Modelul liniar al ratiei furajere optime la animale domestice:necunoscute, restrictii, functii - obiectiv indicatori economici

MODELUL LINIAR AL RATIEI FURAJERE OPTIME LA ANIMALE DOMESTICE:NECUNOSCUTE, RESTRICTII, FUNCTII - OBIECTIV INDICATORI ECONOMICI

Modelul liniar de optimizare a productiei in agricultura

Metoda modelarii proceselor biologice, tehnice si economice a aparut odata cu utilizarea calculatoarelor electronice.

Un model schematizeaza un proces complex, retinand trasaturile considerate esentiale din punct de vedere al moderatorului.

Principalele avantaje ale modelarii si simularii sunt posibilitatile de analiza si sinteza ale procesului modelat precum si prognoza evolutiei sale. In functie de gradul de schematizare, modelele pot fi macromoleculare si micromoleculare. Intre modelele elaborate pentru agricultura un rol deosebit il au modelele de optimizare.

Un model de optimizare are ca parti componente:

Necunoscutele modelului notate cu x , . , xn care sunt numere reale pozitive ce urmeaza a fi determinate. Exista modele in care necunoscutele x , . ,xn sunt numere intregi pozitive sau chiar valori binale; in aceste cazuri avem modele de optimizare cu variabile intregi respectiv cu variabile bivalente.

Restrictiile modelului care sunt m inegalitati sau egalitati care contin necunoscutele x , . , xn . Daca toate restrictiile modelului sunt egalitati, el se numeste model standard.

Functiile - obiectiv ale modelului in numar de p care contin necunoscutele x , . ,xn si care trebuie maximizate / minimizate sau cu un cuvant optimizate. Daca restrictiile modelului lipsesc atunci se zice ca avem un model de optimizare fara restrictii in caz contrar modelul este cu restrictii. Daca restrictiile si functiile - obiectiv ale modelului sunt polinoame cu necunoscutele x , . ,xn modelul se numeste polinomial sau algebric in caz contrar modelul se numeste nepolinomial sau transcendent. Daca modelul de optimizare are o singura functie - obiectiv, el se numeste model monocriterial in caz contrar se numeste model policriterial. O problema delicata in elaborarea modelelor apare in legatura cu restrictiile care trebuie sa fie:

necontradictorii

independente.

In acest caz modelul de optimizare se numeste coerent. Modelele elaborate la un moment dat se numesc statice. In functie de caracterul marimilor care intervin in modele, acestea pot fi deterministe sau aleatoare.

MODELUL RATIEI FURAJERE OPTIME PENTRU ANIMALE DOMESTICE

Furajele pentru animalele domestice se clasifica in urmatoarele grupe principale:

Fibroase ( masa verde, fanuri, furaje murate )

Grosiere ( paie, vreji, coceni )

Concentrate (graunte de cereale, boabe de leguminoase, seminte de oleaginoase )

Suculente (radacinoase, tuberculi, fructe )

Reziduri tehnice (tarate, turte, borhot )

Furaje de origine animala ( fainuri de oase - carne, lapte zer )

Furaje de origine minerala ( sare, fosfat dicalcic )

Substantele nutritive principale prezente in aceste furaje sunt:

a)    Substanta uscata (SU) in kg

b)    Unitati nutritive (UN)

c)    Proteina digestibila (PD) in g

d)    Calciu (C) in g

e)    Fosfor (P) in g

f)     Caroten in mg

Animalele se impart in rase, rasele in grupe si grupele in subgrupe. Fiecare animal domestic in raport cu rasa, grupa si subgrupa de care apartine, are anumite cerinte nutritive unitare zilnice:

Cerinte pentru functii vitale pe 100 kg corp;

Cerinte pentru functii de reproducere / productie urmarite, pe kg lapte, pe kg spor, etc.

De exemplu pentru vaci in lactatie de 500 kg avem cerintele nutritive unitare zilnice de mai jos la care se adauga sare:

Prin inmultirea functiilor vitale cu 5 si a liniei productiei de lapte cu 15 litri /zi, obtinem cerintele zilnice totale pentru o vaca de 500 kg si 15 litri lapte / zi:

In mod analog se calculeaza cerintele totale pe cap si pe zi pentru oi in lactatie de 50 kg si 0,5 litri lapte / zi: 1,75 kg SU, 1,4 UN, 130   g PD, 9 g Ca, 5 g P, 15 mg Caroten si 8 g sare.

Ratiile furajere difera dupa sezon: vara sau iarna.