Lucrare de atestat - nivelul, dinamica si structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale al romaniei in perioada 2000-2006

NIVELUL, DINAMICA SI STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU ACTIUNI SOCIAL-CULTURALE AL ROMANIEI IN PERIOADA 2000-2006

CUPRINS:

Capitolul I:

1.1Argumente

Capitolul II:

2.1Stadiul cunoasterii

Capitolul III:

3.1Studiu de caz

Capitolul IV:

4.1Nivelul, structura si dinamica ch. Pub pentru actiuni social culturale

Capitolul V:

5.1Concluzii

Capitolul I: Argumente

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale sunt indreptate spre realizarea de servicii in mod gratuit, cu plata redusa sau sub forma de transferuri banesti (alocatii bugetare, pensii, ajutoare, etc.).

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale asigura educatia si instructia copiilor si tinerilor, ridicarea calificarii profesionale, asistenta medicala, ridicarea nivelului cultural, artistic si de civilizatie al membrilor societatii, asigura un sistem de protectie.

Potrivit clasificatiei bugetare din Romania,din punct de vedere functional, cheltuielile pentru actiunile social-culturale se clasifica astfel:

1.Cheltuieli pentru invatamant;

2.Cheltuieli pentru cultura, religie si actiuni privind activitatea sportive;

3.Cheltuieli pentru sanatate;

4.Cheltuieli pentru asistenta sociala,alocatii,pensii,ajutoare si indemnizatii.

Invatamantul reprezinta de cele mai multe ori imaginea dezvoltarii unei societati, de aceea statul trebuie sa aiba grija pana in cel mai mic detaliu de buna desfasurare a acestuia prin acordarea sprijinului material sub toate formele ( infrastructura, materiale, fonduri etc) .

Este foarte important ca prin campanii sustinute statul sa incerce sa stopeze fenomenul de analfabetizare sau de abandon scolar prin indreptarea atentiei catre acele « zone defavorizate », unde aceste fenomene iau amploare pentru gasirea unor solutii concrete care sa duca la rezultate pozitive.

Grija pentru cetatean se materializeaza in grija pentru starea sanatatii sale, de aceea statul prin organele sale abilitate trebuie sa asigure asistenta medicala cetatentilor sai, precum si sa previna si sa conserve starea de sanatate a acestora.

Cultura, in esenta vietii unui stat, are o importanta foarte mare pentru ca reprezinta latura oarecum "artistica" a acestuia, de aceea este foarte important sa i se aloce atentia necesara, dar sa fie totodata sustinuta din punct de vedere financiar, pentru ca pana la urma cultura poate fi considerata ca o valoare a statului acordata populatiei prin diferite forme (muzee, expozitii, monumente de cult si istorice etc).

Importanta abordarii acestui subiect « cheltuieli publice pentru actiuni socio-culturale» este una destul de insemnata, deoarece scoate in evidenta « relatia statului » vis-ŕ-vis de cetateni prin prisma faptului, ca sectorul socio-cultural intra in contact direct cu populatia prin diferitele forme ale sale: fie ca vorbim de invatamant unde se pune accent pe o pregatire temeinica ce va da roade in viitor, sanatate unde integritatea sub toate formele sale este atent luata sub observatie sau cultura unde statul isi desavarseste valoarea sa, aratand si altora din maretia sa.

Motivul alegerii acestei teme este acela ca, traind intr-o tara in curs de dezvoltare este importanat sa stii cum stau lucrurile la nivelul cheltuielilor publice si, in fond, sa afli cum se prezinta cheltuielile bugetare la nivel socio-cultural, un domeniu ce este strans legat de viata oamenilor indiferent de tara, dar si care ar fi ponderea din PIB ce li se acorda acestor cheltuieli publice.

In Romania, cheltuielile pentru actiunile social-culturale sunt finantate atat prin intermediul fondurilor bugetare, al celor cu destinatie speciala, al contributiilor sociale suportate de persoane fizice si juridice, al intreprinderilor private, al populatiei, al institutiilor publice, al organizatiilor fara scop lucrativ, precum si prin intermediul creditelor extrene rambursabi

Capitolul II: Sadiul cunoasterii

Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, atat in Europa, cat si in SUA a aparut o doctrina politica noua, sub denumirea de stat-providenta, ce presupune utilizareasistemului de interventie pentru satisfacerea nevoilor sociale ale comunitatii.

Statul -providenta reprezinta o forma de organizare a societatii ce garanteaza membrilor un maxim de protective sociala si securitate economica pe baza redistribuirii impozitelor, taxelor si contributiilor sociale.

In cazul statului-providenta, exista o serie de metode si tehnici utilizate in urmatoarele directii:

• Garantarea unui venit minim

Restrangerea ariei de instabilitate economica

Cresterea calitatii vietii

Partea din Venitul National utilizata pentru acoperirea cheltuielilor social-culturale a evoluat in tarile dezvoltate astfel:

Pana la inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial=> 6-7%

Perioada anilor 1950-1960 => 20-25%

Perioada actuala => 30-50%

Structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale difera de la o tara la alta in functie de gradul de dezvoltare, astfel:

In tarile dezvoltate, ponderea cea mai mare o au cheltuielile pentru securitate sociala.

In tarile in curs de dezvoltare, cea mai mare pondere o au cheltuielile pentru invatamant si sanatate.

Cheltuielile publice pentru invatamant ocupa, in conditiile lumii de astazi, un rol esential in dezvoltarea de ansamblu a societatii, deoarece aceasta categorie de cheltuieli reprezinta pentru orice societate o investitie importanta, pe termen mediu si lung, intr-un esential factor de productie, cel al fortei de munca.

Cheltuielile publice pentru invatamant au inregistrat o crestere in ultimii ani, datorata actiunii mai multor factori:

• Factori demografici (cresterea populatiei a antrenat si sporirea populatiei scolare);
• Factori economici (dezvoltarea economica, sporirea si diversificarea capitalului fix si circulant, ca urmare a modernizarii si a perfectionarii proceselor tehnologice, au reclamat o forta de munca cu calificare medie si superioara);
• Factori sociali si politici (acestia se refera la politica scolara, la principiile avute in vedere de guverne in stabilirea acesteia, a nivelului invatamantului obligatoriu, la resursele, facilitatile si ajutoarele indreptate catre institutiile de invatamant sau chiar de catre elevi, studenti si familiile acestora).

Ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant in total cheltuielilor publice variaza de la o tara la alta, in functie de gradul de dezvoltare economica, astfel:

In tarile dezoltate,ponderea este de 7-17%

In tarile in curs de dezvoltare,ponderea este de 14-20%

In marea majoritate a tarilor, exista doua tipuri de invatamant:public (finantat de la buget) si privat (institutii independente si partial subventionate de stat).

In tara noastra, finantarea cheltuielilor pentru educatie se asigura printr-un complex intreg de planuri financiare si bugete:

Bugetul de stat si bugetele locale pentru finantarea invatamantului de stat;

Mijloacele extrabugetare, constituite in special din taxele de scolarizare si alte taxe colaterale atat pentru finantarea invatamantului superior de stat, cat si a celui preuniversitar privat;

Cheltuielile agentilor economici determinate de organizarea de cursuri privind pregatirea profesionala, acordarea de burse pentru proprii salariati, de sponsorizari si donatii catre institutiile publice de invatamant, etc.

Particularitati ale finantarii invatamantului in Romania

Conform legii 85/1995,finantarea invatamantului de la bugetul de stat trebuie sa se realizeze intr-un procent minim de 4% din PIB.

Finantarea cheltuielilor publice pentru invatamant se realizeaza astfel:

- 85%-finantare bugetara;

- 15%-finantare de la bugetele locale;

Finantarea invatamantului se realizeaza in functie de structura astfel:

- Invatamantul prescolar,primar si liceal-85% din totalul cheltuielilor bugetare.

- Invatamantul liceal,postliceal-10-15%.

Finantarea invatamantului superior se realizeaza din:fonduri bugetare,taxe scolare, contracte de cercetare, donatii, ajutoare externe,etc.

Invatamantul de stat este gratuit.

Cheltuielile publice pentru cultura,religie si actiuni privind activitatea sportive si de tineret sunt generate de factori care tin de formarea personalitatii umane,prin cresterea nivelului cultural,moral,a educatiei spiritual,precum si prin mentinerea starii fizice si dezvoltarea celei estetice a individului.

In Romania exista urmatoarele sisteme de finantare :

Finantarea bugetara - respectiv alocarea integrala de la buget a fondurilor necesare intretinerii si functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri realizate, sistem ce se aplica, de exemplu, in cazul bibliotecilor;

Finantarea din venituri extrabugetare - respectiv retinerea veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite si primirea in completare a unor subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale (cazul caselor de cultura, al muzeelor, al unor institutii de spectacole si concerte);

Autofinantarea - in cazul institutiilor care au venituri suficiente pentru a-si acoperi in totalitate cheltuielile, desfasoara activitati cu caracter economic, cum sunt editurile, casele de filme sau alte institutii;

Resursele financiare destinate culturii si artei influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala contribuind la cresterea economica.

Cheltuielile publice pentru sanatate satisfac nevoia primara a omului de a fi sanatos si nevoia generala a societatii de a avea o populatie sanatoasa.

Mentinerea starii de sanatate a populatiei la un nivel cat mai corespunzator constituie ,pentru orice natiune, un fapt necesar, cu influente pozitive asupra activitatii economice a acelei tari, dar si o premisa importanta pentru inregistrarea unor economii semnificative,prin evitarea unor eventuale cheltuieli publice viitoare, ce ar putea fi impuse de deteriorarea starii de sanatate a populatiei.

In lume, cheltuielile pentru sanatate inregistreaza o tendinta de crestere datorita mai multor factori, printre care:cresterea pretului prestatiilor medicale, al medicamentelor, al tehnologiilor medicale, cresterea ponderii populatiei in varsta de 65 ani si peste, politicile de asigurari sociale prcaticate de guverne, etc.Aceasta tendinta se manifesta mai ales in tarile dezvoltate, unde aceste cheltuieli detin o pondere insemnata in produsul intern brut (5-13%);din pacate, aceasta tendinta se manifesta in mai mica masura in tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, unde ponderea cheltuielilor pentru sanatate in produsul intern brut este de aproximativ 1%.

In tara noastra, finantarea cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii publice sunt asigurate din 1998 atat din fonduri bugetare, cat si din contributiile agentilor economici si ale salariatilor, aproape in egala masura (7% din fondul de salarii brute, datorat de angajatori si 6,5% de angajati).

Cheltuielile publice pentru asistenta sociala,alocatii,pensii,ajutoare si indemnizatii vizeaza ,in primul rand, asistenta sociala,ajutoarele,indemnizatiile pentru persoanele varstanice, cu handicap, protectia si drepturile copilului, protectia familiilor cu mai multi copii si, in general, a persoanelor si familiilor defavorizate.

Fondurile pentru asigurarea necesarului de resurse financiare pentru finantarea acestui gen de actiuni sunt asigurate atat prin bugetul de stat,cat si prin bugetele locale si intr-o mai mica masura din veniturile proprii, ajutoare sau sponsorizari.

O forma speciala de asistenta destinata persoanelor si familiilor cu venituri mici este si ajutorul social acordat de stat in baza Legii 416/2001, din sume defalcate din impozitul pe venit (bugetul de stat) prin intermediul bugetelor locale, pentru incalzirea locuintei sau pentru sustinerea copilului.

Capitolul III:   Studiu de caz privind analiza evolutiei cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale

Cheltuielile social-culturale,pe total,in structura si pe surse de finantare

Anul bugetar 2000

Anul bugetar 2001

Anul bugetar 2002

Anul bugetar 2003 Mld lei

Anul bugetar 2004

Anul bugetar 2005

Din aceste tabele rezulta ca atat pe exercitiul bugetar 2002,cat si pe cel prognozat pe anul 2003, cheltuielile social-culturale reprezinta aproximativ 42.3% din totalul cheltuielilor publice,pe cand pentru exercitiile bugetare 2004,2005 ,acestea ocupa 49.83% respectiv 51.38% din totalul cheltuielilor publice.

Cheltuielile evidentiate prin bugetul de stat reprezinta 37.2% pe anul 2002,36.85% pe anul 2003 si niste ponderi mai mici pentru anul 2004,respectiv 2005(24.38% , 28.22%),restul fondurilor publice fiind asigurate prin bugetele locale si mijloace extrabugetare ale institutiilor publice locale.

Capitolul IV: Nivelul, dinamica si structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale ale Romaniei in perioada 2000-2006

A.INDICATORI DE VOLUM(NIVEL)

A1.Volumul cheltuielilor pentru actiuni social-culturale

A11.=3,80 mld ron

=4,75 mld ron

=14,87 mld ron

2003=17,71 mld ron

2004=41,53 mld ron

2005=47,73 mld ron

=126,02 mld ron

A12. mld ron

mld ron

mld ron

mld ron

mld ron

mld ron

mld ron

In anul 2000, volumul cheltuielilor pentru actiuni social-culturale reprezinta in marime nominala(preturi curente) 3,80 mld ron, pe cand in marime reala(preturi constante) 2,60 mld ron.

In anul 2001, volumul cheltuielilor creste putin atat in marime nominala(4,75 mld ron), cat si in marime reala(3,53 mld ron).

In anul 2002, volumul cheltuielilor pentru actiuni social-culturale creste foarte mult comparativ cu anul precedent, reprezentand in marime nominala 14,87 mld ron si in marime reala 12,13 mld ron;

In anul 2003, volumul cheltuielilor creste, reprezentand in marime nominala 17,71 mld ron din total cheltuielilor publice,iar in marime reala 15,35 mld ron.

In anul 2004, volumul cheltuielilor pentru actiuni social-culturale creste fata de anii anteriori,reprezentand 41,53 mld ron in marime nominala,iar in marime reala 37,11 mld ron.

In anul 2005, volumul cheltuielilor reprezinta 47,73 mld ron in marime nominala,iar in marime reala un volum de 43,78 mld ron.

In anul 2006, cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale li se acorda 126,02 mld ron (marime nominala), ceea ce reprezinta in marime reala 118,26 mld ron.

A2.Ponderea cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale in PIB

Acesti indicatori evidentiaza gradul de redistribuire a valorilor nou create prin intermediul cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale si variaza in intervalul 4,73%-36,80% in perioada 2000-2006.

A3.Nivelul cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale medii pe cap de locuitor

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale medii pe locuitor variaza de la 81,51 euro/loc la 1662,75 euro/loc in perioada 2000-2006.

B.INDICATORI DE DINAMICA

B1. Modificarea absoluta a cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale

B11. ∆ =126,02-3,80=122,22 mld ron

B12 ∆ =118,26-2,60=115,66 mld ron

In perioada 2000-2006 s-a inregistrat o crestere absoluta a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale atat in valoare nominal(122,22 mld ron),cat si in valoare reala,neafectata de inflatie(115,66 mld ron).

B2.Modificarea relative a cheltuielilor publice pentru actiuni social -culturale

B21. %∆

B22. %∆

In perioada 2000-2006,cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale au crescut cu 3216,31% in valoare nominala ,respectiv 4448,46% in valoare reala.

B3.Modificarea ponderii cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale in PIB

In perioada 2000-2006,ponderea cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale in PIB a crescut cu 32,07 puncte procentuale.

B4.Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pentru actiuni social -culturale

2000=1662,75-84,65=1578,1 euro/loc

In perioada analizata(2000-2006),cheltuielile social-culturale medii pe locuitor au crescut in valoare absoluta cu 1578,1 euro/loc.

B5.Coeficientul de corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale si modificarea produsului intern brut

K=

K>1,ceea ce inseamna ca in perioada 2000-2006,ritmul de crestere al PIB-ului a devansat ritmul de crestere al cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale.

B6.Elasticitatea cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale in raport cu PIB

eCp/PIB=

e>1, ceea ce demonstreaza ca in perioada 2000-2006,modificarea PIB-ului a determinat o modificare mai mare a cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale.(chelt. publice elastice in raport cu PIB).

C.INDICATORI DE STRUCTURA

C1.Modificarea structurii cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale

∆gs2000=

∆gs2006=

∆gs=gs2006-gs2000=23,34%-24,57%=-1,23%

In perioada 2000-2006, ponderea cheltuielilor publice pentru actiuni social culturale in totalul cheltuielilor publice a scazut cu 1,23 puncte procentuale.

Reprezentarea grafica a indicatorilor de volum pe ani

Reprezentarea grafica a Cheltuielilor publice/ cap de locuitor

Capitolul V:CONCLUZII

Cheltuielile pentru invatamant se caracterizeaza prin faptul ca ele nu reprezinta un consum definitiv de PIB ci se regasesc in nivelul de pregatire profesionala a membrilor societatii.

Cresterea cheltuielilor publice pentru invatamant din ultimii ani este datorata actiunii conjugate a mai multor factori: demografici, economici, sociali si politici.

Institutiile spre care sunt indreptate resursele financiare sunt : biblioteci, muzee, case de cultura, teatre, case de film, etc.

Aceste institutii realizeaza bunuri materiale (carti, filme, sculpturi, picturi, etc) si servicii (spectacole, concerte, campionate, etc).

Cresterea cheltuielilor publice pentru sanatate are la baza o serie de factori: cresterea numarului populatiei, cresterea costului prestatiilor medicale, cresterea numarului cadrelor medicale, etc.

Exista doua sisteme principale de finantare a sanatatii, practicate de mai multi ani in tarile dezvoltate:

Sistemul german - se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate in mod egal de angajati si angajatori. Finantarea bugetara se face in proportie de 25% iar 75% reprezinta finantarea prin cotizatii;

Sistemul englez - ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii; statul finanteaza 85% prin Sistemul National de Sanatate, iar 15% din alte fonduri.

Principalele surse de finantare a cheltuielilor cu securitatea sociala sunt: contributiile salariatilor, liber-profesionistilor si a patronilor, subventiile din fondurile bugetare, donatii, resurse externe.

In perioada 2000-2006, cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale, au crescut semnificativ de la an la an, inregistrandu-se o crestere cu 3216,31% in valoare nominala , respectiv 4448,46% in valoare reala iar cheltuielile publice medii pe locuitor variaza de la 81,51 euro/loc la 1662,75 euro/loc.

In perioada analizata(2000-2006), cheltuielile social-culturale medii pe locuitor au crescut in valoare absoluta cu 1578,1 euro/loc, iar ritmul de crestere al PIB-ului a devansat ritmul de crestere al cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale.

BIBLIOGRAFIE:

1."Finantele publice ale Romaniei" - autori: Anghelache Gabriela si Belean Pavel

Editura Economica

anul aparitiei: 2003

"Finantele publice ale Romaniei" - autori: Anghelache Gabriela si Belean Pavel

Editura Economica

anul aparitiei: 2005

2. www.insse.ro

ec.europa.eu/eurostat

www.mfinante.ro

5.www.monitoruloficial.ro -Legea 76/2000 Monitorul Oficial nr. 195/05.05.2000

-Legea 216/2001 Monitorul Oficial nr. 214/26.04.2001

-Legea 743/2001 Monitorul Oficial nr. 784/11.12.2001

-Legea 631/2002 Monitorul Oficial nr. 863/29.11.2002

-Legea 379/2005 Monitorul Oficial nr.1151/19.12.2005

www.bnro.ro

LUCRARE DE ATESTAT