Microeconomia si macroeconomia

Microeconomia si macroeconomia

Realitatea economica poate fi abordata prin doua modalitati distincte - microeconomia si macroeconomia[1].

In cazul analizei microeconomice sunt cercetate comportamentele individuale ale unitatilor economice (gospodarii, firme de afaceri, s.a.). Nivelul de investigare al analizei microeconomice este cel al intreprinderii si pietei unui bun sau serviciu particular.

Analiza microeconomica moderna inregistreaza o veritabila dezvoltare la sfarsitul secolului al XIX-lea, odata cu economistii neoclasici. Tezele si conceptele marginaliste se afla la baza microeconomiei actuale.

Analiza macroeconomica are drept obiect de cercetare economia nationala in intregul ei. Ea este interesata in principal de interactiunea variabilelor economice agregate la nivelul economiei nationale (produs national, masa monetara, somaj, indice de preturi, s.a.). Dezvoltarea teoriei macroeconomice moderne este in buna masura rezultatul cercetarilor intreprinse de J.M. Keynes si de dezvoltarile ulterioare.

Macroeconomia vizeaza agregarea comportamentelor individuale ale agentilor economici la nivelul intregii economii ca si efectele globale care rezulta (somaj, inflatie, dezechilibrul schimburilor economice externe, s.a.). Pentru acest nivel de analiza se utilizeaza instrumente de observare a economiei nationale, denumite contabilitate nationala.

Macro si microeconomia sunt inseparabile. Orice teorie macroeconomica se fundamenteaza pe ipoteze referitoare la comportamente individuale. Acestea reprezinta asa-numitele "fundamente microeconomice ale macroeconomiei"[2].