Cererea de consum (C)

Fig. 1.2. Schema-bloc a modelului econometric

Transcrisa sub forma unor ecuatii liniare schema-bloc devine un model econometric cu ecuatii simultane de forma:

C = a + a V+a C + u ecuatia consumului   (1.4)

I = b + b D bI u ecuatia investitiilor    (1.5)

D c+cV + cB u ecuatia pietii banilor (1.6)

V = C+I+G (G=cheltuieli guvernamentale) (1.7)

Evident, modelul prezentat in relatiile de mai sus constituie o redare extrem de schematica a relatiilor din economie si rolul sau este doar de a facilita exemplificarea notiunilor si conceptelor specifice econometriei. Astfel, in modelul prezentat deosebim variabile, parametri si relatii, formand impreuna o reprezentare structurala. In ce priveste variabilele modelului deosebim:

- variabile predeterminate:

exogene (independente, de intrare): D, B G

retardate ( cu efect intrziat): C, I

variabile endogene (efect, dependente, de iesire): C, I,

D, V

- variabile aleatoare (stochastice, perturbatoare): u₁, u₂, u₃

In ceea ce priveste relatiile acestea pot fi:

relatii functionale (de regresie) de tip:

- comportamental (1.4) ,(1.5);

- tehnologic;

- istitutional;

relatii de identitate (de balanta, de echilibru) (1.7).

Parametrii, la randul lor, pot fi particularizati astfel:

parametrii de regresie a ,a ,a ,b,b

estimatori ai parametrilor de regresie (rezultati din calcule asupra datelor provenite dintr-un sondaj statistic): a,a,a,b^

parametrul "liber":a,b,c

Intr-o forma concentrata modelul (1.4 -1.7) poate aparea astfel:

y, x , a, u (1.8)

unde reprezinta un set de ecuatii suficiente pentru a obtine variabilele endogene (y) daca celelalte elemente (x - variabilele predeterminate, a- parametrii, u - variabilele perturbatoare) sunt date.

Se pune problema de a determina pe "a" (de a gasi setul parametrilor  "a" in multimea "A" a deciziilor) care maximizeaza o valoare asteptata in conditii date.

In afara modelelor de tipul celui prezentat, domeniul econometriei se extinde si asupra altor aspecte din economie pentru care cuantificarea poate aduce mai multa rigoare si, in general, un plus de cunoastere. Dar miezul tare al demersului econometric ramane totusi modelul bazat pe zeci sau sute de ecuatii, in mare majoritate de regresie, prin care se cauta reproducerea elementelor esentiale din mecanismele de functionare ale economiei, incepand cu economia casnica, trecand prin economia de firma, economia nationala (aflata in centrul atentiei econometricienilor) si sfarsind cu mondoeconomia.