QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Operatiuni cu clientela



OPERATIUNI CU CLIENTELA


1. CREDITE PENTRU CLIENTELA

1.1. Concept. Caracteristici.

Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara.



Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii:

1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite: credite pe termen scurt (pana la 1 an); credite pe termen mediu (1 - 5 ani); credite pe termen lung (peste 5 ani).

2. in functie de destinatie: credite comerciale; credite de trezorerie; credite pentru export; credite pentru echipamente; credite pentru bunuri imobiliare; alte credite.

dupa modalitatea de rambursare: credite rambursabile la scadenta (in fine); credite rambursabile prin rate fixe; credite rambursabile prin anuitati constante.

4. dupa tipul clientilor beneficiari: credite acordate clientelei financiare; credite acordate societatilor nefinanciare; credite acordate populatiei.

5. dupa forma: avansul in cont curent; imprumut acordat; cesiune de creante (scontare, factoring); creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie.

6. dupa situatia economica si financiara a debitorului: credite performante; credite in observatie; credite substandard; credite incerte; credite cu risc major.

In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprinderea prezinta urmatoarea documentatie:

- cerere de acordare de credit;

- bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani;

- bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent;

- situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plan de fezabilitate;

- lista bunurilor constituite in garantie;

- alte documente.

Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele:

- forma de organizre a agentului economic;

- sectorul in care isi desfasoara activitatea;

- pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva;

- lichiditatea patrimoniala;

- indicatorul de solvabilitate;

- rotatia activelor circulante;

- garantiile asiguratorii;

- gradul de indatorare;

- dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;

- nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor;

- calitatea managementului;

- perspectivele societatii.

In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul in primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiile de locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc. Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa. Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati:

a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica.

b) Rambursare prin anuitati constante - face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:

unde: K - creditul; d - rata anuala a dobanzii; n - numarul de ani.

c) Rambursare totala la scadenta sau "in fine" - cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic.

Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale. La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie, valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care asigurarea expira. Pot constituii garantie pentru credit:

a) depozitul bancar

b) garantia bancara

c) gajul fara deposedare

d) gajul cu deposedare

e) ipoteca

f) cesiunea de creante

In urma analizei debitorului, daca se consiera ca acesta indeplineste conditiile de creditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul si modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care Comitetul de risc si credit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest caz, conventia de credit reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.

1.2. Creditarea creantelor comerciale

Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si la factoring.

Scontarea - reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin cesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio.

Agio = Scont + Comision

Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:

unde: Vn - valoarea nominala a efectului comercial; ts - taxa scontului; d - durata in zile de la scontare pana la scadenta.

Factoringul - reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor nominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata. Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea:

· factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de a detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii;

· factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului "clienti" si de probleme de plata.

Contabilizarea creditelor

Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 20:

Grupa 20 - Credite acordate clientelei

201 - Creante comerciale

2011 - Creante comerciale

20111 - Scont si operatiuni asimilate

20112 - Factoring

20119 - Alte creante comerciale

2017 - Creante atasate

Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contului sintetic 201 - Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de creditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni. In cazul scontarii, contul 20111 - Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debit valoarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii din scont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376 - Venituri inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 - Dobanzi la operatiuni de scont, iar castigul din comision in contul de venituri 7029 - Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare, folosim un depozit colateral, 25336 - Alte depozite colaterale.

Exemple de contabilizare:

1. Inregistrarea scontarii:

20111 Scont si operatiuni asimilate = 2511 Cont curent

2. Retinerea scontului:

2511 Cont curent = 376 Venituri inregistrate in avans

Retinerea comisionului:

2511 Cont curent = 7029 Comisioane

4. Retinerea garantiei:

2511 Cont curent = 25336 Alte depozite colaterale

5. Restituirea garantiei:

25336 Alte depozite colaterale = 2511 Cont curent

6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului

376 Venituri inregistrate in avans = 70211 Dobanzi la operatiuni de scont

7. Incasarea cambiei de la un client al bancii:

2511 Cont curent / debitor = 20111 Scont si operatiuni asimilate

8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci:

111 Cont curent la BNR = 20111 Scont si operatiuni asimilate

La operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112 - Factoring . Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominala si se crediteaza la incasarea lor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul de pasiv 2521 - Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 daca promeste banii la scadenta creantelor). Castigul factorului, sub forma unui comision de finantare, se urmareste, ca si in cazul scontarii, prin contul 376 - Venituri inregistrate in avans si apoi 70212 - Dobanda din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 - Comisioane. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie a contravalorii creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor. Garantia este inregistrata in contul 25335 - Alte depozite colaterale.

Exemple de contabilizare:

1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare imediata:

20112 Factoring = 25211 Cont de factoring disponibil

2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare la scadenta:

20112 Factoring = 25212 Cont de factoring indisponibil

Retinerea comisionului de finantare:

25211 Cont de factoring disponibil = 376 Venituri inregistrate in avans

4. Retinerea comisionului de gestiune:

25211 Cont de factoring disponibil = 7029 Comisioane

5. Retinerea garantiei:

25211 Cont de factoring disponibil = 25336 Alte depozite colaterale

6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului:

25211 Cont de factoring disponibil = 2511 Cont curent / aderent

1. Credite de trezorerie

Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent al clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei. Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit. Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul contului sintetic 202 - Credite de trezorerie.

202 - Credite de trezorerie

2021 - Credite de trezorerie

20211 - Vanzari in rate

20212 - Credite acordate persoanelor fizice

20213 - Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata

20214 - Utilizari de deschideri de credite permenente

20215 - Credite global de exploatare

20216 - Credite pentru finantarea stocurilor

20217 - Credite garantate cu valori financiare

20218 - Credite acordate importatorilor

20219 - Alte credite de trezorerie

2027 - Creante atasate

Contul 202 - Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului: vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru importatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditanduse la rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 - Creante atasate

Exemple de contabilizare:

1. Acordarea creditului:

2021 Credite de trezorerie = 2511 Conturi curente

2. Inregistrarea periodica a dobanzilor:

2027 Creante atasate = 70213 Dobanzi la credite trezorerie

Rambursarea creditului:

2511 Conturi curente = 2021 Credite de trezorerie

4. Plata dobanzii:

2511 Conturi curente = 2027 Creante atasate

5. Constituirea de provizioane de risc de credit:

6621 Cheltuieli cu provizioane de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit

6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda:

6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda

1.4. Creditele pentru export

Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 - Credite pentru export si finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt acordate sub urmatoarele forme:

· prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- sunt evidentiate de contul 20311 - Credite garantate cu creante asupra strainatatii;

· credite furnizor - constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 - Credite furnizor;

· credite cumparator - se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani, clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 - Credite comerciale acordate nerezidentilor. Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursare.

Exemple de contabilizare:

1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor:

20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului:

20312 Credite furnizori = 2511 Conturi curente

Perceperea taxei de scontare:

2511 Conturi curente = 376 Venituri inregistrate in avans

4. Incasarea unui comision:

2511 Conturi curente = 7029 Comisioane

1.5. Creditele pentru echipament

Creditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordate clientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari de imobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 - Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont.

204 - Credite pentru echipamente

2041 - Credite pentru echipamente

2047 - Creante atasate

Exemple de contabilizare:

Acordarea unui credit pentru echipament:

2041 Credite pentru echipament = 2511 Conturi curente

1. Inregistrarea periodica a dobanzii:

2047 Creante atasate = 70215 Dobanzi de la creditele pentru echipament

2. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice:

2511 Conturi curente = 2041 Credite pentru echipament

Plata dobanzii:

2511 Conturi curente = 2047 Creante atasate

1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare

Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sau unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unor imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului. Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 - Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurare pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor.

205 - Credite pentru bunuri imobiliare

2051 - Credite investitori

2052 - Credite promotori

2057 - Creante atasate

Exemple de contabilizare:

1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei:

2051 Credite investitori = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate:

2052 Credite promotori = 2511 Conturi curente

Inregistrarea periodica a dobanzii:

2057 Creante atasate = 70216 Dobanzi de la credite pentru bunuri imobiliare

4. Rambursarea creditului:

2511 Conturi curente = 2051 Credite investitori

2511 Conturi curente = 2052 Credite promotori

5. Plata dobanzii:

2511 Conturi curente = 2057 Creante atasate

1.7. Creditele consortiale

Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte. Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare, excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit. O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu.

Exemplu de contabilizare:

Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de fila si in contabilitatea unei banci participante.

1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila:

% = 2511 Conturi curente

2061 Alte credite

111 Cont curent la BNR

2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu:

2061 Alte credite = 111 Cont curent la BNR

Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei

parti catre banca participanta:

2511 Conturi curente = %

7029 Comisioane

111 Cont curent la BNR

4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila:

111 Cont curent la BNR = 7029 Comisioane

5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota sa parte):

2067 Creante atasate = 70217 Dobanzi la alte credite

6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:

2511 Conturi curente = %

2067 Creante atasate

111 Cont curent la BNR

7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta:

111 Cont curent la BNR = 2067 Creante atasate

8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:

2511 Conturi curente = %

2061 Alte credite

111 Cont curent la BNR

Rambursarea creditului la banca participanta:

111 Cont curent la BNR = 2061 Alte credite

1.8. Creditarea clientelei financiare

Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit, societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile pot acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidenta operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 - Credite si imprumuturi privind clientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi (conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit:

Grupa 23 - Credite si imprumuturi privind clientela financiara

231 - Credite acordate clientelei financiare

2311 - Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare

2312 - Credite la termen acordate clientelei financiare

2317 - Creante atasate

232 - Imprumuturi de la clientela financiara

2321 - Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara

2322 - Imprumuturi la termen de la clientela financiara

2327 - Datorii atasate

Exemple de contabilizare:

1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta:

2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent:

2312 Credite la termen acordate clientelei financiare = 121 Cont de corespondent

Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat:

2317 Creante atasate = 7022 Dobanzi de la creditele acordate clientelei financiare

4. Rambursarea creditului:

2511 Conturi curente = 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare

5. Plata dobanzii:

2511 Conturi curente = 2317 Creante atasate

6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara:

111 Cont curent la BNR = 2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara

7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit:

6022 Dobanzi la imprumuturi primite de la clientela financiara = 2327 Datorii atasate

8. Rambursare imprumut:

2322 Imprumut la termen de la clientela financiara = 111 Cont curent la BNR

9. Plata dobanzii:

2327 Datorii atasate = 2511 Conturi curente   sau 2327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR

2. DEPOZITE BANCARE

Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.

2.1. Tipuri de depozite

In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim urmatoarele tipuri de conturi bancare:

Depozit in cont curent - reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, plata si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero.

Depozitele la vedere - reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului

Depozit la termen - reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara, pentru o perioada asemanatoare.

Depozite colaterale - reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii contractuale ale clientului, ca de exemplu:

- deschidere de acreditive;

- emitere de scrisori de garantie;

- ordine de plata cu scadenta;

- cecuri certificate;

- garantii gestionari.

Certificate de depozit - reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se:

- certificat de economii;

- carnet de economii;

- certificat de depozit.

Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi incasata la scadenta sau anticipat.

Depozite pe librete de economii - reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni.

Contabilizarea operatiunilor cu depozite

Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu clientela:

Grupa 25 - Conturile clientelei

251 - Conturi curente

2511 - Conturi curente

2517 - Creante si datorii atasate

25171 - Creante atasate

25172 - Datorii atasate

252 - Conturi de factoring

2521 - Conturi de factoring

25211 - Conturi de factoring disponibile

25212 - Conturi de factoring indisponibile

2527 - Datorii atasate

253 - Conturi de depozite

2531 - Depozite la vedere

2532 - Depozite la termen

2533 - Depozite colaterale

25331 - Depozite pentru deschiderea de acreditive

25332 - Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie

25333 - Depozite pentru cecuri certificate

25334 - Depozite pentru ordine de plata cu scadenta

25335 - Depozite pentru garantii gestionari

25336 - Alte depozite colaterale

2537 - Datorii atasate

254 - Certificate de depozit, carnete si librete de economii

2541 - Certificate de depozit

2542 - Carnete si librete de economii

2547 - Datorii atasate

Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent - 2511. Acesta este un cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezinta disponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile titularului si de moneda utilizata.

Exemple de contabilizare:

1. Depuneri de numerar in contul curent:

101 Casa = 2511 Cont curent

2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca:

2511 Cont curent / client = 2511 Cont curent / furnizor

Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie:

111 Cont curent la BNR = 2511 Cont curent

4. Ridicare de numerar din cont:

2511 Cont curent = 101 Casa

5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii:

2511 Cont curent = 111 Cont curent la BNR

6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci:

2511 Cont curent = 341 Decontari intrabancare

Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara ca analitice ale conturilor 253 - Conturi de depozit sau 254 - Certificate de depozit, carnete si librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidarea depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont.

Exemple de contabilizare:

1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen:

101 Casa = 2532 Depozite la termen

2. Achizitionarea unui certificat de depozit:

101 Casa = 2541 Certificate de depozit

Constituirea unui depozit la vedere din contul curent:

2511 Cont curent = 2531 Depozite la vedere

4. Lichidarea unui depozit in numerar:

2532 Depozite la termen = 101 Casa

5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:

2531 Depozit la vedere = 2511 Cont curent

6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar:

2541 Certificate de depozit = 101 Casa

Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punct de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 - venituri sau clasa 6 -cheltuieli ( exemplu: 60251 - Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor).

Exemple de contabilizare:

1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent:

6024 Dobanzi la conturi curente = 25172 Datorii atasate

2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent:

25172 Datorii atasate = 2511 Cont curent

Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen:

60252 Dobanzi la depozit la termen = 2537 Datorii atasate

4. Plata dobanzii la depozitul la termen:

2537 Datorii atasate = 2511 Cont curent

5. Dobanzi platite anticipat in cont curent:

375 Cheltuieli inregistrate in avans = 2511 Cont curent

6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile:

6025 Dobanzi la conturi de depozit = 375 Cheltuieli inregistrate in avans

7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent:

25171 Creante atasate = 7024Dobanzi de la cont curent

8. Incasarea dobanzilor debitoare:

2511 Cont curent = 25171 Creante atasate

9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante:

2812 Dobanzi restante = 25171 Creante atasate

10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice:

2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante

VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNE

Operatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantarea creditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman mentionate in activul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau pot ramane in continuare la debitor. Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorul conturilor din grupa 24:

Grupa 24 - Valori primite sau date in pensiune

241 - Valori primite in pensiune

2411 - Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

2412 - Valori primite in pensiune la termen

2417 - Creante atasate

243 - Valori date in pensiune

2431 - Valori date in pensiune de pe o zi pe alta

2432 - Valori date in pensiune la termen

2437 - Datorii atasate

Contul 241 - Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 - Valori date in pensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la acordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta (analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda aferenta de incasat sau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 - Creante atasate si 2437 - Datorii atasate.

Exemple de contabilizare

1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta:

2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta = 2511 Conturi curente

2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen:

2511 Conturi curente = 2432 Valori primite in pensiune la termen

Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit: 2417 Creante atasate = 7023 Dobanzi la valori primite in pensiune

4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut: 6023 Dobanzi la valori date in pensiune = 2437 Datorii atasate

5. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

6. Rambursarea imprumutului: 2432 Valori date in pensiune la Termen = 2511 Conturi curente

7. Incasarea dobanzii la credit: 2511 Conturi curente  = 2417 Creante atasate

8. Plata dobanzii la imprumut: 2537 Datorii atasate = 2511 Conturi curente

4. VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATE

Desfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in care trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efecte comerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sume incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare. Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor din grupa 26 - Valori de recuperat si sume datorate:

Grupa 26 - Valori de recuperat si alte sume datorate

261 - Valori de recuperat

2611 - Valori de recuperat

2617 - Creante atasate

262 - Alte sume datorate

2621 - Alte sume datorate

2627 - Datorii atasate

Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la lamurirea statutului lor. Contul 261 - Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cu sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262 - Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta ca reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. In cazul in care se emit pretentii de remunerare prin dobanda, privind sumele de recuperat sau sumele datorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627.

Exemple de contabilizare

1. Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite spre incasare

2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat: 2617 Creante atasate = 70279 Venituri diverse din dobanzi

Recuperarea unei sume de la un client: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat

4. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii: 111 Cont curent la BNR = 2611 Valori de recuperat

5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat: 2511 Conturi curente = 2617 Creante atasate

6. Sume datorate platite clientilor: 2621 Alte sume datorate = 2511 Conturi curente

4.5. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE

In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28 - Creante restante si indoielnice:

Grupa 28 - Creante restante si indoielnice

281 - Creante restante

2811 - Creante restante

2812 - Dobanzi restante

2817 - Creante atasate

282 - Creante indoielnice

2821 - Creante indoielnice

2822 - Dobanzi indoielnice

2827 - Creante atasate

Conturile 281 - Creante restante si 282 - Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 - Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 - Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.

Exemple de contabilizare:

1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 2811 Creante restante = 2031 Credite pentru export

2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 2812 Dobanzi restante = 2037 Creante atasate

Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 2817 Creante restante = 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

4. Rambursarea creantelor restante: 2511 Conturi curente = 2811 Creante restante

5. Incasarea dobanzilor restante: 2511 Conturi curente = 2812 Dobanzi restante

6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 2511 Conturi curente = 2817 Creante atasate

7. Creante restante devenite indoielnice: 2821 Creante indoielnice = 2811 Creante restante

8. Dobanzi restante devenite indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante

9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice:

2827 Creante atasate = 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

10. Creante indoielnice rambursate: 2511 Conturi curente = 2821 Creante indoielnice

11. Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 2511 Conturi curente = 2827 Creante atasate

12. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:

668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2821 Creante indoielnice

1 Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita:

668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2827 Creante atasate

6. PROVIZIOANE

Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista urmatoarele grupe si cote de provizionare:

· credite standard 0% · credite in observatie 5% · credite substandard 20% · credite indoielnice 50% · credite pierdere 100%

Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 29 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:

Grupa 29 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela

291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela

2911 - Provizioane specifice de risc de credit

2912 - Provizioane specifice de risc de dobanda

Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda.

Exemple de contabilizare:

1. Constituirea sau majorarea provizionului:

6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit

6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda

2. Anularea sau diminuarea provizionului:

2911 Provizioane specifice de risc de credit = 7621 Venituri din provizioane specifice de risc de credit

2912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7622 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }