QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Geneza, evolutia si functiile banilor







Economia de schimb in conditiile contemporane este de necunoscut fara existenta banilor. Acestia fac parte din viata de zi cu zi a omului, reprezentand poate cel mai interesant instrument economic asupra caruia omul s-a aplecat pentru al intelege, pentru a-i descoperi natura, rolul si functiile lui.
Principala intrebare care si-o pun specialisti este legata de natura banilor. Ei se intreaba ce sunt banii? Acestei intrebari i s-au dat mai multe raspunsuri. Clasicii economiei politice au demonstrat ca banii nu sunt altceva decat o marfa. Aceasta deoarece banii nu fac altceva decat sa indeplineasca un rol, respectiv ei sunt un echivalent general al valorii tuturor marfurilor si un instrument de schimb. Ei au aparut spontan in urma unui lung proces istoric de dezvoltare a schimbului. Alti specialisti considera banii a fi rodul unei conventii la care oamenii ar fi ajuns pentru a usura schimbul, sau ar fi o fictiune juridica, respectiv o creatie a ordinii de drept. " Banii sunt o conventie sociala artificiala . . . de indata ce bunurile pot fi cumparate sau vandute pe un lucru dat, publicul va consimti sa se foloseasca de el pentru cumparaturile si vanzarile sale. Oricat ar fi de paradoxal sau nu, banii sunt acceptati sau nu . . .pentru ca ei sunt acceptati. " (Paul A. Samuelson )



Din alte puncte de vedere banii mai sunt considerati ca fiind un produs al schimbului de marfuri, investiti cu increderea tuturor posesorilor lor. Numai in aceste conditii banii sunt acceptati in societate. Banii sunt priviti ca fiind orice activ care este acceptat in tranzactia si in reglementarea schimbului si a datoriilor.
Problema naturii banilor nu a fost inca pe deplin rezolvata. Discutiile intre specialisti continua, dar important este faptul ca toti subliniaza importanta banilor in societate: " noi identificam banii ca un element cheie pentru provocarea eficientei in productia si schimbul de produse si servicii. Banii ajuta la rezolvarea acestor probleme din cauza ca sunt un bun care are acceptarea generala ca mijloc de schimb " (Lloyd Atkinson ).
O definitie a banilor a dat-o Costin Kiritescu : "banii reprezinta un instrument social, o forma particulara imediat mobilizatoare a avutiei sociale, o intruchipare transmisibila si omnivalenta a puterii de cumparare, care confera detinatorului dreptul asupra partii din produsul social al tarii emitente ".


Banii au aparut in procesul trecerii de la economia naturala la economia de schimb. Initial schimbul s-a manifestat sub forma schimbului direct de produse, cunoscut sub denumirea de troc, respectiv se schimba pe un alt bun sau pe alte bunuri. Trocul este o forma a schimbului de marfuri caracteristic pentru societatile neevoluate, in care specializarea producatorilor este in stare incipienta. Diviziunea sociala a muncii, gradul de dezvoltare a tehnicii si tehnologiei, a determinat specializarea producatorilor si extinderea schimburilor de marfuri, creand dificultati si bariere. Principalele dificultati erau :
a) imposibilitatea realizarii coincidentei dintre nevoile ofertantilor si cumparatorilor: un producator A are de oferit marfa X, iar producatorul B marfa Y. Presupunem ca B are nevoie de X, dar A nu are nevoie de Y, ci de marfa Z. Atunci B, trebuie sa caute producatorul C al marfii Z, care sa aiba nevoie de marfa Y. Daca il gaseste schimba Y pe Z, dupa care se intoarce pentru a face schimbul care de fapt il intereseaza, respectiv marfa Z cu marfa Y. In acest mod sunt satisfacuti si producatorul A si B. Dar o asemenea modalitate ingreuneaza schimbul si in unele cazuri il face chiar imposibil.


b) Dificultatile in determinarea valorii: schimbul marfii contra marfa nu permite folosirea unui instrument rapid de apreciere a valorii marfii si de raportare din acest punct de vedere intre marfurile care se schimba.
c) Imposibilitatea divizarii in elemente. Multe categorii de marfuri nu puteau fi divizate, pentru vanzarea lor fiind necesar schimbul pe mari cantitati din alte marfuri, peste nevoile d consum ale cumparatorului.
Adaugate la procesul obiectiv de evolutie a productiei de marfuri, aceste dificultati au creat conditiile pentru ca unele marfuri cu valoare intriseca sa medieze schimbul de marfuri, respectiv sa devina echivalent general pentru toate celelalte marfuri. Astfel schimbul direct incepe sa dispara. Acest stadiu a cunoscut ca echivalent general, dupa regiuni, vitele, blanurile, pietrele de moara, tutunul, etc. In timp rolul de echivalent general a fost preluat de metale, incepand cu arama si terminand cu aurul. Acesta din urma avand proprietati fizico-chimice care il calificau in mod deosebit pentru acest rol ( adica valoare mare intr-un volum mic, perfect divizibil, fara pierdere de valoare, prezentand omogenitatea tuturor partilor divizate, fiind inalterabil si usor de transportat).
In concluzie, ca prima etapa apar banii marfa, care in final se fixeaza pe metale pretioase. O data cu aparitia banilor, lumea marfurilor de divide in doua: la un pol apar toate marfurile obisnuite, cu utilitatile lor, iar la polul opus, o marfa deosebita care joaca rolul de bani si care se poate schimba cu oricare din marfurile existente.


La inceput banii au avut forma de lingouri, bratari, inele, etc. Ei au luat forma de moneda ulterior. Monezile contineau o anumita cantitate de aur sau argint, emisa de autoritatea statului pe baza de monopol, cu o anumita denumire. Acestea erau primite in plata de cele mai multe ori nu numai in tara emitenta, ci si in alte tari, deoarece ceea ce conta era cantitatea de aur continuta.
In procesul circulatiei monedele de aur cunosc un proces de uzura. Astfel se ajunge ca valoarea nominala a monedei sa nu mai corespunda cu continutul ei in aur, iar monedele cu acelasi nume sa aiba valori diferite. Apare astfel posibilitatea ca in rolul de moneda, banii de metal pretios sa poata fi inlocuiti prin bani fara valoare intriseca. Acestea sunt, de fapt, semne ale valorii.
Forma monetara a banilor devine independenta si locul aurului este luat de obiecte relativ lipsite de valoare, cum ar fi hartia. In felul acesta se ajunge la forma "bani din hartie ", care dupa natura lor pot fi:
1. bilete de banca (bancnote, bani de credit);
2. bani de hartie propriu-zisa;
Bancnotele sunt semne ale valorii emise de bancile centrale (de emisiune), care in procesul circulatiei inlocuiesc banii cu valoare deplina. Acestea au o dubla garantie: cambiile (politele) comerciale si stocul de metal pretios al bancii de emisiune.
Banii de hartie sunt , de asemenea, semne ale valorii. Sunt emise de stat, fara drept de convertibilitate, avand un curs fortat. Acestia, corespunzator rolului pe care il au, nu simbolizeaza valoarea lor sau a aurului, ci semnifica doar valoarea bunurilor materiale si a serviciilor ce pot fi procurate cu ajutorul lor.
Alaturi de bancnote si bani de hartie circula si moneda divizionara, confectionata din metale nepretioase, avand acelasi rol de semn al valorii.
Astazi termenul de moneda a fost extins pentru denumirea oricarui semn banesc. De mentionat, insa, ca termenii de "bani " si "moneda " nu sunt sinonimi, desi in vorbirea curenta astazi nu se mai face distinctie intre ei. Notiunea de bani astazi nu mai semnifica numai monezile si banii de hartie. Crearea banilor de cont (scripturali) impune, din ce in ce mai mult, practica platilor efectuate prin cecuri emise pe baza depozitelor "la vedere " pe care le detin persoanele fizice si juridice la bancile comerciale.
Depozitele "la vedere " sunt depunerile de bani sau valori susceptibile de a fi transformate in bani (cambii, cecuri, etc).care pot fi retrase in orice moment pe cale de virament sau cec, in bancnote sau monezi.
In alte conditii, specialistii sunt de parere ca banii "in sens restrans ", pot fi definiti ca bani "lichizi " (monezile si banii de hartie) plus depozitele bancare pe baza carora se pot emite cecuri, deci mijloace de plata cu cel mai inalt grad de lichiditate.
Multi specialisti pledeaza pentru a include in masa monetara, alaturi de banii propriu-zisi, toate instrumentele financiare si titlurile de credit. Prin aceasta se desprinde existenta unui raport invers proportional intre sfera de cuprindere a masei monetare si gradul de lichiditate a elementelor componente. Avand in vedere legatura intre masa monetara si cerere, prin intermediul preturilor, in tarile dezvoltate se urmareste cu atentie evolutia masei monetare la toate componentele ei.
Rolul banilor in economie este pus in evidenta de functiile pe care acestia le indeplinesc in cadrul vietii economice. Conform teoriei obiective a valorii, banii indeplinesc urmatoarele functii:
- masura a valorii;
- mijloc de circulatie;
- mijloc de plata;
- mijloc de tezaurizare;
- bani universali.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }