Investitiile straine directe asupra IMM

Investitiile straine directe asupra IMM

In perioada 1990-2003, investitiile straine directe in Romania au atins nivelul de circa 10,2 miliarde euro, inclusiv veniturile din privatizare. Ca nivel absolut, aceasta suma este departe de situatia inregistrata in tarile vecine (Polonia - 48 de miliarde, Ungaria sau Cehia - cate 38 de miliarde).

Tabel 1. Investitii straine in Romania, la 31.XII.2003

Sursa: The Vienna Institute for International Economic Studies

Dupa cum se poate vedea din tabelul 1, Romania ocupa ultimul loc din punctul de vedere al investitiei straine pe locuitor, inregistrand un nivel de 8 ori mai mic decat in Ungaria sau de aproape 3 ori mai mic decat in Polonia. Atunci cand analizeaza tarile din Europa Centrala, numerosi specialisti subliniaza trei concluzii: (i) nu mai pot exista fluxuri importante de investitii straine legate de procesul de privatizare; (ii) majoritatea firmelor locale importante au fost deja achizitionate de catre mari firme transnationale si (iii) boom-ul inregistrat de sectorul de constructii, determinat de mari firme de retail si de investitorii imobiliari, a ajuns la sfarsit, datorita unui fenomen de saturatie a pietei.

Tinand cont de nivelul relativ scazut al investitiilor straine in Romania, am putea considera ca nici una dintre concluziile de mai sus nu este valabila si pentru Romania, asa cum nu este probabil valabila pentru nici una din tarile din Europa de Sud-Est. De exemplu, in domeniul privatizarii, vor mai urma inca procese de dimensiuni mari, cum ar fi B.C.R., C.E.C. sau unele firme din domeniul utilitatilor publice.

IMM-urile sunt mai vulnerabile decat firmele mari in fata proceselor actuale de liberalizare a comertului si de integrare economica. In acest context, abilitatea lor de a supravietui, de a atinge dimensiuni eficiente din punct de vedere economic si de a crea noi locuri de munca depinde de un numar de factori intre care capacitatea lor de a inova si de a se angaja in activitati de cooperare sunt esentiale.

Investitiile straine pot avea efecte pozitive, dar si efecte negative asupra tarilor in care patrund. Dintre cele pozitive, poate fi mentionat faptul ca investitiile straine pot facilita IMM-urilor acces la informatie, know-how si tehnologii, contribuind in acest fel la cresterea capacitatii lor de inovare, a competitivitatii si la imbunatatirea accesului pe noi piete. Investitiile straine in IMM, in Romania, au fost de 3 675 milioane Euro, adica 36,2% din total investitii straine in Romania. In functie de tara de provenienta, situatia este prezentata in tabelul urmator:

Tabelul.2. Soldul investitiei straine directe pe tari *), la 31.XII.2003 Intreprinderi mici si mijlocii (IMM)

Din punct de vedere al totalului investitiilor straine in Romania, Olanda este cea care se situeaza pe primul loc (1,9 mld. Euro), urmata de Grecia (1,15 mld.), Franta (1 mld.) si Italia (789 milioane Euro). Din punctul de vedere al investitiilor in IMM insa, situatia se inverseaza, Italia aflandu-se pe primul loc, Olanda pe al doilea, iar Franta de-abia pe al saptelea.

In tabelul 2., se pot observa mai multe categorii de tari, in functie de ponderea investitiilor straine in IMM in total investitii straine din tara respectiva in Romania. Astfel, cvasi-totalitatea investitiilor directe din China (97,7%) au fost efectuate in intreprinderi mici si mijlocii.

Exista apoi un grup de tari cu o pondere mare a investitiilor in IMM: Italia (77,7%), Marea Britanie (74,1%) sau Turcia (61,1%). In fine, un al treilea grup de tari prezinta o pondere relativ mica a investitiilor in IMM. Acestea sunt tari cu investitii majore in Romania, fie ele ca urmare a achizitionarii unor mari companii romanesti, fie chiar investitii de tip greenfield: Olanda (ING), Grecia (OTE), Franta (Renault, Lafarge, Societe Generale, Carrefour) sau Austria (OMV, Raiffeisen).

Ponderea cifrei de afaceri a IMM investitie straina directa in total cifra de afaceri, pe regiuni de dezvoltare este prezentata in tabelul 3:

Tabelul 3. Cifra de afaceri a intreprinderilor investitie straina directa, pe regiuni, in anul 2003. Intreprinderi mici si mijlocii (IMM).

Sursa: INS si BNR. Cercetare Statistica privind investitiile straine directe in Romania, 2003.

Cifra de afaceri realizata in IMM investitie straina reprezinta circa 37% din cifra de afaceri a IMM-urilor din Romania. Datele din tabelul de mai sus sugereaza o anumita polarizare a investitiilor straine in regiunile Bucuresti, Vest si Nord-Vest, unde ponderea cifrei de afaceri realizata de firme mici si mijlocii cu capital strain depaseste 40% din cifra de afaceri a IMM-urilor din zonele respective. De asemenea, firmele din regiunea Vest realizeaza cifre de afaceri superioare, atata vreme cat ponderea lor in total este mai mare, desi numarul este mai mic.

In acelasi timp, atentia investitorilor straini a fost mult mai putin atrasa de regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia sau chiar Sud-Muntenia sau Centru, unde ponderile cifrei de afaceri a firmelor cu investitii straine sunt de sub 25%. Dincolo insa de cifre, ceea ce este mai important este modul cum firmele cu capital strain reusesc sa fie integrate mediului economic local, in asa fel incat sa stimuleze si sa imbunatateasca performantele economice regionale.

Pe domenii de activitate, situatia investitiilor straine in firme mici si mijlocii se prezinta astfel (tabelul 4):

Tabelul 4. Cifra de afaceri a intreprinderilor investitie straina directa, pe domenii de activitate, in anul 2003. Intreprinderi mici si mijlocii (SME).

Sursa: INS si BNR. Cercetare Statistica privind investitiile straine directe in Romania, 2003.

Cum era de anticipat, investitiile straine in IMM s-au orientat mai degraba spre industrie si servicii si mai putin spre constructii. Desi ca numar depasesc orice alt domeniu, ponderea cifrei de afaceri a IMM cu capital strain din comert este relativ scazuta, probabil si datorita numarului foarte mare de IMM cu capital suta la suta romanesc din aceasta ramura.

Romania ramane o tara atractiva pentru investitorii straini.

Cresterea sustinuta a fluxurilor de investitii straine directe ISD (5.183 milioane euro in 2004, 5.213 milioane euro in 2005 si 9.082 milioane euro in 2006 (crestere cu +74,24% in raport cu anul 2005) constituie un argument in acest sens.
Printre factorii pozitivi care au contribuit la aceasta evolutie se enumera: integrarea in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, aderarea la NATO si climatul politico-juridic stabil.
Regimul actual al investitiilor straine in Romania a fost conceput pentru atragerea investitorilor straini. Principiile fundamentale in materie, adoptate in plan comunitar, sunt transpuse in legislatia romaneasca si anume: libertatea formelor si modalitatilor de investitii, accesul liber pe piata si in toate domeniile de activitate economica, tratamentul de egalitate aplicat investitorilor romani si straini, rezidenti sau nerezidenti, dreptul investitorilor straini de a-si repatria beneficiile obtinute in urma unor investitii, dupa achitarea impozitelor si taxelor legale, protectia investitiilor, prin garantii impotriva nationalizarii, exproprierii sau a altor masuri cu efect echivalent.
Potentialul economic al Romaniei este atragator prin prisma dimensiunii pietei interne (a doua piata din Europa Centrala, dupa Polonia), gradului ridicat de pregatire a fortei de munca, importantei resurselor existente si, nu in ultimul rand, a proximitatii fata de tarile Europei Occidentale, care constituie prima sursa a investitiilor. Preocuparile constante ale Guvernului de imbunatatire a mediului de afaceri, au fost reflectate, in special, prin adoptarea la inceputul anului 2005 a cotei unice de impozitare, in procent de 16%, iar in momentul actual o noua masura de reducere fiscala este discutata in Guvern. Aceea a reducerii contributiilor sociale cu 6%, cumulat, pentru angajat si angajator. In acest moment nivelul acestor cheltuieli se situeaza in jur de 35%.
In primele opt luni ale anului 2007, valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a inregistrat valoarea de 4139 milioane de euro. Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost « alte capitaluri », adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (2095 milioane euro reprezentand 50,6% din volumul total de ISD), urmata de « profit reinvestit » (1534 milioane euro reprezentand 37,1% din volumul totala de ISD), si componenta « participatii la capital » (510 milioane euro reprezentand 12,3% din volumul total de ISD). (sursa : Agentia Romana pentru Investitii Straine - ARIS)
Statisticile Oficiului National al Registrului Comertului arata ca, in functie de nivelul capitalului social subscris, clasamentul principalelor tari de origine a investitiilor, la 31 decembrie 2007, arata astfel:
1. Olanda (3333 milioane euro 3130 societati comerciale
2. Austria (2299 euro 4889 societati comerciale)
3. Germania (1855 milioane euro ó 15572 societati comerciale)
4. Franta (1753 milioane euro ó 5373 societati comerciale
5. Italia (861 milioane euro ó 24477 societati comerciale)
6. Cipru (685 milioane euro ó 3578 societati comerciale
7. S.U.A. (672 milioane euro ó 5400 societati comerciale)
8. Marea Britanie (614 milioane euro ó 3572 societati comerciale).
Din punctul de vedere al capitalului social subscris in perioada 1991-decembrie 2007, investitiile realizate se impart in urmatoarele domenii astfel: industrie (49,0%), servicii profesionale (30,0%), transporturi (7,0%), comert cu ridicata (6,0%), comert cu amanuntul (4,0%),  constructii (2,0%), turism (1,0%), agricultura (1,0%).

Investitiile straine directe in Romania au crescut in ianuarie cu 51,2% fata de prima luna a anului trecut, pana la 912 milioane euro, depasind cu 74% nivelul deficitului de cont curent. In ianuarie 2008, investitiile straine directe se cifrau la 603 milioane euro, nivel care a acoperit doar 52,1% din deficitul de cont curent de la acel moment.

Din investitiile straine directe inregistrate prima luna din acest an, participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat 63,8%, iar creditele intra-grup restul de 36,2%, potrivit BNR, citat de NewsIn.

Creditele pe care le iau firmele localizate in Romania de la companiile mama cu sediul in strainatate au potentialul de a adanci deficitul de cont curent, deoarece vor fi returnate la scadente. Ponderea acestora a scazut insa in prima luna din 2009 fata de perioada echivalenta din 2008, cand creditele intra-grup reprezentau 54,8% din investitiile straine directe.

In 2008, deficitul contului curent a fost acoperit in proportie de 53,5% prin investitii straine directe, care au insumat 9,02 miliarde euro, in crestere cu 24,45% fata de 2007.

Deficitul balantei de plati a Rominiei a scazut cu 54,6% in prima luna a acestui an, la 525 milioane euro, pe fondul comprimarii semnificative a deficitului comercial si cresterii excedentului pe partea de servicii.

BIBLIOGRAFIE

1.Valerica ,Topliceanu-"Intreprinderile mici si mijlocii in Romania", Ed Macarie, 1999, Targoviste

2.www.ciorna.ro

3.www. mimmc.ro/imm/