Proiectarea intarituri de brant


Se proiecteaza dupa conturul brantului in zona de calcai si zona glencului. Se construieste axa plantara si se marcheaza centrele articulatiilor metatarso-falangiene I si V la 10 ÷ 20 mm pentru a se evita rigidizarea brantului in aceasta zona si diminuarea prin aceasta a amplitudinii miscarilor de incovoiere.

Linia anterioara a intariturii poate fi dreapta sau usor curbat. In partea posterioara, intaritura de brant are acelasi contur cu cel al brantului.


Proiectarea glencului


Glencul este o lamela profilata din otel plasata intre brant si intaritura de brant dupa axa glenc calcai. Linia anterioara a glencului se plaseaza la 10÷12 mm in spatele liniei anterioare a intarituri de brant, iar linia posterioara se recomanda sa treaca de linia frontului tocului cu 18 ÷ 20 mm in cazul tocului jos.

Linia anterioara a glencului se plaseaza cu 10 - 12 mm in spatele liniei anterioare a intariturii de brant. Acelasi glenc se poate folosi pentru trei marimi succesive de incaltaminte.


Proiectarea acoperisului de brant


Acoperisul de brant se plaseaza in interiorul incaltamintei pe suprafata interioara a brantului si indeplineste multiple functiunii:

  • protejeaza piciorul de leziuni din partea capetelor elementelor de prindere metalice si ale neregularitatii prezente pe suprafata brantului,
  • imbunatateste proprietatile igienice ale incaltamintei,
  • imbunatateste aspectul estetic interior al incaltamintei.

21

Se recomanda pentru majoritatea produselor sa se proiecteze un acoperis intreg de brant, uneori se poate realiza si acoperisul de brant in zona de calcai - glenc sau numai in zona calcai.

Pe considerente igienice si de prelungire a duratei de utilizare a incaltamintei este de preferat acoperisul intreg de brant.

Acoperisul de brant se proiecteaza plecand de la conturul brantului pe care trebuie sa-l acopere. El se proiecteaza cu 2 mm mai mic decat brantul, pe tot conturul brantului.


Proiectarea umpluturii


Se proiecteaza in functie e conturul brantului. Se contureaza rezerva de tragere pe calapod avand o latime de 15 mm. In interior, la cca 2 mm de rezerva se traseaza conturul umpluturii. Marginea umpluturii se traseaza dincolo de linia I –V cu 20 mm.




































































































Indicatii privind marcare, ambalarea, depozitarea si transportul produselor de incaltaminte


Marcarea produselor de incaltaminte


Aceasta marcare se face in conformitate cu prescriptiile din S.T.A.S. 6741-1987.

Ansamblul superior se marcheaza cu urmatoarele specificatii:

a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare,

b) marimea (lungimea, largimea),

c) numarul modelului,

d) data fabricatiei,

e) numarul de program si comision,

f) numarul standard de produs,

g) semnul organului de control tehnic al calitati (pe dreptul).

Specificatiile a,b,c,d,e,f, se inscriu in interiorul incaltamintei, pe partea superioara a captuselii exterioare a carambului pe fiecare bucata din pereche.

La incaltamintea la care nu este posibila marcare pe caramb, acesta se face pe o alta piesa din interior sau pe o panglica atasata astfel incat inscriptia sa fie vizibila si estetica. Specificatia g se inscrie pe o singura bucata din pereche.

La incaltamintea cu talpa din cauciuc sau din alte sortimente corespunzatoare care nu se pot poansona, marcare se face in interiorul incaltamintei pe acoperisul de brant sau talonet, trecandu-se doar specificatiile b, c, d. Inaltimea cifrelor pentru marcare incaltamintei trebuie sa fie 4 - 6 mm de aceeasi marime pentru fiecare specificatie.

Marcarea trebuie sa fie facuta vizibila, rezistenta si estetica conform mostrei omologate sau a intelegeri dintre parti.


Marcare ambalajelor individuale


Ambalaje individuale pot fi marcate diferentiat. Marcare ambalajelor individuale cuprinde specificatiile :

a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare,         

b) denumirea produsului,

c) marimea,

d) numarul modelului,

e) felul materialelor de fete si culoare,

f) felul materialului de talpa,

g) pretul de vanzare cu amanuntul,      

h) clasa de calitate,

i) numarul standard de produs.

Pentru incaltamintea de copii, etichetele vor fi diferentiate prin culori in functie de marime astfel:

  • pana la 140 mm-rosu,
  • de la 145-165 mm-oranj
  • de la 170-190 mm-verde,
  • de la 195-205 mm-albastru,      
  • de la 210-235 mm-violet.

Marcare ambalajelor colective si de transport


Ambalaje colective si de transport se marcheaza prin etichetare cu urmatoarele specificatii:

a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare,

b) denumirea produsului,

c) felul materialelor de fete si culoare,

d) felul materialului de talpa,

e) numarul de perechi din fiecare marime,

f ) numarul modelului,

g) clasa de calitate.


Ambalarea


Fiecare pereche de incaltaminte se ambaleaza intr-o singura cutie de carton sau mucava. Cele doua bucati se invelesc in hartie fiind separate intre ele. Se foloseste hartie matase conform S.T.A.S. 3790-1980 pentru incaltamintea de lux, si hartie de uz general, conform S.T.A.S. 82-1980 la celelalte sortimente de incaltaminte. Fiecare pereche invelita se introduce intr-o cutie de carton, conform S.T.A.S 10475-1983.

Se pot ambala cate 10 perechi de incaltaminte de culori, sortimente, modele si marimii identice in ambalaje colective cu separator fagure. Sortimentele de incaltaminte care pot fi ambalate in acest fel, precum si numarul perechilor din cutie, se stabileste prin conventie intre parti. Cutiile, atat cele individuale cat si cele colective se stivuiesc pe paleti si sunt introduse in containere sau lazi, care trebuie sa fie curatate, uscate si in buna stare.

Cu acordul partilor, cutiile individuale legate in pachete cate cinci, in cruce, sau cele colective pot fi introduse direct in mijlocul de transport daca sunt asigurate masurile necesare pentru transportul corespunzator. La stabilirea tipului, dimensiunilor si folosirea ambalajelor trebuie respectate dispozitiile in vigoare privind producerea si circulatia ambalajelor.


Depozitare si transport


Depozitarea se face in incaperi uscate, aerisite, ferite de intemperii, cu temperatura cuprinsa intre (10-250C) si umiditatea relativa a aerului φ = 65%, la distanta de cel putin un metru de orice sursa de caldura. Cutiile se depoziteaza pe rafturi, stelaje sau pe un gratar situat la 15 - 20 cm de podea, in stiva de 10 - 20 de cutii suprapuse. Distanta dintre stelaje, rafturi si pereti trebuie sa fie de 0,7 m.

Transportul incaltamintei se realizeaza cu diferite mijloace de transport pentru protejarea incaltamintei contra actiunii directe a intemperiilor. Pe pardoseala mijlocului de transport si deasupra ambalajelor se aseaza hartii pentru protectia ambalajelor.

Magaziile trebuie prevazute cu o ventilatie corespunzatoare, usor accesibile iar depozitarea se va face ordonat respectand normele P.S.I . in ceea ce priveste distanta culoarelor.








CAPITOLUL III

ELABORAREA MODELULUI DE ASEZARE TEORETICA


Normarea consumului de piei naturale pentru fete de incaltaminte


In afara de utilizarea corespunzatoare a zonelor topografice ale pielii, in procesul croirii trebuie acordata o mare atentie utilizarii economice a materialelor (65-70% din costul unei perechi de incaltaminte fiind determinat de costul materiilor prime).

Acest lucru trebuie sa atraga atentia asupra necesitatii reducerii consumului de materiale actionand in doua directii:

proiectare rationala a contururilor reperelor componente (contururi ce sa permita o asezare cat mai compacta pe suprafata materialului),

utilizarea rationala a materialului la croire, care depind de o serie de factori:

forma si dimensiunile materialelor;

raportul de marime intre repere si material;

varianta de asezare adoptata;

tehnologia de taiere;

calificarea muncitorului;

Marea majoritate a reperelor componente ale incaltamintei au contururi curbe care la asezarea reperelor pe suprafata materialului permit puncte de tangenta sau zone relativ mici de tangenta liniara.

Daca avem contururi cu forma regulata, asezarea unui astfel de contur de tipar se poate face prin tangenta pe intreg conturul fara a da nastere la pierderi de material.

Diversele categorii de deseuri sunt generate in principal de configuratia reperului, dimensiunea materialului, tehnologia de taiere si calitatea materialului.

Categorii de deseuri:

1. deseuri marginale - apar in zonele marginale ale produsului datorita necoincidentei conturului reperelor cu cel al pielii;

2. deseuri normale - apar la asezare reperelor identice ca forma si marime;

3. deseuri de tipar - apar la tipare de forme si marimi diferite;

4. deseuri prin punti - doua tipare vecine nu se pot aseza tangential ci distantate deoarece la croire apare o strivire a materialului de catre cutit.


Factorul de asezare se calculeaza dupa urmatoarea formula


Fa =   X 100 %

Unde:

Aset – suma ariilor reperelor setului

Aparalelogram - suma ariilor paralelogramelor ce includ reperele setului





Calculul factorului de asezare pentru reperele fete din piele


Calculul factorului de asezare pentru reperul caputa




Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 2,93[dm2]

Perimetru reper: 12,06 [dm]

Aria paralelogramului: 8,59 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 68,21 [%]


Calculul factorului de asezare pentru reperul decor


Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,92[dm2]

Perimetru reper: 9,19 [dm]

Aria paralelogramului: 2,74 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 67,15[%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul inel bareta


Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,11 [dm2]

Perimetru reper: 1,67 [dm]

Aria paralelogramului: 0,24[dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 91,66 [%]


Calculul factorului de asezare pentru reperul bareta



Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,43[dm2]

Perimetru reper: 6,39 [dm]

Aria paralelogramului: 0,97[dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 88,66 [%]




Denumire reper


Nr. repere similare in pereche

Aria (dm²)

Aria

paralelogramuli (dm 2)

Perimetru

(dm)

Factorul de asezare



A unui reper

A reperelor

din set


A unui reper

A reperelor din set

A unui reper

A reperelor din set

Caputa caramb









Bareta









Decor









Inel bareta









Imbracaminte de toc









Total:









Calculul indicelui de utilizare a materialului :


U = Fa - X 100 = 60,6 %

Unde:

Fa = factor de asezare

W =   = 35,77


Unde:

A – aria materialului   care are valoare constanta 35 sau 39.

m – este obtinut din relatia m = Aset / n =1,09

Aset – aria setului (perechi ) dm2

n – numarul reperelor din set

Pset – perimetrul setului

Aset – aria setului celor 2 repere din pereche


Calculul normei de consum se face dupa urmatoarea formula

Nc =   = 14,49dm2/pereche


Norma de consum se calculeaza pentru materialul de calitate medie la numarul mediu de marime din serie


Nr.

crt.

Ic

nc

U%





















Calculul factorului de asezare pentru reperele captuseli din piele


Calculul factorului de asezare pentru reperul caputa


Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 2,55[dm2]

Perimetru reper: 9,80 [dm]

Aria paralelogramului: 7,04 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 72,44 [%]


Calculul factorului de asezare pentru reperul antiglisor




Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,82[dm2]

Perimetru reper: 4,2 [dm]

Aria paralelogramului: 1,80 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 91,11[%]


Calculul factorului de asezare pentru reperul bareta


Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,50[dm2]

Perimetru reper: 6,10[dm]

Aria paralelogramului: 1,10 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 90,9[%]


Calculul factorului de asezare pentru reperul acoperis de brant


Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 1,67[dm2]

Perimetru reper: 6,1 [dm]

Aria paralelogramului: 3,75[dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 89,07 [%]

Norme consumului de piei pentru captuseli


Denumire reper


Nr. repere similare in pereche

Aria (dm²)

Aria

paralelogramului (dm 2)

Perimetru

(dm)

Factorul de asezare



A unui reper

A reperelor

din set

A unui reper

A reperelor din set

A unui reper

A reperelor din set

Mesina porcine

Captuseala caramb - carambi









Captuseala bareta









Acoperis de brant









Total









Spalt

Antiglisor











mesina porcine

W =   = 24,84


U = Fa - X 100 = 64,33 %


Nc =   = 14,67


spalt

W =   = 46,42


U = Fa - X 100 = 52,16%


Nc =   = 3,14





Nr.

Nr. Crt.

Ic

nc

U%

Spalt

















Mesina



































Normarea consumului la inlocuitori din piele


Inlocuitorii din piele se livreaza sub forma de suluri daca sunt flexibile tip tesatura, piei sintetice sau sub forma de placi de tip rigid fibrotex, carton, talpa din fibre de piele, placi de cauciuc.

Aceste materiale se caracterizeaza prin uniformitatea proprietatilor cum ar fi: dimensiune, grosime, aspectul si lipsa defectelor.

Pentru determinarea consumului de materiale inlocuitoare se efectueaza asezari practice ale reperelor in vederea stabilirii numarului de repere ce pot fi croite pe latime, respectiv lungimea materialului.

Si pentru aceste materiale, in realizarea variantelor de asezare practica, se va respecta regula de baza a croirii care spune ca: directia de maxima solicitare a reperelor sa corespunda cu directia de minima deformare a materialului (urzeala tesaturii sau lungimea materialului sub forma de placi).

Dupa determinarea numarului de repere sau a numarului grupurilor de repere (dupa caz) ce se pot obtine pe fiecare dintre cele doua directii ale materialului (lungime si latime), se trece la calcularea normelor de consum luand in considerare dimensiunile materialului pe care s-a facut asezare si numarul reperelor (stabilit prin calculul) pe fiecare directie in parte.

Calculul se face reper cu reper, pe categorii de materiale, iar relatiile de calcul sunt urmatoarele:

n L-1 = L – ( 1+ΔL1 ) / ( 1 ± Δl ) rest Δ L 2, (1)

n B-1 = B – ( 1+ΔB1 ) / ( b ± Δb ) rest Δ B2 , (2)

In relatiile (1) si (2) termeni au urmatoarele semnificatii, unde:

nL - numarul de repere asezate in lungime;

nB - numarul de repere asezate in latime;

L, B, - lungimea respectiv latimea, materialului in mm;

ΔL 1 , ΔB 1 - deseuri marginale la inceputul croirii, egale pe cele doua directii (5 mm)

Δl , Δb - intrepatrunderea sau distantarea reperelor pe lungime si pe latime (mm)

ΔL 2 , ΔB 2 - deseuri marginale pe directia lungimii, respectiv latimii, la terminarea croirii, (mm) .

Daca ΔL 2 este prea mare se poate modifica dimensiunea L, din 50 in 50 mm, obtinandu-se dimensiunea :

Loptim = 50x Lx n ( mm )

Norma de consum N c se poate calcula pentru fiecare reper cu relatia:

( dm2/ reper )

B max = B + toleranta admisa

Norma de consum pe pereche (Nc ‘) se determina inmultind norma de consum pentru un reper cu numarul reperelor similare in pereche ( nB ) cu relatia:

Nc ‘ = Nc ns ( dm 2 / reper )

Cunoscand norma de consum pe reper se stabileste norma de consum pe pereche, inmultind cu nS ( numarul similar in set ).

Inlocuitorii sub forma de placi se livreaza in mai multe variante de dimensiuni. Pentru brant norma de consum s-a calculat in trei variante.




Model de asezare practica pentru staif rigid

Varianta fara decalaj


Varianta cu decalaj








Calculul Nc la inlocuitori de piele pentru reperul staif rigid

Calculul Nc la inlocuitori de piele cu decalaj

 

L

B

lgrup

bgrup

interp L

interp B

mm

mm

mm

mm

mm

mm










numitor(L)



rezultat (L)



nlgrup


DL2


numitor(B)


rezultat (B)



nbgrup


Nc


dm2/reper


Calculul Nc la inlocuitori de piele f r decalaj

L

B

lgrup

bgrup

interp L

interp B

dm

dm

dm

dm

dm

dm










numitor(L)



rezultat (L)



nlgrup


DL2


numitor(B)


rezultat (B)



nbgrup


Nc


Dm2/reper










CAPITOLUL IV

PROIECTAREA TEHNOLOGICA A PRODUSULUI


Stabilirea metodelor de prelucrare a reperelor in scopul realizarii de subansambluri, separat pentru ansamblul superior si cel inferior


Reperele componente ale produsului suporta diverse prelucrari. Acestea sunt prezentate in tabelul 4.1 atat pentru reperele flexibile cat si pentru cele rigide .


Tabel 4.1

Nr. crt.

Reperul si zona prelucrarii

Felul prelucrarii

Grosimea marginii prelucrate

(mm)

Latimea marginii prelucrate

(mm)

Profilul marginii prelucrate







Repere flexibile


Caputa-caramb in zona de imbinare cu staiful

Subtiere oblica pierduta






Decor cu caputa-caramb

Subtiere oblica finita

0,3



Inel bareta

Subtiere oblica pierduta




Bareta

Subtiere oblica pierduta




Captuseala caputa-caramb in zona de imbinare cu antiglisorul

Subtiere oblica pierduta




Antiglisor in zona de imbinare cu carambul

Subtiere oblica finita

0,3



Caputa-carambi pentru indoire

Subtiere dreapta

0,5




Carambi la spate

Subtiere dreapta

0,5









Repere rigide

Nr. crt.

Reperul si zona prelucrarii

Felul prelucrarii

Grosimea marginii prelucrate

(mm)

Latimea marginii prelucrate

(mm)

Profilul marginii prelucrate








Intaritura de brant

Subtiere oblica la dimensiune finita

0,2



Staif rigid

- zona superioara

Subtiere oblica la dimensiune finita

0,2



Staif rigid

- zona inferioara

Subtiere oblica la dimensiune finita

0,2














Adoptarea metodelor de imbinare, a modalitatilor de realizare si a materialelor auxiliare, cu precizarea principalelor caracteristici ale acestora


In vederea realizarii produsului de incaltaminte pentru care se intocmeste aceasta documentatie tehnica si se elaboreaza proiectul, sunt folosite mai multe modalitati de imbinare a reperelor care intra in componenta produsului si anume

  • imbinarea prin coasere practicand cusaturi de mai multe tipuri dupa caz prezentate in tabelul 4.2.1.
  • imbinarea prin lipire, in diferite modalitati si conditii prezentate in tabelul 4.2.2.
  • imbinarea prin prindere prezentate in tabelul 4.2.3.

Metode de imbinare prin coasere . Tabel 4.2.1

Repere ce se imbina prin coasere

Caracteristicile

imbinarii

Denumirea cusaturii


Mod de imbinare


Sectiunea prin cusatura

Desime pasi (cm)

superioara

Caputa - caramb

Cu decor



cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Cusut bareta



cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Captuseala caputa-caramb

+cu   Antiglisor




cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Caputa - caramb la spate




cusatura simpla cu doua ate

intoarsa 180




Inel pentru bareta



cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Fete cu captuseli in zona superioara



cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Fete cu captuseli in zona caputei



cusatura simpla cu doua ate

suprapunere


Imbinarile prin lipire a reperelor Tabel 4.2.2.


Repere imbinate

Materiale auxiliare

Tipul imbinari

Sectiune prin imbinare

Solutie adeziva

Solvent

Caputa-caramb cu decor

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Bareta cu captuseala bareta

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Antiglisor cu captuseala caputa - caramb

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Inel bareta cu antiglisor la spate

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Fete cu captuseli

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie


Rezerva cu brant


Aderom 551



Toluen

definitiva continua

Brant cu intaritura de brant

ICPC2

Benzen+Toluen

definitiva continua

Acoperis de brant cu brant

Latex de cauciuc natural

Toluen

prin puncte, definitiva

Lipirea talpii cu semifabricat

ICPC2+

Agent de intarire desmodur

Benzen+toluen

pe toata suprafata







Repere care se imbina prin prindere

Elemente de imbinare

Tipul imbinarii

Sectiunea prin imbinare


Fixarea brantului pe calapod


texuri


provizorie


Fixarea glencului pe brant


capse


imbinare definitiva

( mecanic)


Prinderea fetelor laterale

Cuie

provizorie


Centrarea fetelor la spate




cuie


provizorie


Tragerea fetelor la spate



texuri


imbinare definitiva

( mecanic)


Imbinarea prin prindere. Tabel 4.2.3.













Calculul consumului specific pentru materialele auxiliare


Normarea consumului de ata


Pentru calculul consumului de ata se porneste de la precizarea tipului cusaturii de imbinare a reperelor si a lungimii acestora, cunoscand ca exista relatia de calcul care permite determinarea lungimii de ata consumante pentru efectuarea unui cm de cusatura. Astfel pentru cusaturile utilizate frecvent la imbinarea reperelor de fete si captuseli se folosesc relatiile:

cusatura simpla cu 2 ate:

unde :

l = lungimea atei pentru 1 cm cusatura (cm)

n = desimea cusaturii (pasi/cm)

δi = grosimile materialelor ce se imbina (cm)

= coeficient dependent de elasticitatea atei si a materialelor care se imbina prin coasere (0,85-0,95)

Pe reperele superioare ca pozitii in imbinari, copiate pe plansele de proiectare la scara 1:1, se reprezinta cusaturile de imbinare, se masoara lungimea lor, iar apoi se determina necesarul de ata pentru efectuarea tuturor imbinarilor prin coasere cu ata de aceleasi caracteristici:

NCi = l L nS(cm ata /cusatura)

l = lungimea atei necesara pe 1 cm de cusatura (cm)

Li = lungimea cusaturii “i”[cm]

nS = Numarul de cusaturi “i”similare in pereche

La valoarea totala obtinuta se adauga un surplus de 10% pentru pierderile tehnologice.

In urma efectuarii probelor practice asupra produsului s-a stabilit urmatorul consum de ata:

- ata pentru imbinarea reperelor de fete 39.68 dm/pereche Nm 30

- ata pentru imbinarea reperelor de cǎptuseli 24 dm/pereche Nm 40

Repere imbinate prin coasere

Desimea cusaturii

(pasi/cm)

Grosimea totala a reperelor(cm

Lungimea cusaturii(cm

Lungimea atei pe un cm de cusatura

Cusaturi similare in pereche

Nconsum

cm ata cusatura

Cusatura caputa-caramb exterior cu decor

Simpla cu 2 ate







Cusatura carambi la spate

Simpla cu 2 ate







Cusatura captuseli carambi cu captuseala antiglisor

Simpla cu 2 ate







Cusatura caramb –caputa cu catusala caramb – caputa de jur imprejur

Simpla cu 2 ate







Cusatura inel

Simpla cu 2 ate







Cusatura bareta cu captuseala bareta

Simpla cu 2 ate











Normarea consumului de adezivi


Necesarul de adezivi se stabileste pentru toate tipurile de imbinari prin lipire, fie ele definitive sau provizorii dupa cum urmeaza:

lipire pe toata suprafata (talpa),

lipire discontinua, cu depunerea adezivului in benzi egal distantate sau in puncte (acoperis de brant),

lipire cu depunerea adezivului in banda de latime constanta (indoirea marginilor, rezerva de tragere a fetelor).

Factori care influenteaza consumul de adezivi: tipul adezivului, concentratia sa, natura solventului, volatilitatea si densitatea acestuia, grosimea peliculei, aria suprafetei pe care se face depunerea adezivului.

Norma de consum a adezivului va fi reprezentata de masa substantei uscate insumata cu masa solventului, cantitate la care se va adauga un surplus de (5 - 10%) pentru acoperirea pierderilor tehnologice. In calcule se vor folosi urmatoarele relatii:


N’C = Nc nS

NC = 1,1 (MSU+Msolv) [g/reper]

ρ SU = VSU QSU [g/reper]



MSU - masa substantei uscate (g);

Msol - masa solventului, (g)

VSU - volumul substantei uscate, (cm3)

ρ SU - masa specifica a substantei uscate, (g/cm3);          

A - aria suprafetei reperului, pe care se face ungerea cu adeziv, (cm2)

δp - grosimea peliculei uscate, (cm)

nS Numarul de repere similare in pereche.

Msolv = Vsolv·ρSolv;

; [cm3]

M’solv = MSolv·ns; [g/per]

Vsolv - volumul solventului,[cm3];

- densitatea solventului [g/cm3];

C - concentratia adezivului, [%];

Valori concrete:

1) Masa specifica “QSU” pentru:

- solutie cauciuc natural = 1,3g/cm3

- solutie cauciuc sintetic policloroprenic = 1,5g/cm3

- latex, aracet = 1,1 g/cm3

- solutie nitroceluloza = 2,2g/cm3

2)Grosimea peliculei, δp pentru:

- lipire de rezistenta = 0,15 mm

- lipire provizorie = 0,10 mm

3)Concentratia adezivului,C pentru:

- solutie cauciuc natural = (11-12)%

- solutie cauciuc sintetic = (20-22)%

- latex, aracet = (50-60)%

- solutie nitroceluloza = 20%

4)Densitatea solventului, ρsolv pentru:

- benzina = 0,879 g/cm3

- benzina + acetat etil + toluen (2/1/3) = 0,87 g/cm3

- acetona = 0,79 g/cm3

- toluen = 0,866 g/cm3

Calculul se efectueaza pentru fiecare reper apoi pentru pereche, cunoscand numarul reperelor similare in pereche, ns.

In urma efectuarii probelor practice asupra produsului s-a stabilit urmatorul consum de adezivi.

- pentru cusut 0,06 kg/pereche pentru imbinari provizorii Ax1542

- termociment G23 0,0015 kg/pereche pentru imbinari definitive pentru TTF:

poligrip 327 ICF 20 g/pereche-uns I

poligrip 315 ICF 10 g/pereche-uns II

CHAMBERLAIN 1615 30 g/pereche (policloroprenic)

NEOGRIP 865                   5g/pereche lipit acoperis de brant

Halogen 11         0,0039 L/pereche - agent de structurare

termoplast 19FN      8 g/pereche - tras varf















Reper si modul de imbinare


Natura

adeziv


A

Cm2


dP

cm


Vsu

Cm3


rsu

g/cm3


rsol

g/cm3


Ns


C



Vsolv

Cm3


Msu

g


Msolv

G


Nc

G reper


Nc

g reper

Montat decor pe caputa

Solutie cauciuc natural













Montat captuseli

exterioare

Solutie cauciuc natural













Montat staif rigid

Aracet













Umplutura

ICPC 3













Intaritura de brant pe brant

ICPC 3













Acoperisul de brant pe brant

ICPC 3













Rezerva de tragere a fetelor pe brant

Termo

adeziv













Talpa pe semifabricat

Aderom













Rezerva de tragere laterala pe brant

ICPC 3















Elaborarea procesului tehnologic de fabricatie a articolului de incaltaminte proiectat si calcularea normei de timp si a normei de productie


Consideratii generale


Realizarea unui produs de incaltaminte presupune separarea procesului tehnologic in urmatoarele etape: obtinerea reperelor componente (flexibile si rigide), prelucrarea reperelor, formarea spatiala, structurarea respectiv imbinarea ansamblului superior cu ansamblul inferior, finisarea, C.T.C., ambalare.

Fiecare etapa se desfasoara in diferite ateliere specifice.

In atelierele de debitare, repere flexibile si rigide, se vor prevedea operatii de stantare si croire a tuturor reperelor din componenta articolelor, de marcare, control, alcatuirea comisioanelor. Ansamblul superior va fi realizat prin procese in care succesiunea operatiilor de prelucrare-asamblare va fi impusa de modelul fetelor si de tipul captuselilor. Reperele rigide si subansamblele componente ale ansamblului inferior vor fi prelucrate si structurate prin procese tehnologice in cadrul carora succesiunea operatiilor si felul acestora vor fi impuse de natura materialelor, de tipul prelucrarii si de varianta de asamblare. Formarea spatiala, talpuirea, aplicarea tocului si finisarea produselor vor avea un proces tehnologic impus si de sistemul de confectie (IL) si de natura materialului pentru talpa, factor ce va diferentia segmentul de finisare.

In atelierele de fabricatie a incaltamintei, productia se desfasoara in flux continuu. Pentru asigurarea continuitatii activitatii de productie in fiecare atelier de productie se vor prezenta operatii de alimentare a locurilor de munca cu materii prime, repere, semifabricate, operatii de control si de transport al reperelor in depozitele intermediare sau in final de transport al productiei in depozitul central de produse finite, pentru expediere la beneficiar. Deplasarea reperelor in atelierele de productie si intre acestea se face pe carucioare. Tot sub aceasta forma se transporta si produsele finite.


Criterii de intocmire a proceselor de fabricatie


Analiza schemei procesului tehnologic ce pune in evidenta relatiile dintre atelierul de fabricatie a unui produs de incaltaminte permite separarea in 4 etape distincte;

obtinerea reperelor componente;

prelucrarea - asamblarea reperelor;

formarea spatiala si structurarea produsului, respectiv imbinarea ansamblului superior cu ansamblul inferior printr-un anumit sistem de confectii;

finisare, C.T.C., ambalare.

Fiecare etapa se desfasoara in diferite ateliere specifice, iar procesul de fabricatie, va fi elaborat in corelatie cu schita modelului, conditiile tehnice de prelucrare si asamblare a reperelor prin coasere, lipire, prindere care au fost stabilite anterior.

In atelierele de debitare repere flexibile si rigide se vor prevedea operatii de stantare si croire a tuturor reperelor din componenta modelului, de marcare, de control, de alcatuire a comisioane.

Ansamblul superior va fi realizat prin procese in care succesiunea operatiilor de prelucrare-asamblare va fi impusa de modelul fetelor si de tipul captuselilor (libere sau prinse in cusaturi). Cusaturile utilizate vor fi cele adoptate anterior.

Reperele rigide si subansamblurile componente ale ansamblului inferior nu vor necesita prelucrarii, deoarece firma le va achizitiona sub forma de prefabricate. Formarea spatiala, talpuirea si finisarea produselor vor avea un proces tehnologic impus de sistemul de confectie (IL) si de natura materialelor pentru talpa, factori care vor diferentia segmentul de finisare in cadrul procesului tehnologic in ansamblu.

In atelierele de fabricatie a incaltamintei productia se realizeaza in flux continuu. Pentru asigurarea continuitatii activitatii de productie, in fiecare atelier de fabricatie se vor prezenta operatii de alimentare a locurilor de munca cu materii prime, repere, semifabricate, operatii de control si de transport a reperelor in depozite intermediare sau in final de transportul productiei in depozitul central de produse finite, pentru expediere la beneficiar.

Deplasarea reperelor si semifabricatelor in atelierele de productie si intre acestea se face pe comisioane. Tot sub aceasta forma se transporta si produsele finite.


Stabilirea normelor de timp si de productie


Pentru stabilirea numarului de locuri de munca manuale si mecanice si al necesarului de muncitori care le deservesc in vederea realizarii volumului de produse impus prin tema proiectului, se va stabili norma de timp, ce reprezinta timpul atribuit unui executant pentru executarea unei unitati de produs in conditiile tehnico-organizatorice precizate ale locului de munca in cadrul operatiei respective. Se exprima min/per si se compune din:

Nt = Tpi + Top + Tdl + Tir

Tpi - timp de pregatire - incheiere

Top - timp operativ

Tdl - timp deservire loc de munca

Tir - timp intrerupere

Top = ta+tb                   

Tdl = tdo+tdt                 

tb - timp de baza;

ta - timp ajutor;

Tip = ton+tto

ton - timp de odihna

tto - timp de intreruperi conditionate tehnologic










Schema particularizata a procesului tehnologic


Industria de incaltaminte, apartine grupei de industrii caracterizate prin cheltuieli mari cu materiile prime, sub aspectul costurilor. Nici manopera nu poate fi considerate simpla, cunoscand ca pentru fabricarea unui produs, procesul tehnologic poate fi lung, compus din circa 100 - 200 de operatii distincte, diversificate prin natura procesului de realizare.

Procesul tehnologic de confectionare reprezinta lantul pasilor tehnologici, structurat secvential intr-o anumita ordine astfel incat sa duca la un traseu optim care sa fie parcurs unidirectional, in flux continuu, fara intoarceri.

Pentru fabricarea modelului de incaltaminte proiectat se elaboreaza procesul tehnologic ce va fi compus dintr-o serie de procese scurte care vor contine toate operatiile necesare incepand cu debitarea reperelor componente, prelucrarea acestora, realizarea de subansambluri si ansambluri, formare spatiala, structurare si finisare.

Procesul tehnologic este conditionat in mod dominant de sistemul de confectie in care se realizeaza articolul. Particularitatea de principiu a procesului de fabricatie a oricarui produs de incaltaminte consta in aceea ca prezinta doua ramuri care se dezvolta initial in paralel si care se unesc la un moment dat, alcatuind trunchiul comun care constituie procesul de formare spatiala, structurare si finisare a produsului.

Sub aspect organizatoric, fiecare proces partial se realizeaza in cadrul unui anumit atelier. Exista si situatii particulare cand pasii tehnologici pot fi deplasati dintr-un atelier in altul sau cand se grupeaza in acelasi atelier cateva procese scurte.

De asemenea se face precizarea ca la fabricarea incaltamintei ce are in componenta ansamblului inferior repere rigide prefabricate din procesul tehnologic lipseste ramura care include debitarea si prelucrarea reperelor rigide.

Schema de principiu a procesului tehnologic si relatiile dintre atelierele de fabricatie a incaltamintei se reprezinta in figura de mai jos.

Pentru asigurarea desfasurarii continue a procesului de fabricatie, se impune a fi luate masuri organizatorice referitoare la organizarea lansarii productiei pe cele doua ramuri paralele, astfel incat ele sa se reuneasca in acelasi moment pentru ca procesul sa continue, fara intrerupere pe ramura finala.
























Elaborarea procesului tehnologic pe ateliere


Modul de calculare a Nt si Nc la operatiile de decupare, pentru stabilirea necesarului de forta de munca si utilaje.


Repere flexibile (fete si captuseli)


Top - timp operativ, in care executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru transformarea cantitativa si calitativa a obiectului muncii,efectuand si actiuni ajutatoare cu componentele sale:

tb - executarea efectiva sau supravegherea lucrarilor pentru modificarea obiectului muncii, difera de tipul stantei si se compune din:

tb1 - deplasarea spatiului rabatabil sau a podului si stantarea reperului;

tb2 - deplasarea spatiului rabatabil dupa stantare

tb3 - pentru executarea unei stantari suplimentare (S>1,5 dm2)

tb4 - taierea colturilor (puntilor) dupa stantare.

ta - timp ajutator efectuarii manuirilor necesare;

ta1 - asezarea materialelor pe butuc si reasezarea;

ta2 - dependent de suprafata reperului (s/dm2);

ta3 - numararea si asezarea reperelor pe comisioane;

ta4 - legarea reperelor in comisioane.

Tdl,Tir, Tpi se stabilesc in functie de Top, suma lor fiind egala cu 0,24·Top, deci NT devine:

NT = 1,24·Top [min om/per]

Np = Tm/NT [per/8h om]

Se calculeaza necesarul de stante nc = Qf·nf/Np si se rotunjeste la un numar intreg.


Repere rigide


Se va proceda in mod asemanator considerand pentru tb (doar tb1 lipseste): tb1+tb2+tb3, iar pentru ta se adopta valori normate pentru ta2 diferentiindu-se pe categorii de materiale rigide si numarul de straturi.

Stabilirea normei de timp si normei de productie la operatia de coasere

NT=Top+Tpi+Tdl+Tir

Top - alcatuit din: timp de baza tb=tb1+tb2

tb1 - necesar pentru coaserea portiunilor drepte

tb2 - necesar pentru coaserea portiunilor cu contururi curbe

tb1 = ldi·tdi

ld - lungimea cusaturii drepte[cm]

td - timp necesar realizarii unui cm de cusatura [s/cm]

tb 2 = R·φ

R- raza de curbura

- unghiul la centru [rad]

Pentru calcularea tb se porneste de la fragmentarea fiecarei cusaturi in portiuni drepte si curbe in vederea determinarii prin masurare a lungimii acestora. Dupa aceea pentru fiecare caz concret ce corespunde traseelor cusaturii se extrag din normative valori pentru td si tc.

ta - timp ajutator se refera la timpul consumat pentru efectuarea diferitelor manuiri necesare executarii operatiei de imbinare prin coasere, se stabileste consultand normative de timp si va reprezenta o suma de componente. Dupa determinarea lui tb si ta se afla Top.


Tpi+Tdl+Tir = K·Top

K = 0,154 la masina de cusut cu masa plana

K = 0,170 la masina de cusut coloana cu un ac          

K = 0,200 la masina de cusut cu 2 ace

Nt = (1+K)Top

Np = Tm/Top => Nc = Qf/Np

Nc se rotunjeste la valoare intreaga na.

Stabilirea normei de timp si normei de productie la operatia de prelucrare-structurare a ansamblului superior.

Alaturi de prelucrari mecanice se efectueaza si diferite operatii manuale de prelucrare (insemnari, egalizari, subtieri, indoiri de margini, montari, depuneri de adezivi, perforari, finisari).

Np = Tm/Nt[per/8h om]

Operatiile manuale prin asimilare cu alte articole de aceeasi destinatie, confectionate din aceleasi materiale la care sunt stabilite Nt si Np. Se va adopta o valoare intreaga pentru Np, iar apoi se va calcula Nt.

Operatiile mecanice; pot utiliza aceleasi relatii sau se pot asimila cu operatii mecanice de acelasi tip care se executa la confectionarea acelorasi articole de referinta considerate. Se vor stabili Nt si Np pentru prelucrarea reperelor. Pe baza acestora se va calcula necesarul de utilaje si de forta de munca.

Stabilirea normei de timp si normei de productie la operatiile din atelierului de formare spatiala si structurare-finisare

  • pentru operatiile de formare spatiala;
  • pentru operatiile de talpuire-finisare;
  • pentru talpuirea propriu-zisa;

Pentru calcularea Nt se procedeaza astfel

- se stabileste in functie de acesti factori (STAS)

NT = (1+Tdl/100)(1+Ton/100)

Tdl, Ton - componente ale NT [%]

Tdl = Tdl/[Tm-(Tdl+Ton)]·100 [%]

Ton = Ton/(tm-Ton)·100 [%]

Inlocuind in relatia NT valorile obtinute prin calcul se va stabili NT in [min/per]. Se va calcula NP, nc si na.










Procesul tehnologic


Elaborarea procesului tehnologic pentru atelierul 1.


“DECUPAREA REPERELOR FLEXIBILE”




Lansarea materiei prime flexibile, alimentarea locului de munca

Materialele sunt:

- piele BOX FN.

- mesina

- tesatura

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.32 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1500 [per/8h*om]  





Croit fete Box




Reperele sunt:

1. cǎputǎ-caramb

2. decor

3. inel pentru bareta

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: stanta electrohidraulica cu brat rabatabil ATOM, dimensiuni [900X960x1427] [mm], cu puterea motorului de 4,4 [kW]

Norma de timp: NT=2.98 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=161.07 [per/8h*om]











Croit captuseala



Reperele sunt:

1. cǎputǎ-caramb

2. antiglisor

3. bareta

4. acoperis de brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: stanta electrohidraulica cu brat rabatabil

ATOM HS 588/5CN, dimensiuni 900X960x1427] [mm], cu puterea motorului de 4,4 [kW]

Norma de timp: NT=2.98 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=161.07 [per/8h*om]







Formarea comisioanelor


Modul de executie al operatiei: manual




Stampilare acoperis de brant





Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu folie, FORTUNA, de dimensiuni [650X650][mm],cu puterea motorului de 0,74 [kW]

Norma de timp: NT=0.32 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1500 [per/8h*om]



stampilarea numarului de imperechere





Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu tus, SVIT 06128/P2 de dimensiuni [980X650X][mm], cu puterea motorului de 0,18[kW]

Norma de timp: NT=1.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=285,71 [per/8h*om]






Egalizat piese fete


Egalizare pe toata suprafata

Egalizarea se face la 1÷1,1[mm] pentru a aduce toate piesele la aceiasi grosime.

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de egalizat repere flexibile, SVIT 06155P2 de dimensiuni[1500X850X1350][mm]

cu puterea motorului de 3[kW] si

viteza de avansare a materialului 6 - 25.5 m/min

Norma de timp: NT=0.81 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=600 [per/min*om]





Control, legarea si formarea programului, aranjat pe carucior si transportat


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]




109. Transport in depozitul de regrupare

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

















Elaborarea procesului de fabricatie pentru atelierul 2


„DECUPARE REPERE RIGIDE, PRELUCRARI RIGIDE”



201. Alimentarea locului de munca


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]







Stantat brant, intaritura de brant, umplutura de brant




Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit stanta hidraulica cu pod Atom de dimensiuni ][mm],

cu puterea motorului de 6,7 kW

Norma de timp: NT=0.32 [min*om/pereche]

Norma de productie NP=1500 [per/8h*om]






203. Subtiat repere rigide


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de subtiat Svit 01291/P11

dimensiunile [600X1080][mm]

puterea motorului 1,5 kW

Norma de timp: NT=0,47 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1021 [per/8h*om]

Necesar forta de munca :n=0,58





Slefuit brant, slefuit intaritura de brant pe dos


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de slefuit repere rigide, SVIT 04127/P10 de dimensiuni [820X600X1120] [mm], cu puterea motorului de 3[Kw]

Norma de timp:

Norma de productie





205. Fixare glenc cu 2 capse


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de capsat glenc marca Cimuiu Bucuresti de dimensiuni [600X800][mm], cu puterea motorului de 0,5 [Kw]

Norma de timp:

Norma de productie:






206. Crestat staif, format staif


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de crestat staif, SVIT 05062/P3 de dimensiuni [1300X 1800] [mm], cu

puterea motorului de 2,2[Kw]

Norma de timp:

Norma de productie:








Preformat brant


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit : presa pneumatica de dimensiuni [800×700×1800][ mm], presiune min/max 400÷1000 kPa (4÷10 bar) productivitate maxim 200 perechi/ora

Norma de timp:

Norma de productie:








208. Control, legarea si formarea programului, aranjat pe carucior si transportat


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]








Transport in depozitul de regrupare


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]








Elaborarea procesului de fabricatie pentru atelierul 3


“ASAMBLARE REPERE FLEXIBILE”



Alimentarea locului de munca



Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]






Subtiat marginile reperelor pentru imbinari



Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de subtiat repere flexibile,

FORTUNA model 35-RZ, de dimensiuni [1050X550][mm] cu puterea motorului de 0.5[kW]

Norma de timp: NT=1.64 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=293 [per/8h*om]





303. Stampilat captuseala





Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu tus, SVIT 06128/P2 , de dimensiuni [980X650X][mm], cu puterea motorului de 0,18[kW]

Norma de timp: NT=1.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=268 [per/8h*om]



Montat decor pe fete



Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

vas si pensula

ciocan








305. Cusut decor pe fete


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu masa plana cu doua ace MINERVA 72410-107, de dimensiuni [710X450] [mm]

Norma de timp: NT=1.1 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=436 [per/8h*om]








306. Incheiat carambi la spate, intarit, taiat capete ata


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu coloana PFAFF 191-45, de dimensiuni [710X450] [mm] cu puterea motorului 0,245[kW]

Norma de timp: NT=0.9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=533 [per/8h*om]







307. Cusut inelul pentru bareta

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu masa plana si doua ace MINERVA 72410-107 de dimensiuni [710X450] [mm]

Norma de timp: NT=1.1 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=436 [per/8h*om]








Cusut bareta si montat catarama bareta


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu coloana PFAFF 191-45 de dimensiuni [710X450] [mm], cu

puterea motorului de 0,245[kW]

Norma de timp: NT=0.9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=533 [per/8h*om]





309. Cusut captuseala cu antiglisor


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu coloana PFAFF 191-45 de dimensiuni [710X450] [mm], cu

puterea motorului  de 0,245[kW]

Norma de timp: NT=0.9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=533 [per/8h*om]




310. Cusut captuseala (carambi-caputa) cu fetele de jur imprejur


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu coloana PFAFF 191-45 de dimensiuni [710X450] [mm], cu

puterea motorului 0,245[kW]

Norma de timp: NT=0.9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=533 [per/8h*om]







311. Taiat surplus captuseala



Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul este: masina de taiat surplus captuseala

Norma de timp: NT = 1.4 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP = 342 [per/8h*om]









312. Parlit margini piese fete


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: spirtiera

Norma de timp: NT=1 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP= 480 [per/8h*om]






313. Finisare, ardere ata, stergere adezivi


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

Norma de timp: NT=1,57 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=306 [per/8h*om]











314. Control (C.T.C.), formare comisioane


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

Norma de timp: NT=1.5 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=320 [per/8h*om]






Transport in depozitul de regrupare



Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]



















Elaborarea procesului de fabricatie pentru atelierul 4


“FORMARE, STRUCTURARE SPATIALA, FINISARE”




Alimentarea locurilor de munca


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om








Pregatirea calapoadelor, lansat fete, branturi pe banda


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]








Introducerea staifului intre fete si captuseli


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=1.3 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=369 [per/8h*om]









405. Fixat brant pe calapod


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de fixat brant cu scoabe de dimensiuni [600×610×1800][ mm], cu puterea motorului de 1 kW si productivitate maxim 200 perechi/ora

Norma de timp: NT=1,37 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=350 [per/8h*om]










Preformat semifabricatul in zona de staif


Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de reformat staiful SVIT05062/P3; de dimensiuni [1390X710X1852][mm], cu puterea motorului de 1,62[kW] si productivitate maxim 140 perechi/ora

Norma de timp: NT=1.5 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=320 [per/8h*om]









Uns brant, uns fete pentru tras


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: vas si pensula

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]







Tras fete in zona calcai cu fixarea rezervei



Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de tras rezerva in zona de calcai SVIT 02161/P1, de dimensiuni [860X625X1485] [mm], cu puterea motorului de 2.2[kW] si presiunea 0,4 – 0,6 Mpa, productivitate 75 – 100 perechi/ora

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]







Tras in parti laterale



Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de tras in parti

Productivitate 75 – 100 perechi/ora

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]












Centrat vipusca


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni[600X800][mm]

Norma de timp: NT=1,37 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=350 [per/8h*om]








Ciocanit incaltaminte, scos cuie, format cant


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]







Scamosat rezerva fete, deprafare Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de scamosat si periat SVIT 043132, de dimensiuni[895X960][mm

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om







Uns I


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

vas si pensula

Norma de timp: NT=1.6 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=300 [per/8h*om]






Uns II


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

vas si pensula

Norma de timp: NT=2 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=240 [per/8h*om]







414. Reactivare



Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: tunel de activare cu infrarosu de dimensiuni[2600×600×1400 ][mm], cu putere: 5 kW

Norma de timp: NT=2.055 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=234 [per/8h*om]








415. Fixat si presat talpa



Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de presat pneumatica Funk

Norma de timp: NT=2.055 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=236 [per/8h*om]








416. Intarit lipitura talpa



Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit dulap frigorigic de dimensiuni [2600×600×1400][ mm] , cu puterea motorului de 2.2kW si

productivitate maxim 500m/ora










Ciocanit, odihna


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]




Scos calapod


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dispozitiv cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]





Curatat de solutie marginea talpii si a incaltamintei


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h* om]






Aplicat crema


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

Norma de timp: NT = 0.68[min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]







421. Periat incaltaminte


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masina de periat SVIT 043132; cu dimensiuni[895X960][mm

Norma de timp: NT=0.685 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]





Ungerea si lipirea acoperisului de brant

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]






Controlul (CTC) final


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]






Format cutii si capace, pus etichete si ambalat individual


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]






Format lot, confectionat cutii colective


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=706 [per/8h*om]






Transport la magazia de produse finite


Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]








TEMA II






CARACTERISTICI IGIENICO-FUNCTIONALE ALE PRODUSELOR TEXTILE UTILIZATE IN INDUSTRIA INCALTAMINTEI










CAPITOLUL I


CARACTERISTICI IGIENICO-FUNCTIONALE ALE PRODUSELOR TEXTILE


Introducere


Incaltamintea trebuie sa asigure un ansamblu de proprietati care sa satisfaca cerintele functionale in stransa corelare cu destinatia, cu cerintele estetice si igienice, precum si cu tendintele de moda.

Avand in vedere ca prin incaltaminte, corpul omenesc mentine contactul cu solul, principala functie a acesteia trebuie sa fie protectia piciorului contra actiunii factorilor din mediul exterior. Pentru a servi scopului caruia ii este destinata incaltamintea trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte obligatorii: sa fie comoda, usoara, destul de flexibila, rezistenta, sa nu permita intrarea umiditatii din mediul exterior, deci sa fie pe cat posibil impermeabila la apa, dar in acelasi timp sa fie permeabila la vapori de apa si aer si sa-si pastreze timp indelungat forma obtinuta la confectionare.


Proprietatile igienice ale incaltamintei


Proprietatile igienice au o mare importanta, deoarece pentru toate tipurile de tesaturi utilizate in industria incaltamintei (tesaturi pentru fete de incaltaminte, tesaturi pentru captuseli, suporti pentru inlocuitori de piele,) acestea influenteaza in mod radical proprietatile produsului finit.

Una dintre cele mai importante proprietatii igienice ale incaltamintei o reprezinta higroscopicitatea care caracterizeaza capacitatea tesaturii de a retine umiditatea din mediul inconjurator si de a elimina vaporii de apa degajati de corp. Viteza de absorbire a umiditatii este in functie de natura firelor constituente si de structura acestora.

Tesaturile mai dese si mai groase au o higroscopicitate redusa, tesaturile de in si bumbac au o viteza de absorbtie mai mare decat cele de lina (aceasta si din cauza structurii orientate a lanturilor macromoleculare). Higroscopicitatea tesaturilor este data de raportul dintre cantitatea de apa absorbita din mediul inconjurator si masa tesaturii uscate (dupa 96 de ore de pastrare la 20 C si la 100% umiditate). Ea are valori cuprinse intre 14,3 – 21,8 % in cazul bumbacului, 29.5% in cazul tesaturilor de lana si 16,2 – 24,7% in cazul celor de in.

Permeabilitatea la apa este elocventa in cazul tesaturilor, ea fiind direct proportionala cu porozitatea tesaturii si invers proportionala cu desimea acesteia.

Capacitatea unor fibre de a-si mari volumul sub actiunea apei, scade permeabilitatea tesaturii. In cazul unor anumite scopuri de utilizare, tesaturile se imbiba cu substante hidrofuge, aceasta pentru a le conferi o mai buna comportare la patrunderea apei.

Porozitatea tesaturilor este caracterizata de raportul dintre volumul de aer inchis in tesatura si volumul total al acestuia, exprimat in procente. Ea depinde in mare masura de desimea tesaturii si de tipuri legaturii constituente. In general parametrii acesteia variaza intre 60 - 80%.

Capacitatea de absorbtie fata de apa este reprezentata de cantitatea de apa pe care o absoarbe tesatura la inmuiere. Aceasta caracteristica releva comportarea tesaturilor fata de transpiratie.

Umiditatea piciorului poate fi eliminata pe doua cai: fie prin absorbtia ei de catre ciorap si eliminarea in sus prin capilaritatea fibrelor, fenomen inlesnit si de faptul ca temperatura gambei este cu aproximativ 3 - 7°C mai ridicata decit temperatura piciorului, fie prin absorbtia de catre ciorap si de catre captuseala interioara a incaltamintei pe de o parte si de catre brant pe de alta parte. Eliminarea prin piele a umiditatii ce se afla in stare de vapori in interiorul incaltamintei datorita proprietarii obligatorii a acesteia, sau a materialului textil, de a fi permeabila la vapori. Deoarece doar o parte din umiditate se elimina in stare de vapori, restul eliminandu-se in stare lichida, aceasta din urma dupa ce va fi absorbita de captuseala interioara si brant, nu mai poate fi eliminata prin materialul textil utilizat ca fata de incaltaminte dupa momentul ajungerii acestuia la limita de saturare. Ca atare, aceasta cantitate de umiditate, poate fi eliminata numai prin intreruperea procesului de purtare a incaltamintei, respectiv prin uscarea acesteia in timpul stationarii.

Transpiratia alcalina reduce rezistenta mecanica a tesaturilor; in exploatarea incaltamintei, concomitent cu actiunea transpiratiei are loc ai patrunderea prafului care reduce flexibilitatea in portiunile supuse repetat la indoire. In acest fel durata de exploatare a tesaturilor folosite pentru incaltaminte se reduce foarte mult. Preintampinarea acestui fapt se poate face prin adoptarea unei serii de masuri cum ar fi:

se evita folosirea tesaturilor albite chimic, la care an cadrul procesului de albire a avut loc un inceput de degradare oxidativa a fibrelor;

se recomanda impregnarea tesaturilor cu substante bacteriostatice care nu impiedica fiziologia normala a piciorului; se indica asigurarea unui regim rational de folosire a incaltamintei, care sa permita eliminarea, in proportie maxima, a transpiratiei acumulata de aceasta in procesul de purtare.

Toate aceste masuri pot contribui intr-o mare masura la prelungirea duratei de folosire a tesaturii de captuseala, astfel incit sa ajunga sa aiba aceeasi durata de utilizare ca a fetelor de incaltaminte.

Pentru a asigura o temperatura normala a piciorului in mod deosebit in procesul purtarii, in cazul mediului rece, incaltamintea trebuie sa posede proprietati termice .

In acest scop, in special materialele ce intra in compozitia partii de jos a incaltamintei trebuie sa aiba o conductibilitate termica redusa. Din studiile efectuate pana in prezent, s-a constatat ca pielea si panza care intra in componenta partii de sus a incaltamintei, raspund multumitor acestei cerinte, materialul textil fiind prin structura lui, capilaroporos, porii fiind plini de aer, care dupa cum se stie, are cel mai redus coeficient de conductibilitate termica.

Trebuie remarcat faptul ca umiditatea mediului are o influenta negativa asupra proprietatilor termice ale incaltamintei. Din punct de vedere structural, cu cit tesatura are o porozitate mai mare, cu atat conductibilitatea termica este mai redusa, deoarece aerul din tesaturi asa cum a fost aratat anterior, are o conductibilitate redusa. Se poate concluziona ca grosimea tesaturii este invers proportionala cu conductibilitatea termica, concluzie ce se regaseste si in datele prezentate in tabelul urmator:

Variatia conductibilitatii termice functie de grosimea tesaturii:


Grosime (mm)

Conductibilitate termica (kcal/mhC)










Pentru a asigura respiratia normala a piciorului in incaltaminte, materialul textil din care se confectioneaza aceasta, trebuie, pe cit posibil, sa fie permeabil la aer, lipsa acestei proprietati avand o influenta negativa asupra piciorului si chiar asupra organismului in general. Permeabilitatea la aer este un indice calitativ important, ce caracterizeaza proprietatile igienice ale tesaturii si determina conductibilitatea ei termica. Aceasta caracteristica este influentata de desimea tesaturii in urzeala si batatura, cresterea desimii scazand permeabilitatea, iar cresterea torsionarii marind-o. Permeabilitatea la aer mai poate fi influentata pozitiv prin tratarea tesaturii cu substante izolante avandu-se totusi in vedere pastrarea de catre tesatura a porozitatii.

Pentru a crea conditii favorabile piciorului, incaltamintea trebuie sa posede calitatile necesare crearii unui microclimat adecvat, indiferent de concursul de imprejurari. Tesaturile din care se confectioneaza incaltamintea in procesul de purtare, pot fi atacate de microorganisme, care le influenteaza negativ proprietatile initiale, actiunea acestor microorganisme fiind favorizata de prezenta pe tesaturi a apretului pe baza de amidon, de depozitarea incaltamintei in medii unde si calde. Astfel un continut de umiditate in tesatura mai mare de 9% conduce la aparitia macroorganismelor, peste 10% apar ciupercile, iar peste 20% este favorizata aparitia bacteriilor. Toate acestea conduc la aparitia pe tesatura a unor pete de culoare ce vor afecta in sens negativ rezistenta acesteia.

Proprietatile igienice necorespunzatoare ale materialelor textile utilizate in industria incaltamintei provoaca urmari neplacute purtatorului, cum ar fi: rosaturi, ciuperci, senzatie de rece, supraincalzirea piciorului, ingreunarea circulatiei sangvine, motiv pentru care aceste materiale joaca un rol important in indeplinirea de catre picior a functiilor sale fiziologice.








CAPITOLUL II


CARACTERISTICI MECANICE ALE PRODUSELOR TEXTILE UTILIZATE IN INDUSTRIA INCALTAMINTEI


Materialele textile isi gasesc o larga utilizare la confectionarea articolelor de incaltaminte, fie ca repere de intarire, captuseli sau chiar repere de fete. Prin structura lor si prin natura procesului de fabricatie, tesaturile prezinta proprietati specifice, caracteristici diferentiate net de caracteristicile pieilor flexibile pe care le inlocuiesc sau uneori le insotesc.

Se stie ca in urma presiunii exercitate de corp asupra piciorului, acesta isi modifica intr-o anumita masura dimensiunile longitudinale si transversale, atat in pozitie ortostatica cit si in mers. De aceea in special partea de sus a incaltamintei trebuie sa fie confectionata din materiale elastice si moi, care sa favorizeze aceasta schimbare de dimensiune.

Stiind ca presiunea specifica a piciorului asupra partii de jos a incaltamintei poate ajunge pana la valori de 10Kgf7cm2, in punctele de concentrare maxima, brantul trebuie sa aiba forma partii plantare a piciorului, si sa fie confectionat din materiale cu proprietati elasto-plastice care sa favorizeze formarea patului piciorului, necesar maririi suprafetei de contact dintre picior si planul de sprijin si micsorarii presiunii specifice, astfel incat aceasta sa nu atinga valori suparatoare.

Incaltamintea trebuie sa fie rezistenta la purtare, rezistenta este influentata in mod direct de calitatea materialelor utilizate la confectionare si de modul de imbinare a pieselor componente. In acelasi timp incaltamintea trebuie sa fie flexibila, pentru a permite indoirea repetata in timpul dinamicii piciorului si implicit sa asigure o micsorare considerabila a efortului depus in timpul mersului.

Rezistenta la rupere a tesaturilor este o caracteristica importanta ce releva comportarea acestora atunci cand sunt supuse la diferite eforturi in timpul procesului de purtare. Ea se determina prin metode dinamometrice, pe fasii standardizate dimensional, taiate paralel cu marginea tesaturii (respectiv pe directia urzelii) si perpendicular pe aceasta (respectiv pe directia bataturii). Valorile sarcinii de rupere se dau pe latimea fasiei si permit compararea diferitelor tipuri de tesaturi intre ele. Pentru determinare, se scot din tesatura fasii la care se destrama marginile in sensul lungimii, pana se ajunge la o latime standardizata. Proba se aseaza intre clemele aparatului dinamometric pentru a se asigura o intindere uniforma) iar la partea inferioara, se aplica o sarcina de intindere preliminara. Clemele aparatului se strang, se indeparteaza sarcina de intindere preliminara si se pune in functiune dinamometrul. Valoarea astfel obtinuta este conditionata de natura firelor, de finetea acestora, de gradul de torsiune, de desime, de tipul de legatura si de tipul finisajului.

Firele de urzeala fiind obtinute intotdeauna din materii prime de cea mai buna calitate si avand un grad de torsiune mai mare decat firele de batatura, rezistenta la rupere in directia urzelii, va fi intotdeauna mai mare decat rezistenta la rupere din directia bataturii.

Referitor la tipul legaturii cu cit flotarea firelor este mai redusa si numarul de ondulari pe unitatea de lungime este mai mare, cu atat rezistenta tesaturii va fi mai mare. Cele mai rezistente sunt tesaturile cu legatura panza, care folosesc aceleasi conditii de obtinere (respectiv natura si caracteristicile firelor), urmeaza legaturile diagonal si atlas. Unele operatii chimice de finisaj (albirea) reduc din rezistenta la tractiune a tesaturilor.

Alungirea unei tesaturi, arata modul cum va se comporta in timpul utilizarii. Alungirea la rupere se determina concomitent cu proba de rupere la dinamometru, fiind exprimata in procente fata de lungimea initiala.

Aceasta proprietate are o importanta capitala in cazul tesaturilor destinate captuselii sau a fetelor de incaltaminte.

Alaturi de alungirea elastica si cea plastica trebuie sa posede si capacitatea de a-si schimba forma in timpul solicitarii si de a reveni la forma initiala in momentul incetarii fortei de deformare. Alungirea elastica si remanenta apare ca un indiciu al calitatii tesaturii. Aceasta trebuie sa aiba un minim de alungire care sa permita formarea pe calapod a incaltamintei fara a afecta proprietatile ulterioare.

De o importanta la fel de mare este si proprietatea de a-si mentine forma obtinuta, respectiv un procent de alungire plastica. Deformatiile plastice sunt specifice pieilor tabacite si se manifesta, in masura redusa in cazul tesaturilor, de aceea in cazul utilizarii tesaturilor in cadrul procesului de fabricare al incaltamintei, se iau anumite masuri – apretarea bombeului pentru intarire, care sa-i permita acestuia sa-si mentina forma.

Alungirea tesaturilor este data de natura firelor, desimea acestora in urzeala si batatura, de caracterul legaturii si de finetea firelor constituente.


Tip legatura

Alungire in urzeala %     

Alungire in batatura %

Panza

7,7


Diagonal 2/2



Diagonal 1/3



Atlas

5,7



Din tabelul anterior se observa ca alungirile tesaturilor din directia urzelii, sunt diferite de alungirile din directia bataturii, deci se poate trage concluzia ca in procesul de croire a pieselor de captuseli, acest fapt are o importanta covarsitoare, directia de solicitare maxima fiind aleasa intotdeauna pe directia urzelii, care prezinta rezistenta cea mai mare si alungirea cea mai mica.

Exemplu: axa caputei va fi paralela cu directia de urzeala. ca si inaltimea carambului de cizma.

Tesaturile au in general alungiri mai mici decat pieile finite, ceea ce constituie un avantaj si un dezavantaj in acelasi timp. Dezavantajul consta in faptul ca tragerea pe calapod nu este chiar atat de facila, respectiv tesatura se muleaza mai greu si deci trebuiesc alese modele de incaltaminte cu modelare spatiala mai facila, iar avantajul consta in aceea ca si captuselile de incaltaminte realizate din tesaturi, precum si materialele folosite la intarire, avand alungiri mici, nu permit o deformare considerabila a fetelor de piele, deci contribuie nemijlocit la mentinerea formei incaltamintei un timp mai indelungat.

Functia sistemului piele-tesatura este ilustrata in graficul urmator prin curbele de intindere ale acestui sistem.

Diagrama alungirii sistemului piele-tesatura





Piesele exterioare de piele au de obicei, o rezistenta si o alungire mai mare la rupere (conform curbei 1), fata de piesele realizate din tesaturi (curba 2). In afara de acestea, in perioada initiala, de intindere, pielea are o extensibilitate mult mai mare decat tesatura. Daca se presupune ca in timpul purtarii, la frecare si indoire repetata, materialul se intinde cu valoarea X, in acest caz tesatura este supusa unei sarcini de intindere Q,, relativ mai mare decat sarcina care revine pielii Qp. Tesatura fiind astfel solicitata mai puternic, este evident ca se va uza mai repede ca pielea, fapt favorizat in mare masura si de actiunea distructiva a transpiratiei.

Aceasta este explicatia faptului ca in procesul de purtare a incaltamintei, initial se distruge captuseala si apoi fetele confectionate din piele. Daca pentru prevenirea acestui inconvenient s-ar crea tesaturi care sa dispuna de proprietati apropiate de rezistenta si elasticitatea pielii, s-ar evita inconvenientul distrugerii premature a captuselilor, dar ar aparea inconvenientul pierderii de catre incaltaminte a formei initiale dupa o foarte scurta perioada de purtare, fapt ce ar anihila tocmai calitatea ce se confera incaltamintei in acest sens prin utilizarea captuselilor exterioare si intermediare din tesaturi, in portiunea de maxima solicitare a incaltamintei, datorita indoirilor repetate. Aceste deformari sunt prevenite tocmai de proprietatile mecanice ale sistemului piele-tesatura (curba 3).

In alegerea materialelor din care se confectioneaza captuselile trebuie de asemenea sa se tina cont de faptul ca in timpul purtarii, datorita miscarilor piciorului in incaltaminte, atat in sens longitudinal, cit si in sens transversal, se produce o eroziune a captuselilor care este mai pregnanta in regiunea calcaiului si la limita superioara a carambului, ca urmare a acestui fapt, pentru contracarare, in aceste regiuni captuselile se vor confectiona din piele si nu din panza, pielea prezentand proprietati net superioare de rezistenta la uzura.

Tricoturile sunt structuri textile obtinute prin legarea intr-o ordine data a ochiurilor obtinute prin incovoierea firelor. Ca urmare, deformarea tricotului reprezinta rezultatul deformarii ochiurilor in momentul solicitarii. Caracterul acestor deformari este in special elastic, datorita lucrului mecanic elastic inmagazinat in bucla ochiului in cadrul procesului de deformare.

Comparativ cu tricoturile, tesaturile se comporta diferit la diverse tipuri de solicitare, dupa directia acesteia, respectiv, directia urzelii, directia bataturii sau pe diagonala..

Acest fapt este relevat si in graficul urmator:

Diferentele dintre directia urzelii si a bataturii sunt generate de proprietatile firelor. In cazul solicitarii pe directie diagonala, deformarea are valori mai mari, datorita faptului ca unghiul dintre cele doua sisteme se modifica la aparitia unor componente tangentiale si axiale. Aceasta modificare poate avea un caracter temporar sau permanent, functie de intensitatea solicitarii si continutul de umiditate.

Comparativ cu tesaturile, marimea deformatiilor suferite de tricoturi, depinde de natura firului, directia solicitarii si structura tricotului. Raspunsul acestora la solicitari, depinde de fortele de frecare dintre fire si valoarea rezistentei mecanice a acestora. Fortele de frecare ce apar intre elementele ochiului, in punctele de legare, sunt dependente de natura si finetea firelor, de starea suprafetei acestora, de structura tricotului, iar elasticitatea este data de structura tricotului, de desimea lui si de caracterul firului.

Dintre caracteristicile de calitate ale tricoturilor, se impun:

- stabilitatea dimensionala data de caracterul firului, parametrii de
structura si solicitarile la care este supus, ea creste pe masura ce ochiurile
si razele de curbura sunt mai mici,

- rezistenta la alungire este data de raportul solicitarilor tricotului.
Solicitarile pot fi: de tractiune pe directia randului, a sirului, tractiunea ochiurilor,
solicitari bidimensionale sau de frecare.

Dintre proprietatile igienice se remarca: conductibilitatea termica si permeabilitatea la vapori de apa si aer.


Caracteristicile negative sunt reprezentate de desirabilitate si efectul de piling (aparitia pe suprafata tricotului a unor noduri mici, datorate frecarii, ca rezultat al migrarii firelor din interior spre exterior si rasucirea acestora in jurul firelor mai rezistente).

Rezistenta la uzura a materialelor textile se determina prin 'roaderea' suprafetei acestora cu materiale abrazive, stabilindu-se ulterior pierderea in greutate. Ea reprezinta un indice important pentru determinarea valorii de utilizare a tesaturii si este conditionata de starea suprafetei tesaturii, natura si lungimea fibrelor componente, gradul de torsiune al firelor si grosimea tesaturii.

Tesaturile au diferite grade de acoperire a firelor de urzeala cu cele de batatura si datorita acestui fapt, uzura tesaturii nu se face uniform pentru cele doua sisteme de fire.

legatura panza

legatura cu raport2/' 1

legatura cu raport 3/1




Gradul de acoperire al firelor la diferite tesaturi


Se vor uza mai repede, firele sistemului cu flotari mai lungi, fapt ce conduce la micsorarea rezistentei mecanice a firelor din respectivul sistem.

In cazul legaturii-panza, firele din cele doua sisteme, fiind uniform repartizate la suprafata tesaturii, se vor uza uniform, iar coeficientul de frecare in acest caz are valori mult mai mari decat in cazul altor tipuri de legaturi.

Avand in vedere acest lucru. se vor utiliza pentru captuseli la incaltamintea pentru femei si copii, tesaturi cu legatura-atlas care dispun de cel mai mic coeficient de frecare. In cazul incaltamintei barbatesti, se vor utiliza tesaturi cu legatura-diagonal.

Pentru captuseli interioare si pentru dublarea brantului cusut pe rama, la care nu este necesar un coeficient redus de frecare, se intrebuinteaza legatura-panza si uneori panama.

Referitor la natura si lungimea fibrelor componente ale tesaturii, se stie ca firele de bumbac au o rezistenta la frecare sporita fata de fibrele acetat iar fibrele de bumbac mai lungi au rezistenta la frecare mai buna decat fibrele de bumbac mai scurte. Firele groase si mai torsionate, sunt mai rezistente decat firele simple si slab tensionate. De aceea in cazul tesaturilor pentru confectii din piele au legaturi in care firele unui sistem prezinta flotari lungi, acestea fiind mai torsionate si uneori chiar rasucite din doua sau trei fire simple ca in cazul firelor de urzeala la legaturile diagonale ale tesaturilor pentru captuseli.

Repartitia uniforma a ambelor sisteme de fire la suprafata, precum si cresterea grosimii tesaturii, conduce la cresterea nemijlocita a rezistentei la uzura.

Realizarea unor produse corespunzatoare din punct de vedere calitativ, impune utilizarea unor metode de testare adecvata. Evidentierea valorii de intrebuintare a produselor textile in industria incaltamintei, functie de destinatie, conform conceptiilor moderne de apreciere a calitatii, se face prin determinarea confortului la purtare, a stabilitatii dimensionale, a usurintei de intretinere, a duratei de utilizare si a cerintelor de ordin estetic impuse de utilizator sau moda.


CAPITOLUL III


PROPRIETATI TEHNOLOGICE ALE MATERIALELOR TEXTILE FOLOSITE IN INDUSTRIA INCALTAMINTEI

Pozitionarea reperelor

La debitarea reperelor de pe suprafata materialelor textile, trebuie sa se adopte un astfel de sistem de asezare a reperelor pe suprafata materialului, astfel incat sa rezulte o utilizare maxima a suprafetei si sa se obtina repere de calitate corespunzatoare.

Adoptarea unui anumit sistem de asezare a reperelor la croire, este conditionata de : consumul de material, variatia proprietarilor fizico-mecanice pe suprafata acestuia, de necesitatile impuse reperelor componente ale produselor. Necesitatile impuse reperelor ansamblului superior al incaltamintei, sunt determinate de solicitarile la care sunt supuse aceste repere in procesul de confectionare si exploatare al produselor.

Complexitatea croirii reperelor este determinata de cele mai multe ori de variatia indicatorilor proprietarilor fizico-mecanice pe suprafata materialului textil.

Latimea constanta ca si uniformitatea, alaturi de o grosime si o alungire constanta pe o anumita directie, fac posibila croirea stratificata a materialelor textile, utilizand de asemenea la pozitionarea reperelor pe suprafata stivei, sistemul translatiei liniare si combinand detaliile dupa un unghi drept sau diferit de 90° .

Datorita faptului ca cele mai bune caracteristici mecanice ale tesaturilor se intalnesc pe directia urzelii, reperele se vor aseza pe suprafata materialului, astfel incat directia lor de maxima solicitare sa coincida cu directia urzelii.

Este contraindicat asezarea dupa diagonala, pentru a preveni manifestarea unor deformatii mari si necontrolate in procesul de formare spatiala a ansamblului superior al incaltamintei.

La croirea tesaturilor, latimea materialului joaca un rol important in vederea utilizarii optime a suprafetei materialului, intrucat pe latime este necesar sa se aseze un numar intreg de repere, pentru a se evita pierderile marginale.

In cazul latimi mici a materialului si dimensiunii mari a reperelor asezarea sub unghi diferit de 90 nu este recomandata, deoarece desi ea poate creste capacitatea sistemului de asezare, determina in acelasi timp pierderi marginale mari, deci asezarea sub un unghi drept este cea mai indicata.

Croirea reperelor de dimensiuni mici se poate face economic si sub un unghi diferit de 90° , dar tinandu-se cont ca directia de minima alungire a materialului sa coincida cu latimea produsului de incaltaminte.







Metode de taiere


Operatiile de taiere se intalnesc fie la debitarea reperelor de pe suprafata materialelor plane, fie in anumite etape de prelucrare a reperelor sau chiar in cadrul finisarii mecanice a produsului.

Fiecare operatie se executa pe masini speciale dotate cu diferite instrumente de taiere. Dupa caracterul prelucrarii, taierea poate fi o operatie de tip succesiv sau paralel, iar dupa caracterul deformatiei materialului in procesul taierii se disting trei variante de baza necesare realizarii operatiei de taiere:

metoda cutitului - instrumentul de taiere sau materialul se deplaseaza in directia de taiere (stantare, egalizarea cu masini cu cutit fix, frezarea)

metoda fierastraului banda – taierea, se executa ca urmare a miscarii combinate a materialului si a cutitului (croirea la masini cu functionare continua, subtierea)

metoda foarfecelui - taierea se realizeaza cu ajutorul a doua instrumente ce se deplaseaza unul catre celalalt (ghilotina).

Fiecare din aceste metode, se bazeaza pe crearea anumitor deformatii in material, in procesul taierii si se aplica functie de proprietatile acestuia.

Dupa caracterul miscarii instrumentelor de taiere, debitarea poate fi realizata la masini cu functionare continua sau la masini cu functionare discontinua.

In primul caz se folosesc masini dotate cu cutit mobil, respectiv cutit banda, cutit vertical sau cutit disc, iar in cel de al doilea caz, masini dotate cu prese de stantat.


Schema masinii de taiat cu cutit banda





Aceasta masina dotata cu fierastrau banda este utilizata la taierea reperelor din stiva de tesaturi. Cutitul este o banda continua de otel. cu latimea de 8 -15 mm si o grosime de 0.8-1mm. infasurata pe o roata motoare si pe doua roti de abatere, banda efectueaza o miscare continua primita de la un electromotor prin intermediul unei transmisii cu curea - electromotor-roata motoare.

Masina de taiat cu cutite multiple este utilizata la croirea reperelor sub forma de benzi, iar cea dotata cu cutit vertical este folosita la taierea stivelor de tesaturi in bucati.



Schema masinii de taiere dotata cu prese de stantat







Debitarea reperelor de pe suprafata materialelor textile se realizeaza in principal pe prese, cu ajutorul unor dispozitive speciale de taiat, care au forma si dimensiuni corespunzatoare reperelor - cutitul pentru stantat (debitat) are un contur inchis.

In cazul acestor masini exista diferente majore din punct de vedere constructiv si al modului de actionare, dar din punct de vedere al deformatiei suferite de material in final, a taierii acestuia, aceste masini dotate cu prese de stantat sunt sensibil asemanatoare .

Sub actiunea presiunii exercitate de elementul mobil al presei, cutitul patrunde in materialul asezat pe suprafata de reazem, deformindu-l intr-o faza initiala si mai apoi taindu-l in momentul depasirii rezistentei la deformarea acestuia.

Aceasta operatie numita si operatie de stantare, presupune utilizarea unei scale indispensabile si anume a cutitului de stanta, care este un cutit cu contur inchis ce copie fidel conturul reperului si cu ajutorul caruia se efectueaza decuparea acestuia.

Prin patrunderea cutitului in material, acesta incepe sa se deformeze pe straturi, fapt relevat si in figurile urmatoare:


Pe masura ce cutitul se deplaseaza in raport cu materialul, deformatiile de intindere si comprimare ale materialului cresc si la depasirea limitei de rezistenta a acestuia, structurile superioare incep sa cedeze. Patrunderea in continuare a cutitului este insotita de o intindere a straturilor pe directia deplasarii acestuia, respectiv straturile de material in contact cu marginea taisului, sunt antrenate in jos, ceea ce da nastere la un fenomen de comprimare si compactizare a lor.

Deplasarea in continuare a cutitului, ca urmare a cresterii incarcarii, va determina ruperea straturilor inferioare ale materialului si implicit decuparea detaliului. Marimea stratului inferior care se rupe, depinde de proprietatile materialului, cu cit materialul textil este mai compact, cu atat stratul care se rupe este mai gros.

In cazul materialelor mai putin compacte, in care tesutul are posibilitati de orientare, stratul inferior care se rupe are o grosime mai mica, acest fapt facand necesara patrunderea cutitului mobil in suprafata suport pentru desavarsirea taieturii.

La deplasarea cutitului in material, apar forte de frecare intre material si cutit, influentand efortul de taiere. Coeficientul de frecare, depinde de aspectul suprafetei de taiere a cutitului si de proprietatile materialului.

In cazul decuparii detaliilor din stiva de tesaturi, initial cutitul, comprima straturile pana la aproximativ 75 % din grosimea stivei, apoi incepe sa le taie, forta de taiere scazand dupa inceputul procesului de taiere, datorita aparitiei fortelor de frecare intre straturi si intre cutit si material. In       ultimii ani au fost realizate instalatii automate pentru taierea automata a reperelor, utilizand ca instrument de taiere o sursa energetica neconventionala a carei miscare este dirijata pe baza programului de asezare optima a reperelor. Ca surse energetice, pot fi folosite: jetul de apa sub presiune, radiatia laser, jetul de plasma, ultravioletele

Raspandirea acestor tehnologii neconventionale in industria incaltamintei si confectiilor, este justificata prin avantajele nete care decurg din utilizarea lor

eliminarea preselor si cutitelor de stanta

posibilitatea programarii asezarii reperelor in conditii optime;

automatizarea croirii;

lipsa poluarii sonore;

cresterea randamentului;

micsorarea volumului de pierderi.

Toate aceste multiple avantaje sunt umbrite de faptul ca aceste instalatii ce folosesc surse energetice neconventionale de taiere au un pret de cost foarte ridicat si necesita o calificare deosebita.

Utilizarea economica a materialelor textile la croirea reperelor pentru incaltaminte

Utilizarea rationala a materialelor textile ce intra in componenta incaltamintei are o deosebita importanta, deoarece mai mult de 65% din pretul de cost a! incaltamintei este reprezentat de costul materiilor prime. Datorita acestui fapt, in actiunea de reducere a pretului de cost al produselor finite, este necesar sa se puna in primul rand accentul pe reducerea consumului de material. Aceasta se poate realiza prin mai multe metode, dupa cum urmeaza:

proiectarea economica a reperelor;

folosirea rationala a suprafetelor materialelor;

utilizarea subproduselor rezultate.

Proiectarea economica a tiparelor, vizeaza doua aspecte: proiectarea tiparelor cu cea mai mica arie si cu cea mai buna asezare.

Nici unul din materialele utilizate la obtinerea reperelor plane ale reperelor de incaltaminte nu poate fi folosit in proportie de suta la suta. La croirea reperelor dupa contur, apar pierderi tehnologice – deseuri – care se pot grupa in functie de locul de producere, in mai multe categorii:

deseuri marginale - deseuri care se formeaza pe marginea
materialului datorita necoincidentei conturului materialului cu cel al
reperelor, respectiv abaterile dimensionale la lungime si
invizibilitatea latinii materialului cu cea a detaliilor.

deseuri normale - deseuri care se formeaza intre reperele de acelasi fel si de aceeasi marime, datorita configuratiei curbe a majoritarii reperelor articolelor de incaltaminte, configuratie ce nu permite decat tangente punctiforme sau pe portiuni, ele fund limitate de conturul reperelor vecine;

- deseuri intre tipare - deseuri ce apar la croirea reperelor de forme si dimensiuni diferite

deseuri de calitate - deseuri rezultare in urma faptului ca materialele textile prezinta defecte de structura. La croirea intr-un singur strat, aceste defecte pot fi evitate prin dispunerea lor pe intervale intre repere, lucru ce nu este posibil in cadrul croirii in straturi multiple. Metodele de dispunere a reperelor pe suprafata materialului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa fie usor aplicabile, sa dea posibilitatea de apreciere a eficientei variantelor sistemelor de asezare si sa reduca la minim deseurile.

Aceste cerinte pot fi satisfacute, asezand reperele intr-un sistem liniar translat, cunoscut si sub denumirea de 'sistemul paralelogramului' ce are la baza respectarea stricta a paralelismului        randurilor si deplasarea prin translatie a reperelor in cadrul fiecarui rand.

Estimarea consumului de material necesar la croire, se efectueaza printr-o metoda de calcul ce are la baza determinarea automata a factorului teoretic de asezare a reperelor. Acest factor se refera la incadrarea teoretica a reperelor pe suprafata materialului si se determina prin procedee clasice, bazate pe tatonarea mai multor variante de asezare, in cadrul unui sistem de asezare a contururilor reperelor cu ajutorul sabloanelor (tiparelor de croire), retinand in final varianta ce corespunde valorii maxime (optime) a acestui factor.

Pe suprafata de asezare, se separa un element si printr-un anumit punct al sau se duce linii paralele in doua directii. Aceste linii impart suprafata pe care s-a realizat varianta de asezare, in parti egale cu forma de paralelogram.

In fiecare dintre aceste paralelograme, trebuie sa fie incluse unul, doua, sau mai multe repere, uneori formate din bucati care alcatuiesc reperul intreg, astfel incit totalitatea reperelor produsului sa se regaseasca aici.

Raportul dat de aria suprafetei incluse in paralelogram si aria suprafetei acestuia, reprezinta factorul de asezare. Datorita faptului ca numai persoanele cu o inalta pregatire si o bogata experienta pot obtine factori de asezare optima, a caror evaluare sa depaseasca valoarea minima acceptata de 65 %, s-au elaborat programe speciale, dedicate proiectarii incaltamintei si implicit determinarii factorului de asezare optim in mod automat. Materialele textile care au dimensiuni precise, caracteristici uniforme pe intreaga suprafata si defecte relativ putine pot fi croite in mai multe straturi. Factorii care influenteaza in acest caz utilizarea economica sunt:

asezarea reperelor pe material;

raportul dintre dimensiunile reperelor si dimensiunile materialului,

prezenta puntilor.

Asigurarea unui deseu tehnologic de pornire, justificat prin necesitatea evitarii stirbirii marginii reperelor periferice din straturile interioare (datorita alimentarii acestora), are scopul gasirii unor solutii de minimizare a deseurilor, pentru aceasta este necesara cunoasterea valorilor procentuale ale fiecarei categorii de deseuri, respectiv a acelora care detin o pondere mai mare.

Automatizarea croirii necesita existenta unui program de asezare a reperelor in vederea optimizarii folosirii materialului. In acest sens metoda programarii liniare prezentata anterior s-a dovedit de un real folos. Ea are la baza un sistem de ecuatii si inecuatii cu mai multe necunoscute, in cadrul caruia, functia data variabila de iesire din aceste relatii, primeste o evaluare extrema (maxima sau minima). Ca functie scop se folosesc coeficientul de utilizare a suprafetei materialului.

Programul de automatizare astfel conceput, serveste la dirijarea sursei energetice neconventionale in vederea croirii materialelor in varianta optima.

CONCLUZII


Avand in vedere ca prin incaltaminte, corpul omenesc mentine contactul cu solul, principala functie a acesteia trebuie sa fie protectia piciorului contra actiunii factorilor din mediul exterior. Pentru a servi scopului caruia ii este destinata, incaltamintea trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte obligatorii: sa fie comoda, usoara, destul de flexibila, rezistenta, sa nu permita intrarea umiditatii din mediul exterior, deci sa fie pe cat posibil impermeabila la apa, dar in acelasi timp sa fie permeabila la vapori de apa si aer si sa-si pastreze timp indelungat forma obtinuta la confectionare


Proprietatile igienice ale incaltamintei


Proprietatile igienice au o mare importanta, deoarece pentru toate tipurile de tesaturi utilizate in industria incaltamintei (tesaturi pentru fete de incaltaminte, tesaturi pentru captuseli, suporti pentru inlocuitori de piele,) acestea influenteaza in mod radical proprietatile produsului finit.

Una dintre cele mai importante proprietatii igienice ale incaltamintei o reprezinta higroscopicitatea care caracterizeaza capacitatea tesaturii de a retine umiditatea din mediul inconjurator si de a elimina vaporii de apa degajati de corp. Viteza de absorbtie a umiditatii este data in functie de natura firelor constituente si de structura acestora.

Tesaturile mai dese si mai groase au o higroscopicitate redusa, tesaturile de in si bumbac au o viteza de absorbtie mai mare decat cele de lina (aceasta si din cauza structurii orientate a lanturilor macromoleculare). Higroscopicitatea tesaturilor este data de raportul dintre cantitatea de apa absorbita din mediul inconjurator si masa tesaturii uscate (dupa 96 de ore de pastrare la 20 C si la 100% umiditate), ea are valori cuprinse intre 14,3 - 21,8 % in cazul bumbacului, 29,5% in cazul tesaturilor de lana si 16,2 – 24,7% in cazul celor de in.

Umiditatea piciorului poate fi eliminata pe doua cai: fie prin absorbtia ei de catre ciorap si eliminarea in sus prin capilaritatea fibrelor, fenomen inlesnit si de faptul ca temperatura gambei este cu aproximativ 37°C mai ridicata decat temperatura piciorului, fie prin absorbtia de catre ciorap si de catre captuseala interioara a incaltamintei pe de o parte si de catre brant pe de alta parte.

Eliminarea prin piele a umiditatii ce se afla in stare de vapori in interiorul incaltamintei datorita proprietarii obligatorii a acesteia, sau a materialului textil, de a fi permeabile la vapori. Deoarece doar o parte din umiditate se elimina in stare de vapori, restul eliminandu-se in stare lichida, aceasta din urma dupa ce va fi absorbita de captuseala interioara si brant, nu mai poate fi eliminata prin materialul textil utilizat ca fata de incaltaminte dupa momentul ajungerii acestuia la limita de saturare.

Transpiratia alcalina reduce rezistenta mecanica a tesaturilor, in exploatarea incaltamintei, concomitent cu actiunea transpiratiei are loc si patrunderea prafului care reduce flexibilitatea in portiunile supuse repetat la indoire. In acest fel durata de exploatare a tesaturilor folosite pentru incaltaminte se reduce foarte mult. Preintampinarea acestui fapt se poate face prin adoptarea unor serii de masuri cum ar fi:

se evita folosirea tesaturilor albite chimic, la care in cadrul procesului de albire a avut loc un inceput de degradare oxidativa a fibrelor;

se recomanda impregnarea tesaturilor cu substante bacteriostatice care nu impiedica fiziologia normala a piciorului, se indica asigurarea unui regim rational de folosire a incaltamintei, care sa permita eliminarea in proportie maxima, a transpiratiei acumulata de aceasta in procesul de purtare.


Toate aceste masuri pot contribui intr-o mare masura la prelungirea duratei de folosire a tesaturii de captuseala, astfel incat sa ajunga sa aiba aceeasi durata de utilizare ca a fetelor de incaltaminte.

Materialele textile isi gasesc o larga utilizare la confectionarea articolelor de incaltaminte, fie ca repere de intarire (captuseli) sau chiar repere de fete. Prin structura lor si prin natura procesului de fabricatie, tesaturile prezinta proprietati specifice, caracteristici diferentiate net de caracteristicile pieilor flexibile pe care le inlocuiesc sau uneori le insotesc.

Se stie ca in urma presiunii exercitate de corp asupra piciorului, acesta isi modifica intr-o anumita masura dimensiunile longitudinale si transversale, atat in pozitie ortostatica cit si in mers. De aceea in special partea de sus a incaltamintei trebuie sa fie confectionata din materiale elastice si moi, care sa favorizeze aceasta schimbare de dimensiune.

Incaltamintea trebuie sa fie rezistenta la purtare, rezistenta influentata in mod direct de calitatea materialelor utilizate la confectionare si de modul de imbinare a pieselor componente. In acelasi timp incaltamintea trebuie sa fie flexibila, pentru a permite indoirea repetata in timpul dinamicii piciorului si implicit sa asigure o micsorare considerabila a efortului depus in timpul mersului.

Rezistenta la rupere a tesaturilor este o caracteristica importanta ce releva comportarea acestora atunci cand sunt supuse la diferite eforturi in timpul procesului de purtare.

Firele de urzeala fiind obtinute intotdeauna din materii prime de cea mai buna calitate si avand un grad de torsiune mai mare decat firele de batatura, rezistenta la rupere in directia urzelii, va fi intotdeauna mai mare decat rezistenta la rupere din directia bataturii.

Croirea reperelor de dimensiuni mici se poate face economic si sub un unghi diferit de 90° , dar tinandu-se cont ca directia de minima alungire a materialului sa coincida cu latimea produsului de incaltaminte.








BIBLIOGRAFIE




Gabriela Malureanu

Aura Mihai

Bazele proiectarii incaltamintei,

Editura ”PERFORMANTICA” IASI, 2003


Cornelia Ionescu Luca , Rodica Silvia Volocariu

Materii prime pentru confectii din piele si inlocuitori Editura Universitatii din Oradea, 2005


Cornelia Ionescu

Asigurarea si controlul calitatii incaltamintei pe fluxul de fabricatie ;Editura Universitatii din Oradea,2002


Harnagea F.

Bazele Tehnologiei confectiilor din piele si inlocuitori


Gabriela Malureanu

Vasile Cociu

Bazele produselor din piele si inlocuitori

Rotaprint I. P. Iasi, 2003


Donisanu R. Nebert C.

Proiectarea articolelor din piele si inlocuitori

Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977


Volocariu R.

Procese de fabricatie a produselor din piele si inlocuitori;Editura „ Gh. Asachi”, Iasi, 2000


Cociu V, Malureanu G,           Volocariu R.S

Indrumar de laborator pentru bazele tehnologiei produselor

din piele si inlocuitori ; Rotaprint I.P Iasi 1993          
















Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }