Nici sintagma "noua economie" nu este fericit aleasa dar reda, in mod clar, mesajul schimbarilor profunde care vor avea loc. In plus, termenul a mai fost folosit de-alungul timpului, si poate genera confuzii.
Fiecare societate a avut economia sa si aceasta era o noua economie in raport cu cea apartinand vechii societati. Mai avem in vedere ca si progresele din stinta economica au fost generatoare de schimbari atat de ample, incat de la un anumit moment incolo, s-a vorbit de o noua economie ceea ce, in realitate, inseamna o noua etapa, o alta explicatie data de stiinta economica, de teorie pentru economia faptica. De exemplu, s-a trecut de la economia clasica, la cea neo-clasica, si apoi la noua economie clasica. In acelasi sens, amintim ca in ultimele doua-trei decenii a inceput sa se vorbeasca despre Noua Scoala de la Cambridge ce a fondat Noua Economie. Un grup de economisti renumiti - J. Robinson, P. Sraffa, L. Pasinetti si altii, care, in cariera lor, au lucrat un timp la Universitatea Cambridge, au fost in vizita acolo, sau, pur si simplu, in cercetarile lor au ajuns la aceleasi concluzii, constituie nucleul dur al acestei Noi Economii. Premeditat sau spontan, acestia au studiat in ce masura explicatii neo-clasice si clasice din stiinta economica, mai raman relevante si au concordanta cu realitatea de astazi. Evident, ei au dat si multe explicatii noi sau au formulat concluzii, adesea, categorice, care, in ansamblul lor, au fost etichetate "Noua Economie".
Pentru demersul nostru, sintagma "Noua Economie" trebuie considerata temporara, (pana se va ajunge la una adecvata pe baza succeselor din cercetarea economica). De asemenea, trebuie sa acceptam dubla sa relevanta:
Sintagma unei noi realitati economice care a inceput sa se constituie in cele mai dezvoltate tari dar care, in principiu, poate fi accesibila si altora;
Treapta noua in progresul teoriei economice.
Contextul istoric ce impune SI- SC este acelasi si pentru noua economie si se caracterizeaza prin cateva aspecte majore:
Omenirea contituie astazi rezultatul evolutiei in decursul careia s-au acumulat reziduurile de lunga durata ale tuturor modelelor de existenta pe care le-a parcurs, si care, luate impreuna, formeaza o bariera in calea progresului cautat, asteptat si meritat de generatiile actuale. Invingerea acesteia este de neconceput fara progresul rapid si profund al cunoasterii si al promovarii sale in societate, dar mai ales in economie;
Populatia s-a inmultit incat, dupa aprecieri realiste, a depasit gradul de sustenabilitate al ecosistemului natural. Acum sunt 6 miliarde locuitori dar ONU estimeaza ca vor fi 11 miliarde in 2050 si se considera ca cei 27 de oameni care se nasc la fiecare 10 secunde numai "cu putin noroc vor avea hrana suficienta, apa potabila si locuinte decente"[Allen W.L., 1998];
Oamenii au evoluat chiar si dupa ce au ajuns la cunostintele necesare, ca si cand nu ar fi stiut ca traiesc intr-un cerc inchis (cel putin pana la cucerirea cosmosului), depasind capacitatea de autoregenerare a planetei;
Asistam la o risipa enorma de resurse utilizate in scopuri militare, ce depasesc cu mult exigentele apararii si ameninta insasi existenta vietii pe Pamant, la care se adauga cele specifice societatii de consum, tehnicile si tehnologiile mai eficiente si disponibile ce ar trebui aplicate si generalizate. "Risipa pare sa fie un produs inerent al caracteristicilor sociale, economice si culturale ale epocii noastre . Numeroase metode de conservare a energiei si tehnologii mai eficiente de folosire a materiilor prime sunt deja disponibile . " [Gabor D. , Colombo V., King A., Galli R., 1983].
Asadar, noua economie proprie SI-SC trebuie sa se bazeze pe mijloace proprii - noi sau mai vechi, dar la un alt stadiu al cunoasterii. Mijloacele - noile tehnici si tehnologii - tin in mod direct de informatizare si cunoastere si vor da, fara indoiala, o noua configuratie si economiei. Dar stiinta economica si ingineriile de toate genurile vor trebui sa fundamenteze noua economie, avand in vedere ca:
existenta naturii fara om dar si cu el, cel putin din ceea ce se stie azi, nu a determinat situatii de criza de genul celor la care ne-am referit;
desprinderea omului de natura si actiunile sale au alterat ceea ce exista si omul nu a stiut, nu a putut si nici nu si-a pus problema sa intretina sau sa inlocuiasca actiunea de refacere si purificare realizata de natura fara nici un cost;
preluarea modelelor vii de functionare din natura implica sa nu se produca efecte negative, iar daca acestea au loc, sa fie anihilate fara a genera altele;
trebuie sa se conceapa intreaga existenta umana in conditii proprii circuitelor economice inchise, din care resursele sa se recupereze fara pierderi, iar deseurile si resturile de diferite feluri sa-si gaseasca utilitate;
sa se apeleze la noi resurse doar pentru completarea necesarului la nivelul unor circuite normale;
sa se renunte la misiunea "civilizatoare" a omului asupra naturii si sa se actioneze in ideea ca omul si omenirea trebuie sa accepte schimbarile de comportament necesare incadrarii existentei sale in parametrii potentiali reali ai planetei, nu in cei ideali sau presupusi existenti;
este necesar sa se asigure o coerenta a actiunii oamenilor la nivel planetar, pentru a stopa cresterea efectelor negative si apoi descresterea lor.
Desigur, noua economie presupune dezvoltarea (cresterea) durabila, dar induce o alta abordare a insasi dezvoltarii (cresterii) durabile decat s-a facut pana acum.
PRINCIPIILE ECONOMIEI SI-SC
Noua economie, in mod inevitabil, trebuie sa porneasca de la principiile care s-au conturat in numeroase studii realizate in grup sau individual, din proprie initiativa sau din ratiuni practice ale organismelor internationale ce reflecta deopotriva situatia existenta si cerintele, aspiratiile imediate, dar si cele pe termen lung, din care niciodata nu a lipsit contracararea efectelor negative acumulate in procesul existentei de pana acum.
In optica noastra, aceste principii pot fi sintetizate astfel:
1. Principiul existentei umane in cerc inchis ( pana la cucerirea spatiului extraterestru). Natura insasi exista in cadrul unor cicluri sau circuite inchise pe care trebuie sa le cunoastem mai bine pentru a invata sa traim altfel. De aici decurge consecinta ca nu putem apela la resurse de pe alta planeta, nu ne putem muta in alta parte si nu putem scapa de "produsele derivate" ale existentei noastre, adica de efectele negative pe care le inducem asupra mediului si care apoi se intorc impotriva noastra ca efecte perverse.
1. Principiul reintegrarii omului in natura. Actionand asupra naturii, atunci cand isi produce bunurile de care are nevoie, omul a ajuns acum la stadiul in care trebuie sa se reintegreze naturii de care s-a desprins si pe care mereu a dorit sa o supuna uitand ca trebuie sa fie in armonie cu ea. Pentru ca planeta da semne tot mai evidente ca actualele modele ale existentei umane nu mai pot fi sustinute, trebuie sa marcam intelegerea acestora si sa ne aliniem in mod activ existenta la exigentele naturii pentru a da o sansa perpetuarii existentei noastre.
