QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Lucrare de licenta economia comertului, turismului si serviciilor - strategia de dezvoltare a firmei s.c. oltchim s.a. - managementul productiei








UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI,

TURISMULUI SI SERVICIILOR







LUCRARE DE LICENTA




Strategia de dezvoltare a firmei

S.C. Oltchim S.A.





Introducere


In prezent, Romania se gase te intr-un proces complex de integrare in Uniunea Europeana i de reluare a dezvoltarii economice intr-un context interna ional cu un grad ridicat de dinamicitate. Abordarea aspectelor de protec ie a mediului are un nivel inalt de prioritate in cadrul ac iunilor strategice de dezvoltare. Compania este in prezent un lider al industriei chimice i petrochimice romane ti, dar i un nume cunoscut pe pia a europeana. Oltchimul este considerat cel de-al doilea mare producator de policlorura de vinil. De asemenea, este lider pe pia a Europei Centrale i de Est pentru produc ia de soda caustica, polioli, pentru poliuretani, propenoxid i plastifian i.

Industria chimica este intr-o mare propor ie deja globalizata in cele mai multe aspecte. Tehnologia, impreuna cu globalizarea i presiunea ac iunilor pentru protejarea mediului inconjurator, reprezinta factori de influen a majori care stabilesc tendin ele viitoare in industria chimica. In managementul industriei chimice, ca i in multe alte domenii ale industriei, exista cateva repere strategice care s-au dovedit a fi cele mai eficiente pentru construirea unei afaceri de succes.

Au fost identifica i trei factori cheie care, impreuna, conduc la rezultate excelente, i anume : calitatea, inova ia i diferen ierea prin intermediul numelui de marca. Investi ia in cercetare – dezvoltare, impreuna cu cerin ele pie ei globale, reprezinta factorii principali care au condus la consolidarea industriei in ultimii ani i, cu siguran a, aceasta tendin a va continua. Inova ia impreuna cu calitatea produsului i cu proprietatea intelectuala, formeaza o for a care conduce la succesul oricarei afaceri. Astfel, investi ia in aceste domenii se dovede te a fi mult mai eficienta pentru dezvoltarea i cre terea unei afaceri decat investi iile tradi ionale.




CAPITOLUL I


NOTIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL PRODUCTIEI


Conceptul de management al productiei


Orice disciplina se distinge nu numai printr-un obiect sau domeniu de studiu, ci si printr-un sistem concret de legi si metode proprii de cercetare. Aceste coordonate definitorii le putem descifra insistand asupra conceptelor fundamentale, si asupra unei logici a problemei respective. Dupa cum spunea si Hegel: “gandirea este activa numai in momentul in care ea produce; ea exista numai in masura in care ea se poate descoperi pe ea insasi”.

Managementul este un termen imprumutat din limba engleza, desemnand comandamentul sau arta de a conduce o intreprindere. Managementul pune accent pe organizarea si gestiunea intreprinderii, regrupand in realitate ideea de conducere, de organizare si de gestiune intr-o formatie specifica ce trebuie sa domine conceptele si activitatile economice si sa asigure functionarea si dezvoltarea intreprinderii in conditiile obiectivelor stabilite.

Managementul productiei industriale, ca stiinta, studiaza metodele si tehnicile concrete de folosire rationala a diferitelor elemente ale procesului de productie, ca si caile si metodele de imbinare rationala a unitatilor de productie ale intreprinderii in vederea perfectionarii continue a activitatii acestuia.

Managementul modern presupune concentrarea actiunilor si cautarea consumului. Acest nou management este pe cale sa parcurga o noua faza a evolutiei sale, datorita aparitiei managementului post industrial. Managementul post industrial este legat de evolutia economica a ultimilor ani care cuprinde tertializarea activitatii, mondializarea economiei, motivatiei, permanente, mutatia serviciilor.

Noua logica a managementului bazata pe cuplul tehnologie inalta – servicii, o va lua inaintea cuplului productie – consum, de masa.

Rationalitatea si calculul isi vor pierde din importanta in raport cu mobilizarea resurselor umane.


Intreprinderea de productie – obiect al managementului productiei


Agentul economic industrial reprezinta veriga autonoma a industriei, care dispune de un patrimoniu corespunzator pentru desfasurarea de activitati productive, in cadrul sistemului integrat al relatiilor de piata, cu scopul asigurarii unui anumit grad de profitabilitate a capitalului investit. Intreprinderea industriala reprezinta o unitate economica de baza in cadrul economiei nationale.

Privita in ansamblul ei, intreprinderea este atat utilizatoare de resurse, cat si sursa de bogatii si detinatoare de puteri economice. Exista mai multe definitii ale intreprinderii, in functie de accentul care se pune pe diferite aspecte caracteristice cum ar fi: realizarea de profituri, combinarea factorilor de productie.

Intreprinderea constituie un sistem care cu ajutorul mijloacelor fixe si umane produce bunuri si servicii destinate vanzarii fiind organizata printr-un centru de decizie care dispune de o anumita autonomie.

Intreprinderea are ca scop principal fabricarea de bunuri sau furnizarea de servicii pentru a satisface cerintele pietei existand un context rational economic, client-furnizor, in care intreprinderea poate juca alternativ unul sau altul din aceste roluri .

Intreprinderea reprezinta o unitate de baza a economiei nationale care dispune de resurse fizice, umane, financiare pe care un colectiv de oameni le foloseste pentru realizarea procesului de productie pe baza principiilor de eficienta si rentabilitate in vederea obtinerii de bunuri, executarii de lucrari si servicii toate orientate spre satisfacerea cerintelor pietei interne si externe.

O intreprindere industriala poate fi caracterizata prin existenta a trei trasaturi de baza: unitate tehnico – productiva, unitate organizatorico – administrativa, unitate economico – sociala.

Unitatea tehnico – productiva este determinata de faptul ca intreprinderea industriala dispune de un complex de mijloace de productie (cladiri, masini, utilaje) in anumite raporturi cantitative si calitative astfel determinate incat sa asigure o activitate ritmica conform obiectivului stabilit in conditiile folosirii complete a potentialului productiei de care dispune in raport cu cerintele pietii interne si externe. Unitatea tehnico – productiva se poate prezenta sub doua aspecte de baza:

omogenitatea procesului tehnologic in toate unitatile de productie de baza specializate in executarea anumitor tipuri de produse sau parti ale acestora, in acest caz se folosesc utilaje cu aceleasi destinatii tehnologice, forte de munca de aceeasi calificare, organizarea este asemanatoare (exemplu: turnatorii, tesatorii);

unitatea productiei fabricate de intreprindere cu reuniunea in acest scop a unor unitati de productie unde se desfasoara procese omogene din punct de vedere tehnologic (exemplu: intreprinderi constructoare de masini, intreprinderi de prelucrare a lemnului).

Unitatea organizatorico – administrativa se concretizeaza in faptul ca intreprinderea, inca de la infiintare, isi stabileste un obiect al activitatii, i se da un sediu, o denumire, dispune de un complex de mijloace de productie, de conducere proprie, de un cadru organizat de oameni.

Unitatea economico – sociala se caracterizeaza prin aceea ca intreprinderea de la infiintare este inzestrata cu mijloace fixe si circulante proprii, are un plan propriu, un cost de decontare la banca si beneficiaza de credite bancare, are relatii economice, financiare si juridice cu alte unitati.

Intreprinderea, ca unitate economico – financiara, poate fi desfiintata, reorganizata prin fuziune, absorbita, divizare totala sau partiala sau poate sa-si modifice obiectul activitatii, denumirea si sediul.


Atributiile managementului de productie


Managementul de productie este subordonat directorului general al intreprinderii si indruma, conduce si raspunde de activitatea de productie a fabricilor (sectiilor) si atelierelor, avand urmatoarele atributii: asigura desfasurarea activitatii compartimentelor functionale din subordinea realizarii programelor de fabricatie si a repararii dotarii; ia masuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea, pregatirea si urmarirea productiei (cum ar fi gradul de utilizare a capacitatilor de productie, incarcarea utilajelor, utilizarea suprafetelor de productie); adopta masuri pentru ridicarea nivelului profesional al muncitorilor si personalului tehnic – ingineresc si economic; indruma activitatea de documentare tehnico – economica a personalului din compartimentele ce le coordoneaza.

Principalele activitati ale intreprinderii sunt:

Atributii in elaborarea, fundamentarea si urmarirea programelor de productie: elaboreaza propuneri de programe asigurand utilizarea integrala a capacitatilor de productie, valorificarea superioara a materiilor prime si materialelor, combustibililor si enerigiei, aprecierea rezultatelor cercetarii stiintifice in scopul introducerii si promovarii progresului tehnic, imbunatatirea utilizarii fondurilor fixe, stabileste pe subunitati sarcinile ce le revin si masurile necesare pentru realizarea lor.

Atributii in domeniul programarii, lansarii, urmaririi productiei: asigura indeplinirea ritmica si integrala a programului conform termenelor de livrare stipulate in contract; urmareste si stabileste masuri pentru utilizarea optima a capacitatii de productie; calculeaza principalii parametrii ai programarii (lot optim si durata ciclului de fabricatie).

Atributiile in domeniul proiectarii tehnologice, SDV, autoutilari: propune teme pentru retehnologizarea proceselor de productie: urmareste elaborarea documentatiei de pregatire a fabricatiei, elaborarea normelor de consum pentru materii prime, materiale, combustibili, energie, asigura si urmareste conditiile de desfasurre a activitatii de investitie, proiectare SDV-uri; activitatea de autoutilare.

Atributii in domeniul investitiilor si constructiilor: elaboreaza propuneri de investitii; asigura documentatia tehnico – economica necesara planificarii si realizarii investitiilor; face propuneri de rezolvare a lipsurilor constatate in documentatie si lucrarile de investitie aferente.

Atributii in domeniul organizarii conducerii productiei si a muncii, a fluxurilor de fabricatie si calculul de capacitati; ia masuri pentru aplicarea celor mai moderne si eficiente metode de organizare, programare si urmarire a productiei, de optimizare a fluxurilor de fabricatie, perfectionarea proceselor de munca, intretinere si reparatii ale mijloacelor fixe, transportului si asigura extinderea si generalizarea acestora, asigura aplicarea studiilor si proiectelor de organizare, de calcul a capacitatilor de productie, de evidentiere a locurilor inguste si disponibile.

Atributii in domeniul productiei: asigura realizarea sarcinilor de cooperare in productie cu alte fabrici sau sectii, stabileste masuri pentru realizarea de produse de calitate superioara; asigura functionarea, folosirea rationala, intretinerea si repararea mijloacelor fixe cu respectarea riguroasa a normelor acestora.

Atributii in domeniul aprovizionarii – colaborarii – desfacerii: face propuneri pentru fundamentarea planului de aprovizionare tehnico – materiala; urmareste asigurarea bazei materiale necesare realizarii in bune conditii a sarcinilor de plan; raspunde de realizarea produselor la termenul prevazut si in conditiile prevazute in contract; asigura utilizarea corespunzatoare a mijloacelor de transport din dotare si ia masuri pentru optimizarea transporturilor.

Atributii in domeniul financiar – contabil si analize economice: elaboreaza propuneri de planuri de credite, stabileste nivelul minim al stocurilor de materii prime, materiale, produse si alte elemente ale mijloacelor circulante si urmareste incadrarea in acest nivel; organizeaza si conduce contabilitatea, intocmeste bilantul contabil si situatia principalilor indicatori economico – financiari si modul de calcul al acestora, determina modul de calcul al preturilor si tarifelor; urmareste inventarierea bunurilor aflate in patrimoniul intreprinderii si ia masuri corespunzatoare potrivit legii.

Atributii in domeniul activitatii de personal – salarizare: organizeaza orientarea profesionala, selectionarea, promovarea personalului potrivit cerintelor stabilite pentru fiecare loc de munca in limitele competentelor acordate, stabileste necesarul de personal pe meserii si specialitati; asigura salarizarea personalului conform criteriilor de salarizare stabilite de catre intreprindere.


Functiile manageriale ale intreprinderilor


Functia reprezinta un grup cuprinzator de activitati cu caracter omogen ce se conditioneaza reciproc, care revin unui grup de salariati dintr-o unitate economica, organizate pe compartimente de munca specializate, potrivit structurii organizatorice concrete adoptate de intreprinderile industriale.

Orice agent economic indeplineste urmatoarele functii manageriale:

Managementul prospectiv si de prognozare, consta in desfasurarea urmatoarelor activitati: studii de fezabilitate, studii de fiabilitate a produselor proiectate, studii si cercetari stiintifice aplicative, studii si proiecte pentru solutii alternative; elaborarea programelor de dotari, modernizari, extinderi, investitii si rentabilitate.

Managementul tehnico – productiv, este cea mai importanta functie, cuprinde urmatoarele activitati: programarea, pregatirea si punerea in functiune a investitiilor; programarea si executarea reparatiilor; pregatirea, programarea, lansarea si urmarirea productiei; desfasurarea productiei in conformitate cu tehnologiile stabilite, asigurarea folosirii cat mai rationale a capacitatilor de productie existente; autodotarea; organizarea controlului tehnic de calitate; buna organizare a proceselor de baza, auxiliare, si de deservire, gorpodarirea judicioasa a resurselor etc.

Managementul relatiilor de piata, are in vedere un grup de activitati legate de: prospectarea, identificarea si contractarea resurselor; aprovizionarea energo-materiala; asigurarea portofoliului de comenzi; desfacerea productiei; restructurarea ofertei in functie de studiile de piata; studiul de marketing pentru produsele proprii.

Managementul gestionar al resurselor si rezultatelor consta in: introducerea si modernizarea evidentei, aplicarea principiilor gestiunii economice in activitatea unitatilor de productie si urmarirea respectarii cu strictete a acestor principii; urmarirea costurilor programate pe relatia input-output si identificarea cailor de sporire a profitabilitatii capitalului investit, utilizarea eficienta a creditului bancar.

Managementul fortei de munca are in sfera sa de cuprindere: raportul forta de munca – productivitate; programarea si recrutarea fortei de munca, selectia, testarea, aprecierea performatelor si promovarea; salarizarea si recompensele; relatiile administratiei cu personalul; regulamentul salariatilor.

O determinare exacta a acestor functii, in practica, nu este posibila datorita faptului ca de cele mai multe ori, activitatile unei functii se interfereaza cu activitatile alteia.




Procesul de productie


Functia de baza a intreprinderii industriale este aceea de a produce bunuri materiale necesare societatii si se realizeaza prin desfasurarea procesului de productie.

Prin proces de productie se intelege totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor indreptate, cu ajutorul mijloacelor de munca, asupra obiectelor muncii in vederea transformarii lor in bunuri materiale, lucrari sau servicii destinate consumarii in conditiile mecanismelor economiilor de piata.

Productia reprezinta: “(1) actul de combinare a factorilor de productie (forta de munca, capital etc.) de catre firme, in scopul producerii de bunuri si servicii. Relatia dintre intrari si iesiri, din punct de vedere fizic, material, este data de functia de productie, iar din punct de vedere al costului, este data de functia costului; (2) o activitate socialmente organizata pentru a creea bunuri si servicii in cursul unei perioade date.”

Rolul principal in structura procesului de productie il detine procesul de munca, acela prin care omul actionand cu mijloacele de munca asupra obiectelor muncii, le transforma in bunuri materiale necesare consumului productiv sau neproductiv.

Subdiviziunile procesului de productie

Subdiviziunile procesului de productie sunt:

operatia – se executa fara intermitente asupra obiectelor muncii de catre un lucrator din aceeasi formatie, pe un anumit loc de munca, prevazut cu mijloace de munca in cadrul aceleiasi tehnologii si care nu da o productie finita;

faza – parte a operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica prin folosirea acelorasi unelte de munca si aceluiasi regim tehnologic;

trecerea – actiunea repetata care se executa asupra aceluiasi obiect al muncii, pe locul de munca;

miscarea – consta in deplasarea asupra uneltelor de munca si obiectelor muncii prin luarea de contact sau desfasurarea executantului;

marimea – reprezinta un grup de miscari ale executantului indreptate spre un scop dinainte stabilit.


Clasificarea proceselor de productie

Clasificare proceselor de productie se realizeaza dupa mai multe criterii si anume:

A.    Dupa gradul de participare a lor la transformarea obiectelor muncii in produse finite, deosebim:

a)       Procese de baza – prin efectele lor contribuie la obtinerea acelor produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul activitatii intreprinderii;

Procesele de baza la randul lor, pot fi:

a1. Procese de baza pregatitoare – au  scopul de a pregati materialele sau de a asigura piesele sau semifabricatele necesare prelucrarii propriu-zise.

a2. Procese de baza prelucratoare – folosesc componentele din primele procese efectuand operatii necesare conform cu tehnologia abordata.

a3. Procese de baza de montaj, de finisare – asigura obtinerea in forma finala a produselor.

b)    Procese auxiliare – prin ele se obtin produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de baza.

c)     Procese de deservire – au ca scop executarea unor servicii care nu constituie activitati de baza ale intreprinderii, dar care contribuie la buna desfasurare a proceselor de baza si auxiliare.

B.    Dupa gradul de inzestrare tehnica a intreprinderii, exista:

a)     Procese manuale – sunt acelea in care muncitorul actioneaza in mod direct sau cu ajutorul sculelor asupra obiectelor muncii, in vederea transformarii lor in produse finite;

b)    Procese manual-mecanice, o parte din operatii se excecuta cu mijloace mecanice, iar o alta parte din operatii se executa manual.

c)     Procese mecanice – operatiile se efectueaza mecanizat, muncitorul fiind acela care conduce in mod direct functionarea diferitelor masini si utilaje.

d)    Procese automate – ansamblul operatiunilor se face mecanizat muncitorii si operatorii urmaresc si supravegheaza functionarea automatizata a masinilor, utilajelor si instalatiilor.

e)     Procese de aparatura – se realizeaza in instalatii recipiente compact capsulate, in acestea se realizeaza procese cu caracter chimic, fizic, termochimic.

C.    Dupa modul de obtinere a produselor finite din materia prima, deosebim:

a)     Procese directe – sunt acelea in care produsul finit se obtine din prelucrarea succesiva a unei materii prime de baza.

b)    Procese analitice – se porneste de la o anumita materie prima de baza si, prin procese adecvate se obtine o mare varietate de produse finite.

c)     Procese sintetice – produsul finit se obtine ca urmare a prelucrarii unui numar mare de materii prime si materiale.

D.    Dupa gradul de periodicitate, avem:

a)     Procese periodice – sunt procese de executie a produselor in serie, sau in masa.

b)    Procese neperiodice sunt acele procese in care se fabrica produse unicate.

E. Dupa natura tehnologica a operatiilor efectuate:

Procese cu caracter chimic – sunt procese care se efectueaza in instalatii capsulate; sunt procese in care au loc reactii chimice, fizice, termochimice, elecrochimice.

Procese de schimbare a configuratiei sau a formei

Procese de asamblare – au loc prin sudura, lituire, cand se asambleaza semifabricate.

Procese de transport – asigura deplasarea materialelor si a produselor de la un loc la altul in cadrul intreprinderii.

Principiile organizarii procesului de productie

Principiile organizarii procesului de productie sunt urmatoarele:

Principiul ritmului – care presupune ca toate operatiile procesului de productie sa se efectueze cu aceeasi cheltuiala de timp, de munca.

Principiul proportionalitatii – care se refera la asigurarea aceleiasi productivitati in unitatea de timp in toate verigile structurale ale intreprinderii.

Principiul paralelismului – care presupune executarea simultana a diferitelor parti componente ale produsului finit, a diferitelor faze sau operatii ale procesului de productie, in scopul reducerii la minimum a duratei ciclului de productie.

Principiul liniei drepte – care impune asigurarea celui mai scurt drum de trecere a materiei prime prin toate fazele si operatiile procesului de productie, pentru a fi transformata in produs finit.


Principiul continuitatii – ce inseamna inlaturarea sau reducerea la minimum admisibil a intreprinderilor de orice fel in executarea unui produs finit.


Structura de productie si conceptie


Prin structura de productie si conceptie a unei intreprinderi se intelege componenta sectiilor, atelierelor, laboratorului de control si cercetare, uzinelor, fabricilor, exploatarilor fara personalitate juridica, modul lor de amplasare in spatiu, precum si formele de cooperare dintre ele pe linia realizarii procesului de productie.

Verigile organizatorice ale structurii de productie si conceptie care functioneaza in cadrul intreprinderilor industriale sunt: sectia, atelierul, laboratorul de control si cercetare, uzinele, fabricile.

Sectia reprezinta unitatea structurala de baza a intreprinderii, distincta din punct de vedere administrativ si tehnico – productiv, se creeaza daca volumul activitatii necesita cel putin trei ateliere de productie, sau daca seful indruma direct cel putin sase formatii de lucru, conduse fiecare de catre un maistru.

In functie de rolul pe care il au in procesul de productie se deosebesc: sectii de baza, auxiliare, de desevire si anexe (vezi Anexa nr. 2).

In cadrul sectiilor de baza se desfasoara procesul de productie specific ramurii respective, ca de exemplu, in industria textila sectiile: filare, tesut, finisaj. In functie de procesele care se desfasoara in cadrul sectiilor de baza, acestea, la randul lor, por fi: pregatitoare, prelucratoare, montaj – finisare, probe – incercari.

In cadrul sectiilor auxiliare se desfasoara procesele auxiliare care asigura conditiile favorabile necesare proceselor de productie, de baza si anume: productia de energie electrica si termica, productia de SDV-uri, reparatiile capitale la utilajele folosite in procesul de productie.

Sectiile de deservire executa anumite servicii atat sectiilor de baza, cat si celor auxiliare, cum ar fi: transportul intern de materii prime, materiale, semifabricate, SDV-uri, receptionarea, depozitarea si distribuirea materialelor.

Sectiile anexe au ca obiect de activitate valorificarea deseurilor rezultate din desfasurarea proceselor de productie de baza, ca de exemplu, in industria siderurgica din zgura se poate extrage fosforul.

Din punct de vedere structural sectiile cuprind ateliere si sectoare.

Atelierul se constituie daca exista cel putin patru formatii de lucru conduse fiecare de catre un maistru, sau daca volumul de munca necesita cel putin douazeci si cinci de persoane.

Locul de munca reprezinta acea parte din suprafata de productie in care un muncitor sau o formatie de muncitori executa anumite operatii de prelucrare a obiectelor muncii, de servire a procesului de productie, folosind utilajul si echipamentul tehnic corespunzator.

Dupa gama operatiilor care se efectueaza, locurile de munca pot fi specializate, cand in cadrul lor se presteaza una si aceeasi operatie, si universale, care cuprind o varietate de operatiuni.

Laboratorul de control si cercetare executa analize, probe, masuratori pentru determinarea calitatii materialelor, materiilor prime, produselor finite precum si lucrari cu caracter de studii si cercetare. Acestea  se constituie daca volumul de munca necesita cel putin cinci persoane.


Forme de organizare sociala a productiei


Prin organizarea productiei se intelege un ansamblu de masuri, metode, forme si mijloace cu caracter economic si tehnico – organizatoric care se refera la o astfel de alegere, asigurare si coordonare a mijloacelor de productie si a fortei de munca incat folosirea lor sa aiba eficienta maxima.

Organizarea stiintifica a productiei de baza vizeaza o serie de aspecte, cum sunt determinarea amplasarii optime a utilajului pe suprafete de productie; rationalizarea fluxurilor de fabricatie, pregatirea productiei in cazul asimilarii unor noi produse sau modernizarii produselor in curs de fabricatie, programarea si urmarirea operativa a productiei pe baze moderne.

Formele de organizare a productiei sociale sunt: specializarea, combinarea, cooperarea si concentrarea.

Specializarea productiei reprezinta o forma calitativ superioara a diviziunii muncii intre intreprinderi sau in interiorul intreprinderii intre sectii, ateliere, locuri de munca, prin care se asigura o inalta eficienta a cheltuielilor de munca. Specializarea productiei este procesul de separare a productiei unor produse finite, parti din produse sau faze de executie, in intreprinderi sau sectii specializate dotate cu mijloace de productie adecvate si incadrate cu forta de munca specializata in domenii delimitate. Intreprinderii sau sectiei i se stabileste o nomenclatura redusa de produse asemanatoare din punct de vedere constructiv sau apropiate sub aspectul tehnologiei de fabricatie. Operatiile tehnologice se repeta in mod neintrerupt la fiecare masina si utilaj, iar la legaturile dintre sectii sunt determinate astfel incat drumul parcurs de piese ramane constant.

Conditia de baza a specializarii este posibilitatea fabricarii in serie sau in masa a produselor sau pieselor respective.

Caile specializarii productiei sunt:

specializarea in fabricarea unui produs finit, simplu sau cu un grad de complexitate diferit, de exemplu diverse tipuri de masini, fire si fibre sintetice;

specializarea in productia de subansambluri sau piese componente ale unui produs finit complex, realizate de intreprinderi independente a caror productie este folosita de catre alte intreprinderi care fabrica produse complexe;

specializarea tehnologica, consta in separarea utilizarii unor anumite operatii sau a anumitor procese tehnologice (de exemplu: turnarea, forjarea) de catre sectii independente.

Cooperarea in productie este o forma de organizare sociala a productiei bazata pe existenta unor legaturi permanente de productie intre intreprinderile independente care participa impreuna, fie la producerea unui produs complex, a unui subansamblu sau a unei piese, fie la realizarea pe faze a unei tehnologii.

Pe masura ce specializarea se adanceste este necesara largirea cooperarii.

Corespunzator specializarii, cooperarea poate fi:

cooperare de produs, in cadrul careia intreprinderile conexe livreaza intreprinderilor coordonatoare produsele sau subansamblurile necesare obtinerii unui produs finit complex;

cooperare pe piese, respectiv mai multe intreprinderi specializate in producerea anumitor piese le livreaza intreprinderii coordonatoare pentru fabricarea produsului finit;

cooperare tehnologica, in cadrul careia are loc colaborarea anumitor intreprinderi in executarea unor prelucrari tehnologice pentru productia altor intreprinderi;

Cooperarea influenteaza nivelul de organizare a proceselor de productie si ritmicitatea productiei.

Combinarea productiei este acea forma de organizare a productiei care consta in reuniunea acelorasi intreprinderi, a mai multor activitati de productie apartinand unor ramuri distincte, intre care exista o stransa legatura tehnologica, economica sau teritoriala.

Concentrarea productiei este procesul organizat si programat de crestere a proportiilor productiei prin concentrarea de mijloace de productie si de forta de munca in mari intreprinderi. Gradul de concentrare a productiei este conditionat de nivelul eficientei economice si determinat, pentru fiecare caz concret, pe baza factorilor tehnici, economici si sociali.

Intreprinderea de productie industriala, obiect al Managementului Productiei, este veriga organizatorica unde are loc fuziunea dintre factorii de productie, resurse umane, materiale, organizatorice, cu scopul de a produce si desface bunuri economice in structura, cantitatea si calitatea impusa de cerere pe piata si obtinerea de profit.





Capitolul II


Prezentarea firmei OLTCHIM S.A.


Istoric


In prezent, ca urmare a integrarii in Uniunea Europeana, Romania se gase te intr-un proces de reluare a dezvoltarii economice intr-un context interna ional cu un grad ridicat de dinamicitate. S.C. Oltchim S.A. este o societate amplasata in sudul municipiului Ramnicu Valcea. In prezent este o societate pe ac iuni cu capital majoritar de stat. Este una dintre cele mai puternice companii din industria chimica i petrochimica romaneasca. A fost infiin ata in anul 1966 i valorifica prin tehnologiile sale de fabrica ie, bogatul zacamant de sare din zona i produse derivate din prelucrarea i eiului.

Din 1966 Oltchim ofera produse chimice. Fie ca e vorba de policlorura de vinil (PVC), produsa incepand cu anul 1967, soda caustica, propenoxid, propilenglicol, polieteri polioli sau materiale de construc ii, ve i gasi produsele Oltchim peste tot in jurul dumneavoastra, in peste 80 de ari.

Olchim are peste 40 de ani de cercetare i inova ie. Compania promoveaza transparen a i se concentreaza tot mai mult pe client. Oltchim in elege i anticipeaza nevoile, exigen ele i aspira iile clien ilor, con tientizand importan a comunicarii au ca tigat increderea clien ilor raspunzand prompt cererilor acestora i incurajand dialogul. Au acceptat orice provocare avand incredere in for ele proprii. Au acordat o foarte mare importan a informa iei i procesului tehnologic, mai ales ca acestea le-au modelat viitorul.

In anul 1968 este pusa in func iune prima unitate de produc ie sub denumirea de Electroliza I; iar in anul 1969 Grupul colar de Chimie se bucura de primii sai absolven i. In anii 1970 i 1980 se pun in func iune o multitudine de instala ii, cum ar fi cele de solven i clorura i I i II, de soda caustica electrolitica ( Electroliza III), de oxo-alcooli II, de clorura de vinil II, de policlorura de vinil II, de alchilamine, de fosgen, de erbicide tiocarbamice, de alaclor, etc. Se dezvolta noi capacita i de produc ie i are loc diversifacarea gamei de produse, prin fabricarea de solven i clorura i, propilenoxid, propilenglicoli, polieteri.

Incepand cu anul 1990 Combinatul Chimic din Ramnicu Valcea devine S.C. Oltchim S.A.,prin Hotararea Guvernului nr.1210 / 1990, societate comerciala pe ac iuni. Se dezvolta in continuare o serie de instala ii – de polieteri pentru spume rigide, de plastifian i, de produse tensioactive, etc. – astfel in anul 1992 societatea a realizat o cifra de afaceri de 76, 045 milioane EURO , acest an fiind i cel in care au fost inchise, din motive de poluare sau de pia a, jumatate din capacita ile de produc ie. In anul 1993 societatea i-a regandit intreaga strategie de dezvoltare i de produc ie, fiind nevoita sa se organizeze pe principii competitive i sa- i redirec ioneze activitatea i investi iile pe utilizarea unor tehnologii noi i realizarea unor produse noi, a caror cerere pe pia a este stabila i in dezvoltare. Aceasta strategie a pornit de la principiul utilizarii optime a resurselor naturale i a facilita ilor din zona precum i a personalului cu un grad ridicat de pregatire in industria petrochimica. In anul 1994 se infiin eaza departamentul de asigurare a calita ii. In acela i an se ini iaza un amplu program de dezvoltare i de investi ii al societa ii, care a fost finalizat in anul 2007. Acest program a insemnat investi ii de 335 milioane EURO. Aceste investi ii au permis societa ii sa creasca cifra de afaceri in anul 2007 la 524 milioane EURO. In urma acestor dezvoltari, Oltchim a inregistrat o cre tere semnificativa a cifrei de afacere, dar i a exporturilor. In anul 1995, Adunarea Generala a Ac ionarilor aproba fuziunea prin absorb ie a societa ilor Interchim S.A. Ramnicu Valcea, Comvil Holding S.A. Babeni, Avicola S.A. Babeni i Conservil S.A. Ramnicu Valcea.



In urmatorii 10 ani s-au pus bazele mai multor tipuri de instala ii, s-au modernizat cele existente marindu-le uneori capacitatea, se diversifica gama sortimentala a produselor (peste 40 de produse de baza in peste 78 de sortimente), finalizandu-se in anul 2005 cu acordarea certificatului ”Recognized for Excellence in Europe” de catre UAQ – EFQM. In perioada 2000-2003 au fost cuprinse obiective de importan a strategica pentru dezvoltarea Oltchim : modernizari, punere in func iune de noi instala ii i extinderi de capacita i la instala iile deja existente.

Pe scurt Oltchim S.A. inseamna : 300 de parteneri, o familie de peste 5000 de membri i certificatele de calitate i protec ie a mediului. Compania se afla in topul marilor jucatori din industria chimica. In Europa Centrala i de Est ocupa primul loc pe pia a produselor clorosodice, pe pia a poliolilor i pe pia a propenoxidului, iar pe pia a PVC – ului ocupa al doilea loc.

Oltchim a devenit astfel un brand puternic. S-au angajat in cursa competitivita ii i au reu it sa - i pastreze pozi ia pentru ca : au reu it sa reduca anumite costuri de produc ie, de consumuri energetice i materii prime; pentru ca au oferit produse performante, la nivelul clien ilor acestora; pentru ca au asigurat respectul cuvenit mediului inconjurator, reducand poluarea.


Obiect de activitate


S.C. Oltchim S.A. i i are sediul pe str. Uzinei, nr. 1, Ramnicu Valcea. La amplasarea combinatului au fost luate in considerare urmatoarele avantaje:

zona limitrofa Ramnicu Valcea, bogata in zacaminte : gaze, petrol, carbune, calcar;

existen a in zona a unui depozit imens de sare, estimat a avea o rezerva pentru 100 de ani (amplasat la 8 km distan a de platforma chimica);

achizi ionarea materiilor prime de la producatorii limitrofi (achizi ionarea etilenei i propilenei se face de la Combinatul Petrochimic Arpechim – Pite ti, prin 2 conducte subterane de 60 de km lungime);

utilizarea raului Olt, situat la o distan a de 0,7 km, ca sursa de apa;

centrala termica situata la o distan a de 0,5 km ca sursa de energie termica;

for a de munca calificata din zona;

acces la caile de comunica ie rutiere i ferate – avand legatura cu toate frontierele i porturile de la Dunare i Marea Neagra;

posibilitatea cooperarii cu unita i situate la mica distan a atat pentru asigurarea unor materii prime importante cat i pentru resurse energetice.

Obiectul de activitate Oltchim S.A. cuprinde in principal : proiectarea, producerea i comercializarea de produse, clorosodice, mase plastice, oxoalcooli, solven i clorura i, pesticide, produse petrochimice, energie termica, alte produse chimice, produse alimentare de origine animala i vegetala, inclusiv servicii de asisten a tehnica i comercializarea acestora la intern i export, in conformitate cu prevederile Actului Constitutiv al societa ii. Activitatea de produc ie este organizata pe 4 sectoare, astfel:

produse anorganice: soda caustica lichida i solida, clor, acid clorhidric, hipoclorit de sodiu;

produse petrochimice : PVC suspensie i copolimeri, 2 etil hexanol, n-butanol, izobutanol, solven i clorura i, propilenoxid, propilenglicol, polieteri, prelucrari de mase plastice, produse tensioactive;

intermediari organici i pesticide;

agroalimentar.

Oltchim S.A. este o companie care activeaza de 40 de ani pe pia a romaneasca, timp in care a devenit un brand puternic la nivel na ional i interna ional, care a devenit din anul 2007 membru deplin in Consiliul European al Producatorilor de Vinili (ECVM). Consiliul cuprinde companiile europene producatoare de PVC, fiind o divizie a PlasticsEurope. In randul membrilor ECVM sunt inclu i 11 producatori europeni de PVC, care impreuna realizeaza 90% din produc ia de PVC a Europei.

Oltchim S.A. se regase te in topul mondial al marcilor din domeniul chimiei i petrochimiei. Peste 70% din produc ia Oltchim S.A. se exporta. Produsele Oltchim S.A. sunt prezente in peste 80 de ari, principalele pie e de export fiind Orientul Mijlociu (in principal Turcia), Europa centrala i de Est, Europa de Vest i de curand, Africa i regiunea Asia – Pacific. Gama Oltchim S.A. este compusa din : produse macromoleculare, produse clorosodice, intermediari de platifian i i solven i organici precum i materiale de construc ie, cum ar fi : profile din PVC pentru u i i ferestre – RAMPLAST, panouri izolante din PVC – PANPLAST i panouri tip sandwich cu inser ie de spuma poliuretanica – OLTPAN.





Structura ac ionariatului


Oltchim S.A. este cel mai mare exportator din industria chimica romaneasca, singurul producator de PVC din ara i al doilea din Europa. Compania are un capital social de 32,36 milioane lei, divizat in 323,6 ac iuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. In structura ac ionariatului Oltchim S.A., Ministerul Economiei de ine 53,26% din capital, grupul german PCC SE controleaza 12,89%, iar al i ac ionari au 33,85% (dintre care 17,59% sunt persoane fizice iar 16,26% sunt persoane juridice). Capitalul social al Oltchim S.A. este foarte mic in compara ie cu cifra de afaceri i programul investi ional, in consecin a majorarea de capital ar fi fost un pas necesar i firesc in perioada urmatoare. Problema capitalului social al Oltchim a fost una dintre cele mai dezbatute probleme din ultimii ani, mai ales din 2004 si pana acum.


Structura sintetica consolidata a actionarilor, conform Depozitarului Central S.A., la data de 22 ianuarie 2010 (detineri peste 10% inclusiv)


Nume

Numar actiuni

Procent

Ministerul Economiei



Petro Carbo Chem SE-Germania



Persoane fizice



Persoane juridice



Total




Ac ionarii Oltchim S.A. au aprobat majorarea capitalului social al companiei de la 32, 3 milioane lei la 34,3 milioane lei, prin emisiunea a 19,4 milioane ac iuni noi, cu o valoare nominala de 0,1 lei/titlu. Astfel Autoritatea pentru Verificarea Activelor Statului ( AVAS ) i-a majorat participa ia cu 15,6 milioane ac iuni, in valoare de 1,56 milioane lei, reprezentand echivalentul valorii unor terenuri in suprafa a de 33.945,65 metri patra i, iar al i ac ionari au subscris un numar de 3,8 milioane ac iuni, in valoare de 382.840 lei.

Compania a inregistrat in primele noua luni ale anului 2009, venituri in cre tere cu 18%, de la 1,414 miliarde lei la 1,67 miliarde lei i pierderi de 27,68 milioane lei, dupa ca tigul de 3,36 lei ob inut in intervalul similar din 2008.

Capacitatea de produc ie este diminuata, in prezent, din cauza crizei economice, cu aproximativ 50%. De i compania lucreaza la 50% din capacitate, nu se vor face deocamdata disponibilizari i ca salaria ii cu care compania va inceta raporturile de munca sunt cei 550 deja anun a i, care fie cumuleaza pensia cu salariul, fie indeplinesc condi iile de pensionare.


2.4 Cifra de afaceri


Oltchim S.A. Ramincu Valcea a incheiat anul 2009 cu o cifra de afaceri in cre tere cu 11,3%  de la 1.749.872 mii lei in anul 2008 la 1.946.943 mii lei in anul 2009. Rezultatul financiar al societa ii a fost puternic afectat de efectele crizei economice interna ionale in ultima parte a anului 2009, evolu ia nefavorabila din ultimul trimestru contribuind la o pierdere totala prelimitata pe 2009 de 225.646 mii lei, constituita astfel:

pierdere din activitatea financiara : 152.566 mii lei;

pierdere din activitatea de exploatare : 73.080 mii lei.

Al i indicatori prelimita i pentru anul 2009:

vanzarile la export au crescut cu 4,6% respectiv cu 17.839 mii EUR de la 392.012 mii EUR realizate in anul 2008 la 409.851 mii EUR realizate in anul 2009;

activele imobilizate au crescut cu 1,16%, de la 1.095.017 mii lei in anul 2008 la 1.107.760 mii lei in anul 2009;

numarul mediu de personal a scazut cu 637 de persoane, in principal ca urmare a vanzarii activelor agro – alimentare, de la 4.836 in anul 2008 la 4.199 persoane in anul 2009;

nu a fost in imposibilitate de plata achitandu- i integral , din surse proprii, ratele i dobanzile bancare scadente la toate creditele angajate;

indicatorul EBITDA ( profit din exploatare + amortizare ) realizat la 12 luni este 32.622 mii lei, echivalent a 8.858 mii EUR.

S.C. Oltchim S.A. i i valorifica la export peste 75% din cifra de afaceri, iar din aceasta pozi ie a resim it efectele crizei interna ionale incepand cu luna octombrie 2009, cand pre urile medii de vanzare la export a produselor sale au scazut cu mai mult de 30%. Alte efecte ale crizei financiare care au afectat rezultatele companiei pe anul 2009 sunt :

func ionarea redusa la 55% din capacitate, in perioada octombrie – decembrie 2009, a condus la pierderi totale in suma de 6.628 mii lei, rezultate din cheltuielile conven ional – constante (amortizare i salarii) la instala iile care nu au func ionat in aceasta perioada datorita lipsei de etilena;

inchiderea unor capacita i de produc ie. Datorita faptului ca odata cu criza economica mondiala, pre urile i pia a de solven i clorura i i apa oxigenata au scazut, au fost inchise cele doua capacita i de produc ie, i s-a creat provizion pentru valoarea ramasa a activelor fixe aferente acestora in suma de 1.224 mii lei. De asemenea, pentru instala ia Monomer, care a fost oprita din lipsa de materii prime (etilena) s-a creat un provizion par ial de 3.108 mii lei. In total, valoarea provizioanelor constituite la 31 decembrie 2009 la mijloacele fixe este de 4.332 mii le;.

criza financiara mondiala a condus i la o lipsa de lichidita i pe pia a interna cu consecin e in probleme financiare ale unor clien i interni, motiv pentru care s-au creat provizioane pentru suma de 14.422 mii lei;

cre terea dobanzilor pe pie ele interbancare, in special pe pia a romaneasca a avut consecin e nefavorabile asupra activita ii Oltchim;

Instabilitatea monedei na ionale i deprecierea accentuata a cursului de schimb leu/EUR in a doua parte a semestrului II (comparativ cu 30.06.2008 acesta s-a depreciat cu 9,3% de la 3,6475 lei/EUR la 3,9852 lei/EUR la sfar itul anului) a condus la inregistrarea de pierderi din diferen e de curs valutar.

In cadrul societa ii Oltchim, cifra de afaceri este estimata dupa finalizarea celor doua etape de investi ii, incepand cu anul 2013. Aceasta este de 2,5 miliarde EUR iar profitul anual va fi de 200 milioane EUR.



Evolu ia cifrei de afaceri a Oltchim la finalizarea fiecarei etape de dezvoltare


Etapa I


Etapa II


Etapa III


INVESTI II TOTALE







CIFRA DE AFACERI

dupa finalizarea etapei
















Capitolul III


Strategii de dezvoltare S.C. Oltchim S.A.


3.1. Diviziile Oltchim


S.C. Oltchim S.A. a fost infiin ata in anul 1990 in urma reorganizarii Combinatului Chimic din Ramnicu Valcea i are sediul pe str. Uzinei, Nr. 1 din Ramnicu Valcea,avand cod unic de inregistrare RO 1475261 i numar de ordine in Registrul Comer ului J38/219/1991. Compania are ca i principale activita i producerea i proiectarea de produse clorosodice, mase plastice, solven i clorura i, pesticide, produse petrochimice i de piroliza, energia electrica i termica i alte produse chimice, produse alimentare de origine animala i vegetala precum i comercializarea acestora la intern i export. Din punct de vedere organizatoric, S.C. Oltchim S.A. este structurata pe mai multe divizii cum ar fi : uzina clorosodice, uzina petrochimica, uzina chimiza I, uzina chimica II, divizia materiale pentru construc ii i direc ia tehnica. Platforma Oltchim a fost gandita, prin amplasarea ei, sa fie cat mai bine integrata cu sursele de materii prime. Este pozi ionata la mica distan a de un depozit de sare, de uzina de soda caustica Uzinele Sodice Govora, de o cariera de calcar, de hidrocentralele de pe raul Olt, i, cel mai important, este conectata prin doua conducte subterane de platforma Arpechim Pite ti, de unde se aprovizioneaza cu etilena i propilena. In afara de diviziile men ionate mai sus, Oltchim mai de ine i complexe de produc ie din industria alimentara sau zootehnie, care insa au fost scoase la vanzare ca urmare a pierderilor inregistrate in ultima perioada.

In domeniul chimic este o companie integrata, care porne te de la materii prime primare: sare, apa,  energie electrica i merge cu prelucrarea avansata pana la produse finite. Oltchim este una dintre pu inele companii din Romania in care inca se mai face cercetare, de inand un centru de cercetare propriu, cu speciali ti care asigura rezolvarea problemelor companiei. In acela i sens, compania colaboreaza pe baza de contracte de consultan a i cu speciali ti din mediul universitar i academic, i cu universita i , Institute de Cercetare – Dezvoltare, cu Academia Romana.

Uzina clorosodice

Oltchim este lider de pia a in Europa Centrala in produc ia de soda caustica lichida (41%). Este, de asemenea, singurul producator de soda caustica perle din Europa Centrala.

Soda caustica perle produsa de Oltchim este realizata in cadrul unei instala ii unice in Europa. Inova iile aduse de Oltchim pe aceasta pia a inseamna beneficii mari pentru o multitudine de segmente ale industriei care folosesc soda caustica.

Uzina petrochimica

Oltchim este unicul producator din Romania i al treilea din Europa pentru policlorura de vinil cu 250.000 tone/an. Pe aceasta pia a foarte importanta, Oltchim este prezenta cu OLTVIL, un produs recunoscut in peste 60 de ari. Acest produs reprezinta 38,2% din tot exportul Oltchim. In acest sens compania investe te foarte mult deoarece se dore te o produc ie de 350.000 tone/ an, ajungand astfel pe locul 2 in Europa pentru policlorura de vinil.

Uzina chimica I

Produc ia de polieteri pentru poliuretani se realizeaza intr-un sistem integrat inovator i foarte bine conceput, unicul de acest fel din Europa Centrala. Integrarea consta in pornirea produc iei de la propilena, trecand prin propenoxid, i apoi propilen glicol i polieteri polioli. Oltchim a facut eforturi mari pentru a spori valoarea adaugata a produselor din aceasta categorie, realizand multe inova ii de-a lungul timpului.

Uzina chimica II

Produc ia de polieteri pentru poliuretani se realizeaza intr-un sistem integrat, inovator i foarte bine conceput, unicul de acest fel din Europa Centrala. Integrarea consta in pornirea produc iei de la propilena, trecand prin propenoxid, i apoi propilen glicon i polieteri polioli. Oltchim a facut eforturi mari pentru a spori valoarea adaugata a produselor din aceasta categorie, realizand multe inova ii de-a lungul timpului.



Divizia materiala pentru construc ii

Profilele din PVC Ramplast reprezinta un segment de produse cu mare succes pe pia a interna. Produc ia are la baza o licen a performanta pentru vopsire – KOLORBOND. Oltchim a reu it sa produca PVC de calitate cu impact minim asupra mediului, nefolosind plumb in procesul de produc ie. Toate materialele folosite sunt ecologice i prelucrate conform normelor europene.

Direc ia tehnica

Oltchim a adaugat portofoliului sau produse de inalta performan a. Compania investe te in tehnologii cu un mare poten ial pentru afaceri pentru ca se dore te ca brandul sa intruneasca cele mai exigente cerin e ale clien ilor i pentru ca acorda respectul cuvenit mediului inconjurator, reducand poluarea. Oltchim, pe scurt, inseamna : 37 de ani de cercetare continua, 30 de tehnologii proprii pilot, 140 de brevete de inven ie, 82 articole in reviste tiin ifice, 560 comunicari tiin ifice, 29 de edi ii ale Conferin ei Na ionale de Chimie – cea mai importanta manifestare de acest fel din Romania. Obiectivul Oltchim este cre terea continua, motiv pentru care se concentreaza in cateva direc ii de dezvoltare in care au ceva de spus : cercetari privind perfec ionarea proceselor tehnologice existente privind imbunata irea calita ii produselor finite, cercetari pentru ob inerea de intermediari i/sau produse noi cu poten ial major pentru afaceri, cercetari in domeniul compu ilor organici cu activitate biologica, studii i procedee de tratare a de eurilor de fabrica ie i a apelor reziduale rezultate in diverse procese tehnologice, monitorizarea permanenta a calita ii unor produse de baza ( PVC i Polioli Polieteri).





3.2. Produsele Oltchim S.A.


In cadrul societa ii Oltchim se regasesc urmatoarele tipuri de produse: anorganice (soda caustica – lichida, bloc, fulgi, perle), clor, acid clorhidric, apa oxigenata, etc.; macromoleculare (policlorura de vinil, polieteri polioli, etc.) i organice (oxo alcooli, anhidrida ftalica, plastifian i, etc.).

Soda caustica solu ie (hidroxidul de sodiu solu ie) este ob inuta prin electroliza saramurii folosind tehnologia cu membrana. Hidroxidul de sodiu este un electrolit puternic fiind complet ionizat in stare lichida. Este un produs stabil cand este depozitat in condi ii normale de presiune i temperatura in cisterne/containere inchise etans. Hidroxidul de sodiu este o substan a incolora, fara miros, cristalina care absoarbe imediat dioxidul de carbon i umiditatea din aer. Este un produs caustic, foarte solubil in apa, alcool i glicerina. Domenii principale de utilizare : industria hartiei i celulozei, industria textila, industria sapunirilor i detergen ilor, industria petrochimica, industria aluminei, petrolului, chimica (coloran i, fenoli, fosfa i, hipoclorit de sodium), farmaceutica, alimentara. Se livreaza in cisterne din o el inoxidabil/ protejate in interior sau rezervoare cu capacitate de 20 t sau 40 t prevazute cu serpentine de incalzire, sau in butoaie din o el inoxidabil nereturnabile. Soda caustica trebuie depozitata la temperaturi cuprinse intre 29 i 38 grade Celsius. Daca termperatura de depozitare scade sub 16 grade atunci vascozitatea acesteia cre te rapid. Daca temperatura de depozitare este mai ridicata ajungand uneori pana la 49 grade atunci produsul trebuie depozitat in cisterne de o el moale cu sudura cap la cap.

Clorul este ob inut prin electroliza saramurii, folosind tehnologia cu catod de mercur sau cu membrana. Clorul este un gaz verde – galbui, cu miros specific, iritant i sufocant. Se lichefiaza u or sub presiune, chiar la temperatura ambianta. Clorul se lichefiaza u or sub presiune chiar i la temperaturi normale. Acesta este mai greu decat aerul i se acumuleaza in par ile mai joase. Produsul se dizolva cu u urin a in apa formand o solu ie galben – verzuie instabila la lumina. Clorul se dizolva u or in solven i organici clorura i: cloroform, tetraclorura de carbon, dicloretan, etc. Domenii principale de utilizare : acid clorhidric, cauciuc, fibre sintetice, mase plastice, epurarea apei, ca agent de oxidare la sinteza compu ilor clorura i organici i anorganici, inalbirea hartiei i celulozei, ca dezinfectant i agent de cura are in industria alimentara, la decositorirea tablei cositorite. Clorul lichid se ambaleaza in cisterne speciale marcate corespunzator, in butelii sau containere. Transportul auto trebuie efectuat cu ma ini special amenajate, inso ite de un delegat autorizat i instruit in acest sens. Cisternele de cale ferata vor trebui inso ite de un delegat autorizat pana la grani ele Romaniei. Clorul lichid se depoziteaza in rezervoare special amenajate. Buteliile i containerele de clor vor fi depozitate in spa ii uscate, bine ventilate departe de caldura excesiva i de ac iunea directa a soarelui, la temperaturi sub 52 de grade Celsius. Este de preferat ca spa iul de depozitare sa fie rezistent la foc. A se evita depozitarea clorului in spa ii inguste sau subterane. Containerele sau buteliile trebuie umplute cu doar 85% din capacitatea acestora.

Apa oxigenata este considerata unul dintre cei mai puternici oxidan i. Apa oxigenata este un lichid incolor, se amesteca cu apa in orice propor ie, este solubila in eter i alcool. Are constanta dielectica mare, apropiata de cea a apei, fiind un bun dizolvant ionizabil fa a de saruri, in cazurile in care nu se manifesta ca oxidant. Fiind instabil, se descompune spontan in apa i oxigen, viteza fiind influen ata de o serie de factori ca : lumina, caldura, catalizatori, etc. Se utilizeaza ca i decolorant in industria textila, la tratarea apei potabile i a apelor reziduale, in industria detergen ilor, celulozei i hartiei, in industria chimica, metalurgica i miniera, la rafinarea i eiului i la protec ia mediului. Se livreaza in cisterne sau autocisterne din inox sau aluminiu de puritate de minim 99,5% prevazute cu semne de avertizare sau in recipien i (proprietatea clientului) tip canistra din polietilena prevazuta cu supapa de evacuare. Se recomanda depozitarea produsului, numai dupa ce acesta a fost stabilizat, in containere prevazute cu aerisire. Depozitarea se face intr-o zona rece, bine ventilata, departe de substan ele incompatibile i cu surse de caldura. Depozitarea se va realiza in recipien i de sticla sau din aluminiu, polietilena de inalta tensiune, o el inox prevazu i cu capac cu ventil. Containerele / recipien ii pentru depozitarea i transportul peroxidului de hidrogen se vor utiliza exclusiv pentru acest produs. Containerele / recipien ii cu peroxid de hidrogen in orice concentra ie nu se vor depozita pe pale i de lemn. Produsul trebuie ferit de contactul cu impurita i organice sau mecanice, deoarece acestea favorizeaza descompunerea.

Clorura de vinil in condi ii normale de temperatura i presiune, este un gaz incolor. Este folosit lichefiat sub presiune. Clorura de vinil are un miros eterat, pu in pronun at. Este utilizat ca monomer in fabricarea policlorurii de vinil. Este livrat in cisterne sub presiune. Clorura de vinil se depoziteaza in stare lichida in rezervoare sub presiune sau containere din o el cu inchidere etansa, prevazute cu impamantare pentru evitarea electricita ii statice, in zone reci, bine ventilate, departe de surse de caldura i materiale incompatibile. Du umeaua va fi impermeabila i necombustibila. Rezervoarele de vor fi echipate cu supape de siguran a cu inchidere automata, manometre i opritoare de flacari. Clorura de vinil este un compus periculos i trebuie manipulat cu aten ie. Concentra ia maxima admisa in atmosfera de lucru este de 5mg/m3 aer. Produsul este extrem de inflamabil. In limitele 4 – 22%, clorura de vinil formeaza cu aerul amestecuri explozive.

Policlorura de vinil (PVC) este o pulbere fina de culoare alba, inodora, solubila in cetona i tetrahidrofuran. Produsul este ob inut prin polimerizarea in suspensie a clorurii de vinil. Principalul avantaj al PVC este acela al compatibilita ii sale cu mai multe tipuri de aditivi, motiv pentru care este considerat un polimer cu o mare versabilitate. Aceasta compatibilitate permite adaugarea de agen i de ignifugare, de i PVC insu i este un agent ignifug datorita prezen ei clorului in structura polimerului. PVC poate fi plastifiat pentru a deveni flexibil, putand fi astfel utilizat pentru ob inerea echipamentului medical i a produselor pentru pardoseli. PVC se remarca prin excelente proprieta i de izolare electrica, impermeabilitate i rezisten a la impact (ideal pentru cabluri electrice, materiale de construc ii). Domenii de utilizare : panouri celulare, u i, ferestre ; evi i fitinguri; ambalaje industriale i alimentare; obiecte parafarmaceutice; echipament medical – recipiente pentru sange, tuburi pentru dializa, manu i chirurgicale, atele, etc. Se livreaza in saci cu valva a 25 de kg netto, paletiza i, preteja i cu folie de polietilena, big bags de polipropilena dubla i cu polietilena de 1100 i 1300 kg, silovagoane, silocamioane. Se recomanda depozitarea produsului in spa ii reci, uscate i bine ventilate departe de materiale incompatibile. Policlorura de vinil prezinta riscul acumularii de energie electrostatica, de aceea silozurile de depozitare se impamanteaza.

Propilenglicol este un produs organic un lichid limpede, vascos, uleios, incolor, higroscopic, cu miros caracteristic. Produsul este foarte u or solubil in alcool, apa, acetona i cloroform. Propilenglicolul este folosit, in special, in industria cosmetica i farmaceutica, ca solvent in industria parfumurilor, ca agent de legatura in ob inerea produselor cosmetice de uz personal (creme cu pretec ie solara, creme de ras, ampoane), ca agent de umezire pentru cauciucurile naturale, ca emulgator pentru cremele cosmetice i farmaceutice. Produsul se livreaza in cisterne din o el inoxidabil, butoaie de polietilena de diferite capacita i, inchise etans. Propilenglicolul se depoziteaza in rezervoare din o el inoxidabil prevazute cu inchidere hidraulica pentru evitarea patrunderii umidita ii. Nu se recomanda depozitarea produsului in lumina directa a soarelui sau la temperaturi ridicate. Propilenglicolul nu este un produs toxic i nu provoaca leziuni sistemice. Propilenglicolul are o presiune scazuta a vaporilor i nu se volatilizeaza. Propilenglicolul este stabil doar daca nu este expus unor temperaturi ridicate, caz in care se descompun.



Materii prime


Principalele materii prime de baza pentru S.C. Oltchim S.A. sunt derivate din petrol, respectiv etilena i propilena, pe care societatea le aprovizioneaza de la S.C. PETROM S.A. Sucursala Arpechim Pite ti. Cele doua unita i petrochimice au fost inca de la finan are proiectate pentru a func iona integrat.

Produsul de baza pe care il furnizeaza petrochimia din cadrul Arpechim Pite ti il reprezinta etilena, materie prima principala pentru fabrica ia de PVC. In Uniunea Europeana etilena poate fi transportata doar prin conducta, transportul CF fiind interzis. Transportul auto al etilenei este riscant, se realizeaza in cisterne speciale i este foarte costisitor. Intre Arpechim Pite ti i Oltchim exista o conducta pentru transport etilena, livrarea realizandu-se in condi ii de siguran a. Din punct de vedere tehnologic, S.C. Oltchim S.A. nu poate func iona fara consumul de etilena, fiind legat de realizarea in paralel a produc iei proprii de soda caustica, clor, clorura de vinil i PVC. Principalul motiv pentru care func ionarea Oltchim depinde de livrarea de etilena il constituie faptul ca in acest mod se asigura consumarea clorului care rezulta din electroliza. Lipsa etilenei are ca efect scaderea majora a produc iei de soda caustica, aceasta fiind condi ionata de posibilitatea de consum a clorului. Din clor i etilena rezulta PVC, produs care are o pondere de peste 35% din volumul de marfa al Oltchim.

Odata cu privatizarea Petrom S.A. i cumpararea pachetului majoritar de catre OMV, acesta din urma i-a concentrat eforturile exclusiv pentru activita ile de extrac ie, rafinare i distribu ie, activitatea petrochimica nefiind una prioritara. Ca urmare a acestei politici Petrom- OMV, a inchis in ultimii ani majoritatea instala iilor din cadrul petrochimiei, in func iune ramanand numai acele instala ii care deservesc Oltchim i cele in conexiune cu aceasta activitate. O solu ie de rezolvare a rela iilor comerciale cu Petrom S.A. care asigura in acela i timp i stabilitatea i independen a furnizarii de etilena catre Oltchim, mai ales in actuala situa ie de criza mondiala, ar fi preluarea petrochimiei de la Arpechim Pite ti de catre Oltchim. Aceasta ac iune se poate realiza intr-un termen scurt i ar permite ca Oltchim sa realizeze direct o diminuare a costurilor de produc ie i o ieftinire a produselor finale, ca singura posibilitate viabila de depa ire a actualei crize. In noile condi ii se va evita pozi ia de monopol a Petrom pentru furnizarea de etilena. In situa ia in care Oltchim este proprietar i al petrochimiei Arpechim Pite ti, materiile prime din care se produce etilena vor putea fi cumparate i din alte surse, in afara de Petrom. In plus, aceste materii prime au cota ii zilnice (fa a de cota ii trimestriale, la contract, cum sunt la etilena), ceea ce permite ajustarea imediata a costurilor de fabrica ie fa a de condi iile pie ei, atat pentru etilena, cat i pentru produsele derivate din aceasta.

Din punct de vedere tehnologic, Oltchim nu poate func iona fara a consuma etilena, fiind legat de realizarea in paralel a produc iei proprii de soda caustica i clor. Etilena este materia prima care asigura consumarea clorului rezultat din electroliza, din aceste materii prime rezultand PVC. Posibilitatea de consumare a clorului reprezinta condi ia esen iala pentru func ionarea electrolizelor la capacitate i limiteaza volumul de produc ie de soda caustica. De altfel, instala iile care func ioneaza la S.C. Oltchim S.A. sunt constituite intr-un sistem integrat, menit sa asigure o prelucrare cat mai avansata a clorului i hidrogenului rezultate din procesul de electroliza, impreuna cu alte materii prime. Daca hidrogenul poate fi eliberat in atmosfera, nefiind un gaz toxic, clorul trebuie consumat integral sau vandut catre al i producatori pentru care acesta este materie prima. Posibilita ile de valorificare prin vanzare a clorului sunt limitate, deoarece sunt mul i producatori de soda caustica, to i avand capacita ile de produc ie limitate in func ie de posibilitatea de vanzare a clorului rezultat, dar sunt pu ini consumatori de clor.

Activitatea S.C. Oltchim S.A. a fost influen ata in primele noua luni ale anului 2009, de criza petrolului din prima jumatate a anului 2009, caracterizata prin cre teri spectaculoase ale pre ului petrolului pe pie ele interna ionale cu implica ii asupra produselor derivate din acesta. Comparativ cu aceea i perioada a anului 2008, pre urile la principalele materii prime (derivate din petrol) utilizate in procesul de fabrica ie, respectiv etilena i propilena au inregistrat cre teri semnificative astfel: pre ul la etilena a crescut in medie cu 21%, iar pre ul la propilena a crescut cu 9%. De asemenea, pre ul la energia electrica a inregistrat cre teri de 23%. In condi iile in care pre urile la produsele ob inute prin prelucrarea acestor materii prime au inregistrat cre teri la export nesemnificative, aceste cre teri de pre uri au afectat in mod direct profitul de exploatare, i implicit profitul pe total activitate.


3.4. Furnizori i clien i


Principalii furnizori ai S.C. Oltchim S.A. se numara: Arpechim Pite ti, Societatea Na ionala a Sarii i CET Govora Ramnicu Valcea.

Arpechim Pite ti este un complex petrochimic fondat inca din anul 1964 prin construirea unei fabrici de negru de fum. Din anul 1977 aceasta a devenit o sucursala, odata cu infiin area Societa ii Na ionale a Petrolului – PETROM – o societate puternica, moderna i complet integrata. Arpechim este o unitate puternica, cea mai mare i cea mai complexa platforma petrochimica din Romania, un nume recunoscut pe plan intern i interna ional. Angajata in sistemul de retehnologizare, Arpechim are implementat sistemul calita ii i este prima companie din Romania care folose te un regim de produc ie 5 module ale sistemului informatic pentru administra ie i management, integrat. Prioritatea i interesul Arpechim in momentul de fa a o reprezinta calitatea deosebita a produselor i serviciilor sale, cererea i pastrarea unor rela ii parteneriale solide, realizarea unui dialog deschis cu clien ii i beneficiarii sai, grija pentru mediul inconjurator i pentru diminuarea poluarii determinate fie de procesele tehnologice, fie de folosirea produselor.

Arpechim este principalul furnizor de etilena al S.C. Oltchim S.A. Pe pia a externa, Arpechim s-a impus in special cu produsele : benzine, motorine ecologice, polietilena de mica densitate, polietilena de mare densitate, acrilonitril, cianura de sodiu, negru de fum, hidrocarburi aromatice. Pentru desfa urarea activita ilor comerciale sunt organizate anumite compartimente prin care se realizeaza un contact direct cu pia a externa cu import i export, facilitand cre terea vitezei opera iunilor comercial – financiare cu efecte favorabile asupra eficien ei activita ii societa ii.

Un alt furnizor important de materii prime pentru Oltchim este Salrom, pentru care un consor iu, format din Oltchim i firmele Uzinele Sodice Govora, Upsom Ocna Mure i Chimcomplex Borze ti i-a exprimat, anul trecut, inten ia de preluare.

Societatea Na ionala a Sarii S.A. asigura in cadrul economiei na ionale, continuitatea tradi iei miniere a exploatarii sarii. Salrom are ca obiect de activitate exploatarea, gestionarea i comercializarea sarii i a substan elor nematalifere (calcar, mica, grafit, feldspat) cat i promovarea turismului de tratament i agrement in saline. Persoana juridica romana cu capital integral de stat, Societatea Na ionala a Sarii S.A. este o societate pe ac iuni fiind continuatoarea a diverse forme de organizare specifice diferitelor etape de dezvoltare a societa ii : direc ie generala, centrala i regie autonoma. Cunoscuta fiind ca unul dintre cei mai vechi producatori de sare, Romania constituie un poten ial important in ceea ce prive te aceasta resursa naturala, ea situandu-se din acest punct de vedere intre primele ari din Europa.

Pentru o buna distribu ie a produselor sale, S.N.S. i-a dezvoltat o re ea proprie de distribu ie, care include depozite la : Bucure ti, Craiova, Timi oara, urmand a mai fi puse in func iune doua depozite la Bacau i Dej. Societatea Na ionala a Sarii este recunoscuta pe plan interna ional, fiind membra a ”Asocia iei Europene a Producatorilor de Sare” cu sediul la Bruxelles.

Centrala Electrica de Termoficare Govora a fost pusa in func iune in anul 1959 i s-a dezvoltat etapizat, in func ie de dezvoltarea platformei industriale i a municipiului Ramnicu Valcea. In decembrie 2007, CET Govora a implinit 10 de ani de cand organiza ia este inregistrata in Registrul Comer ului ca societate comerciala cu capital integral de stat, ac ionarul unic fiind jude ul Valcea. Profilul de activitate al CET Govora il constituie : producerea i comercializarea energiei electrice i termice; efectuarea de opera ii de aprovizionare pentru : materiale, utilaje i piese de schimb, combustibili, servicii publice (livrare energie termica); distribu ie utilita i i produse industriale (abur industrial, cenu a de termocentrala, de euri metalice feroase i neferoase). Prin specificul activita ii de baza i pe baza unor reguli de buna practica, prin respectarea cerin elor legale i de reglementare, CET Govora i-a stabilizat pozi ia de unic producator de abur industrial pe Platforma industriala Ramnicu Valcea – Sud, de unic furnizor de agent termic pentru incalzirea urbana din Ramnicu Valcea i de producator permanent i stabil de energie electrica in ara. Anul 2008 a insemnat pentru CET Govora punerea in func iune a doua turbine pentru eficientizarea activita ii de exploatare a centralei, mic orarea cantita ii de cenu a prin func ionarea cazanelor alimentate cu combustibili solizi cu putere calorifica crescuta. Au fost continuate ac iunile aferente lucrarilor de colectare in stare uscata cenu a i de realizare instala ie de producere i transport slam dens (amestec cenu a de termocentrala + apa).

Fondata inca din anul 1966, S.C. Oltchim S.A. ofera produse chimice pentru clien i din peste 80 de ari. Printre cei mai importan i clien i putem men iona : S.C. Dafcochim S.R.L. Targu Mure , Teraplast Bistri a, Alcedo Bucure ti, CET Govora, Prodplast Bucure ti, BBG Alum Tulcea, Chematex Bucure ti, Polycom Insulele Virgine, Helm Germania, Interchim Italia, Artingstoll Cipru, Silco Elve ia. Rolul infiin arii societa ii mixte in strategia Oltchim a fost acela de a asigura desfacerea produc iei Oltchim catre clien i cer i cu costuri scazute, de a valorifica superior produsele sale, de a patrunde pe noi pie e externe i a gasi noi furnizori de materii prime, de a reduce poluarea la minim, prin asimilarea de tehnologii ale partenerilor.

S.C. Dafcochim S.R.L. este o societate cu capital privat care are ca obiect principal de activitate comer ul cu ridicata de produse chimice. Infiin ata in anul 1994 societatea s-a impus treptat pe pia a ca una din cele mai importante firme in domeniu din Romania. Partener a numeroase societa i de prestigiu din ara i din strainatate , cu un palmares impresionant, Dafcochim comercializeaza o gama larga de produse chimice pentru industrie i agricultura, avand certificat un sistem al calita ii concentrat spre satisfacerea deplina a clien ilor.

S.C. Prodplast S.A. are peste 50 de ani de experien a in domeniul prelucrarii materialelor plastice. Compania este organizata pe 3 fabrici. Este recunoscuta ca lider in Romania prin performan ele produselor sale cat i prin raportul calitate pre . Infiin ata in anul 1957, S.C. Prodplast S.A. i-a diversificat continuu fabrica ia, astfel ca, in prezent, produsele sale se adreseaza unei game foarte largi de utilizatori atat industriali cat i casnici, fiind apreciate pe pia a romaneasca cat i in 25 de ari din patru continente. Firma are in prezent 100% capital privat, romanesc i strain, fiind cotata la Bursa de Valori din Bucure ti.

S.C. Teraplast S.A. Bistri a a fost infiin ata in anul 1990, prin divizarea Intreprinderii de Materiale de Construc ii a Municipiului Bistri a i ingloband sec iile de teracota i de prelucrare a maselor plastice, continua o tradi ie de 112 ani in fabricarea cahlelor de teracota. De asemenea, compania are in domeniul prelucrarii maselor plastice o experien a de 30 de ani, fiind cel mai mare procesator de PVC din ara. Teraplast dispune de un sistem de vanzari format din depozite proprii in teritoriu, iar distribu ia este asigurata de colaboratorii din toata ara, urmarindu-se in acest fel o acoperire integrala a pie ei interne. Totodata, unitatea realizeaza activita i de export atat pe pia a est europeana, cat i pe cea central i vest europeana, in ari cum ar fi : Italia, Fran a, Germania, Austria, Ungaria, Slovenia, etc. Cu toate ca este o firma cu un nivel tehnologic ridicat, pentru Teraplast angajatul reprezinta resursa cea mai importanta, de profesionalismul caruia depinde succesul companiei. Se urmare te, astfel, in permanen a atat ridicarea nivelului de calificare cat i motivarea morala sau materiala a personalului, in prezent in numar de 550 persoane.


3.5. Efectele crizei financiare la Oltchim S.A.


In condi iile dificile din a doua parte a anului 2009, in care activitatea S.C. Oltchim S.A. Ramnicu Valcea a fost afectata de o serie de evenimente excep ionale precum i de efectele crizei financiare, comparativ cu 2008, societatea a inregistrat urmatoarele rezultate:

cifra de afaceri a crescut cu 11,3%, respectiv cu 197.071 mii lei, de la 1.749.872 mii lei in anul 2008 la 1.946.943 mii lei in anul 2009;

vanzarile la export au crescut cu 4,6%, respectiv cu 17.839 mii EUR, de la 392.012 mii EUR realizate in anul 2008 la 409.851 mii EUR realizate in anul 2009;



activele imobilizate au crescut cu 1,16%, de la 1.095.017 mii lei in 2008 la 1.107.760 mii lei in 2009;

numarul mediu de personal a scazut cu 637 persoane, in principal ca urmare a vanzarii activelor agro – alimentare, de la 4.836 in anul 2008, la 4.199 persoane in 2009;

datorii totale in suma de 1.729.646 mii lei au crescut cu 6,46% fa a de anul trecut;

nu a fost in imposibilitate de plata achitandu- i integral, din surse proprii, ratele i dobanzile bancare scadente la toate creditele angajate;

indicatorul EBITDA ( profit din exploatare + amortizare ) realizat la 12 luni este de 32.622 mii lei, echivalent 8.858 mii EUR;

pierdere preliminata de 225.646 mii lei echivalent a 61.272 mii EUR, fa a de un profit programat pe 2009 de 9.300 mii lei i fa a de pierderea inregistrata in 2008 care a fost de 95.894 mii lei. Din activitatea de exploatare s-a inregistrat o pierdere in valoare de 73.080 mii lei iar din activitatea financiara de 152.566 mii lei.

Principalele cauze ale acestor rezultate inregistrate sunt :

efectele crizei financiare mondiale

S.C. Oltchim S.A. valorificand la export de 78% din cifra de afaceri, incepand cu luna octombrie 2009 a fost afectata in mod direct de criza financiara mondiala, astfel :

a) reducerea accentuata a pre urilor de vanzare la principalelor produse. La PVC, principalul produs al societa ii cu o pondere in cifra de afaceri de aproximativ 36%, pre urile medii de vanzare la export au scazut cu 32% in perioada octombrie – decembrie 2009, iar scaderea continua i in luna ianuarie 2010. La Dioctilftalat, un alt produs principal, cu 12% pondere in cifra de afaceri, pre urile medii la export au scazut cu 34% in perioada octombrie - decembrie 2009 i de asemenea scaderile continua i in luna ianuarie 2010. Pierderile totale determinate de scaderea pre urilor la produsele Oltchim, datorita efectelor crizei mondiale, sunt in suma de 57.104 mii lei, formata din : 7.019 mii lei pierderi din vanzarea produselor finite in stoc la 30 septembrie 2009 i 50.085 mii lei pierderi determinate de marfa ramasa in stoc la 31 decembrie 2009.

b) func ionarea redusa la 55% din capacitate, in perioada octombrie – decembrie 2009, a dus la pierderi totale in suma de 6.628 mii lei rezultate din cheltuielile conven ional constante (amortizare i salarii) la instala iile care nu au func ionat in aceasta perioada datorita lipsei de etilena.

c) inchiderea unor capacita i de produc ie. Datorita faptului ca odata cu criza economica mondiala, pre urile i pia a de solven i clorura i i apa oxigenata au scazut, au fost inchise cele doua capacita i de produc ie, i s-a creat provizion pentru valoarea ramasa a activelor fixe aferente acestora in suma de 1.224 mii lei . De asemenea, pentru Instala ia Monomer, care a fost oprita din lipsa de materii prime (etilena) s-a creat un provizion par ial de 3.108 mii lei. In total valoarea provizioanelor constituite la 31 decembrie 2009 la mijloacele fixe este de 4.332 mii lei.

d) criza financiara mondiala a condus i la o lipsa de lichidita i pe pia a interna cu consecin e in probleme financiare ale unor clien i interni, motiv pentru care s-au creat provizioane de 14.422 mii lei.

e) cre terea dobanzilor pe pie ele interbancare, in special pe pia a romaneasca a avut consecin e nefavorabile asupra activita ii Oltchim. Astfel, ROBOR la o luna (contracte incheiate de Oltchim in lei sunt raportate la acest indicator) a crescut pe pie ele interbancare din Romania in semestrul II de la 12,01% la 30 iunie 2009 la 15,35% la 31 decembrie 2009, in interiorul perioadei (luna octombrie) atingand i 50%. De asemenea, EURIBOR la o luna a crescut de la 4,44% la 30 iunie 2009, pina la 5,197% la jumatatea lunii octombrie 2009. EURIBOR a inceput sa scada spre sfar itul anului (sfar it noiembrie i luna decembrie) dar dobanzile pe perioada iulie – octombrie au fost mari. Astfel, in condi iile unui portofoliu de credite comparabil ca valoare cu semestrul I, in semestrul II valoarea dobanzilor achitate de Oltchim este cu 6.999 mii lei mai mare (38.204 mii lei valoare dobanzi achitate in semestrul II comparativ cu 31.205 mii lei valoare dobanzi achitate in semestrul I).

f) instabilitatea monedei na ionale i deprecierea accentuata a cursului de schimb leu/EUR in a doua parte a semestrului II (comparativ cu 30.06.2009 acesta s-a depreciat cu 9,3% de la 3,6475 lei/EUR la 3,9852 lei/EUR la sfar itul anului) a condus la inregistrarea de pierderi din diferen e de curs valutar. Pierderea neta  diferen a intre cheltuieli i venituri din diferen ele de curs valutar ) determinata de cre terea cursului de schimb leu/EUR i leu/USD, in anul 2009, este de 65.202 mii lei.





Structura Vanzarilor 2009



https://www.oltchim.ro/uploaded/structuravanzarilor.jpg


Din totalul vanzarilor 22% este destinat pie ei interne, Oltchim fiind unicul distribuitor de PVC, polioli polieteri i plastifian i. In anul 2009, 37,5% este ponderea PVC din totalul vanzarilor, 28,7% reprezinta ponderea livrarilor de propenoxid i polioli (intermediari pentru poliuretani) , iar 14,4% reprezinta ponderea produselor clorosodice din total vanzari 2009.


Ponderea Produselor in Total Vanzari 2009


https://www.oltchim.ro/uploaded/pondereprodusetotal.jpg


In prezent, Oltchim i i comercializeaza produsele in 80 de ari, are 300 de parteneri mondiali i livreaza pe pia a externa 78% din totalul vanzarilor, astfel:

36,8% este ponderea PVC in totalul exporturilor;

32,8% reprezinta ponderea exporturilor de propenoxid i polioli (intermediari pentru poliuretani);

14,6% reprezinta pondere pentru produsele clorosodice in total export 2009.

Ponderea Produselor in Exporturi 2009


https://www.oltchim.ro/uploaded/pondereaproduselor.jpg


Din punct de vedere geografic, produsele Oltchim sunt exportate astfel : 23% se indreapta catre Orientul Mijlociu inclusiv Turcia, 39,6% se indreapta catre Europa Centrala i de Est i 33,8% reprezinta exporturi in Europa de Vest.







Exporturi pe Zone Geografice 2009

https://www.oltchim.ro/uploaded/exporturizone.jpg


constituirea de provizioane in suma totala de 8.500 mii lei pentru participa iile Oltchim S.A. la doua societa i mixte : S.C. OLTQUINO S.A. Ramnicu Valcea (5.075 mii lei) i S.C. SISTEMPLAST S.A. Ramnicu Valcea (3.425 mii lei).

3. efectele nerealizarii opera iunii de majorare a capitalului social cu datoria inregistrata fa a de AVAS

Datorita faptului ca Oltchim inregistreaza capitaluri proprii negative, fiind ”nebancabila” nu a reu it ob inerea de finan ari pentru plata datoriilor inregistrate fa a de principalii furnizori, ceea ce a condus la calculul de penalita i de catre ace tia la un nivel de 9.845 mii lei.

4. pierderile inregistrate de Divizia agro – alimentara (active vandute in anul 2009) in suma totala de 26.186 mii lei au afectat de asemenea in mod negativ activitatea economico – finaciara a anului 2009. Subunita ile agro – alimentare Avicola Babeni, Suinprod Babeni i FNC Babeni au inregistrat pierderi in perioada 1 ianuarie – 31 martie (data cand au fost vandute) in suma de 8.112 mii lei, iar Fabrica de Conserve Raureni (inclusiv din scaderea pre urilor la produsele finite in stoc) a inregistrat pierderi in suma totala de 18.074 mii lei. Activitatea acestor subunita i agro – alimentare a fost una conexa, neavand legatura cu activitatea principala a Oltchim de producere i comercializare produse chimice.

5. cre terea accentuata a pre ului la principalele materii prime (etilena i propilena) comparativ cu pre urile de vanzare a principalelor produse fabricate din acestea (PVC, polioli – polieteri), in semestrul I 2009 au avut un efect nefavorabil cuantificat in rezultatele financiare ale anului 2009 cu o valoare de 31.808 mii lei . Aceasta a fost determinata de cre terea pre ului petrolului. Etilena i propilena fiind derivate din petrol, cre terea pre urilor la acesta au influen at direct pre urile de cumparare la etilena i propilena.


Strategii de dezvoltare la S.C. Oltchim S.A.


Pentru anul in curs, obiectivele S.C. Oltchim S.A. sunt men inerea opera ionala i securizarea materiilor prime prin atragerea de resurse financiare, demers vital in activitatea combinatului valcean. Acest lucru va permite asigurarea unor pre uri competitive a produselor pe plan interna ional. Guvernul a decis sa inceapa procedurile de evaluare a modului in care statul poate sprijini financiar combinatul chimic Oltchim, companie afectata puternic anul trecut de criza, principala varianta avuta in vedere fiind acordarea de garan ii de stat la contractarea unui imprumut. Valoarea acestui imprumut urmeaza sa fie stabilita de companie.

Pentru Oltchim perfec ionarea continua reprezinta o condi ie de succes. Din acest motiv, compania a inceput un program amplu de modernizare i retehnologizare care se va finaliza in anul 2011. La sfar itul acestui program, Oltchim va deveni o companie flexibila, performanta, cu o echipa implicata, cu impact minim asupra mediului i cu legaturi stranse cu comunitatea. Eforturile companiei vizeaza personalul angajat, procesele tehnologice, gama de produse, protec ia mediului i cultura calita ii. Rezultatele modernizarii tehnologice au fost deosebit de benefice pentru angaja i, autorita i i comunitatea locala. Cel mai important efect a fost reducerea poluarii mediului, eliminandu-se o sursa poten iala de poluare cu mercur a aerului, apelor curgatoare i solului. Un alt efect deloc neglijabil este reducerea consumului energetic, care este cu 30% mai mic decat in cazul altor procedee de electroliza. Au fost astfel create premisele pentru ca Oltchim sa devina un jucator competitiv pe pia a. Cu soda caustica astfel fabricata de foarte buna calitate, fara con inut de mercur sau sare, cu un pre competitiv, patrunderea pe noi pie e i contractarea unor clien i mai preten io i a ramas doar o problema de timp. De altfel, legisla ia europeana aparuta in ultimii ani obliga companiile producatoare care pun pe pia a produse chimice sa- i asume unele obliga ii privind protec ia sanata ii omului i a mediului.

Oltchim este intotdeauna la curent cu ultimele tehnologii i descoperiri in domeniul chimiei, inovand continuu prin activitatea lor de cercetare. Toate aceste lucruri sunt efectuate pentru a putea oferi cele mai bune produse cu un impact minim asupra mediului. Pana in anul 2011 se au in vedere urmatoarele obiective : se continua modernizarea i retehnologizarea instala iilor de Policlorura de vinil I i II, Propenoxid i Polieteri polioli; achizi ionarea unei noi instala ii de electroliza cu membrana schimbatoare de ioni, care sa inlocuiasca instala ia de electroliza de mercur i achizi ionarea unei noi instala ii de clorura de vinil bazata pe o tehnologie de varf la nivel mondial.

Oltchim se concentreaza asupra crearii unei culturi a calita ii in cadrul companiei. Mediul de lucru, produsele, contactul cu clien ii, distribu ia, toate aceste arii sunt imbunata ite continuu din punct de vedere calitativ. Compania implica echipele in procesele de asigurare a calita ii i certificare pentru a le insufla entuziasmul pentru calitate. Oltchim a fost printre primele companii certificate pe linie de calitate in Romania i se dore te men inerea acestei tradi ii pentru standardele de calitate ce vor aparea in viitor.

Echipa Oltchim se remarca pentru respectul acordat mediului. Din mediu se ob in resursele de care compania are nevoie, de aceea se face tot posibilul pentru a avea un impact extrem de mic asupra mediului inconjurator. Oltchim desfa oara programe pe termen lung pentru protec ia mediului, care se refera atat la retehnologizare cat i minimizarea consecin elor ”poluarii trecute”. Pana in 2014 compania are urmatoarele obiective : modernizarea celor doua sta ii existente de epurare ape uzate; achizi ionarea unui incinerator de reziduuri organo – clorurate lichide i gazoase; inchiderea actualelor depozite de de euri periculoase i nepericuloase; deschiderea unor depozite moderne de de euri periculoase i nepericuloase; monitorizarea emisiilor i imisiilor din aer.

Strategia de dezvoltare a Oltchim prevede preluarea i integrarea activita ii petrochimice a rafinariei Arpechim Pite ti, preluarea unui pachet de minim 51% din ac iunile Exploatarii de Sare Valcea i construirea unei centrale electro – termice. Astfel, combinatul urmare te reducerea costurilor de produc ie i asigurarea independen ei energetice. Dezvoltarea este conceputa in doua etape iar investi iile ce urmeaza a fi derulate atat in combinat cat i in Arpechim sunt estimate la 1.060 milioane EUR.  Oltchim estimeaza ca in 2013, cand se vor finaliza proiectele de investi ii, cifra de afaceri se va ridica la 2,5 miliarde EUR iar profitul anual se va cifra la 200 milioane EUR. Sumele destinate finan arii acestor investi ii vor fi ob inute din imprumuturi bancare i de la fondurile de investi ii.









Concluzii si propuneri


Una dintre masurile anticriza discutate de sindicate cu Ministerul Economiei este conversia in ac iuni a crean ei de inute de AVAS asupra combinatului chimic Oltchim Ramnicu Valcea.

Propunerea este inclusa intr-un document care centralizeaza sugestiile grupurilor de lucru pentru 'Platforma comuna de masuri anticriza'. Datoriile totale ale Oltchim sunt de aproape 500 de milioane de euro, din care crean a AVAS este de 140 de milioane de euro. Autorita ile au format 3 comisii de lucru, impreuna cu sindicatele i patronatele, care vor discuta  despre masuri de relansare a economiei i de protec ie sociala, acestea urmand sa fie incluse in bugetul pe 2010 pentru a combate criza financiara. Grupurile func ioneaza la Ministerul Muncii i Protec iei Sociale, Ministerul Economiei i Ministerul Finan elor Publice. Oltchim inten ioneaza de aproape doi ani sa cumpere de la Petrom, principalul sau furnizor de materii prime, firma Petrochemical Arge , dar nu dispune de fondurile necesare.

Totodata, discu iile din cadrul grupurilor de lucru vizeaza i garantarea de catre Guvern, in perioada 2010-2013, a unor credite pentru investi ii in valoare de aproximativ 320 milioane de euro. Oltchim va negocia un credit de 100 mil. euro pentru achizi ia petrochimiei de la Arpechim. Oltchim va negocia contractarea unui credit bancar, cu banca Eximbank, in valoare de 100 milioane de euro pentru finan area achizi iei activita ii de petrochimie de la rafinaria Arpechim Pite ti a Petrom i asigurarea capitalului de lucru, opera iunile fiind aprobate de companie la sfar itul lunii decembrie. Achizi ia activelor este sub 20% din activele imobilizate. Analizand punctul de pe ordinea de zi a edin ei referitor la preluarea de catre Oltchim de la Petrom a petrochimiei de la Arpechim Pite ti, Adunarea Generala Extraordinara a Ac ionarilor a constatat ca aceasta problema este de competen a Consiliului de Administra ie, valoarea de achizi ie a activelor fiind mai mica decat 20% din totalul activelor imobilizate, mai pu in crean ele', se arata intr-un comunicat al companiei de stat, remis Bursei, citat de NewsIn. Pre edintele Consiliului de Administra ie al companiei, Constantin Roibu, i directorul economic al Oltchim, Vasile Mandica, au fost imputernici i sa negocieze creditul i garan iile aferente.

Achizi ia petrochimiei de la Arpechim Pite ti, opera iune aprobata de Consiliul de Administra ie al Oltchim, prevede preluarea activului (teren, mijloace fixe i obiecte de inventar), personalului aferent, activita ii de petrochimie, stocurilor de materii prime, materiale, piese de schimb, investi ii in curs i produse finite existente in cadrul activului. Conducerea executiva a fost imputernicita sa negocieze cu Petrom condi iile i termenii opera iunii.











Bibliografie


Daniela Roventa Frumusani „Resurse Umane si Dezvoltarea Organizationala”, Editura Cavallioti ,Bucuresti 1999;


Epure, D. T. - „Economia intreprinderii”, Ed. Economica, Bucuresti, 2003;


Epure D. T. –Intreprinderea, componente economice aplicative”, Ed.Universitaria, Craiova, 2006;


  1. Epure, D. T.– “Expansiunea intreprinderii si mediul de afaceri”, Ediutra Ex Ponto, Constanta, 2005;

  1. Epure, D., Nedelea, A. – “Strategii de intreprindere”, Editura Muntenia, Constanta, 2008;

Ionescu Gh., Cazan E., „Modelarea si optimizarea deciziilor manageriale”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005;


Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, - ‘‘Management’’, Ed.economica, Bucuresti, 1995;


Olaru A., - „Management”, Ed. Europlus, Galati, 2004;


Niculescu N., - “Economia intreprinderii”, Constanta, Muntenia 2004;


Petrovici, VirgilBazele managementului, Editura Muntenia, Constanta, 2006;


Petrovici, VirgilManagementul resurselor umane, Editura Muntenia, Constanta, 2007;


Ploae V., Ruiz S.Managementul intreprinderilor mici si mijloci”i –Editura EX PONTO, Constanta, 2001;


Popescu, Leonica (coord.) – “Resurse umane – comportament si management”, Editura Cimer* ES, Bucuresti, 2005;


Preda M., “Comportament organizational”, Ed. Polirom, Iasi, 2006;


Rusu, Corneliu – “Calitatea managementului firmei”, Editura Economica, Bucuresti, 2008;


www.oltchim.ro;


www.wall-street.ro;


www.financiarul.com;


www.capital.ro;


www.zf.ro;


www.standard.ro.



loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }