QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Geografie economica - industria in SUA





1. Regiunea New England (Noua Anglie)
Situata intre tarmul Oceanului Atlan¬tic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea venitului national.
Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, Con¬necticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.



Dezvoltarea timpurie a industriei (pri¬ma fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura tex¬tila.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic si elec¬tronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.
O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga acti¬vitate economica si social-culturala a re¬giunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winche¬ster, Malden etc. formind a opta conur¬batie, ca marime, din cadrul S.U.A. Ca¬pitala a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-fi¬nanciare ale tarii si principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord, dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. In prezent este un oras cu activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante intre¬prinderi apartin industriei pielariei si in¬caltamintei, electrotehnice, textile, con¬fectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.
Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, in interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat in anul 1636 si este capitala. sta¬tului Rhode Island, indeplinind si im¬portante functii industrial-portuare. Din¬tre ramurile industriale se remarca in¬dustria constructoare de masini, elec¬trotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul produselor agricole si in cabotaj.
In statul Connecticut se afla citeva orase mai mici, importante insa prin specializarea industriei lor ca si prin ac¬tivitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru in¬dustria de masini-unelte si motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 lo¬cuitori), puternic centru industrial si cul¬tural, aici aflindu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fa¬brici textile si alimentare.
In partea de nord a regiunii New England orasele sint putin numeroase, in general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) in statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).
Statele din nordul regiunii au o in¬dustrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important il detine turismul, mai ales in statul Maine, in care se intilnesc peste 2500 de lacuri in preajma carora s-au dezvoltat. nume¬roase statiuni, centre sportive si de vi¬natoare.
Fara a ocupa o suprafata prea mare, situata in marginea de nord-est a tarii, New England este, in mod cert, o regiune deosebita, atit ca peisaj geografic, cit si in privinta traditiei si a specializarii industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele stat federal de astazi.

2. Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantica)

Intinzindu-se de la tarmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pina la Muntii Appalachi si tarmurile sudice ale lacu¬rilor Ontario si Erie, regiunea Central ¬atlantica ocupa 4% din suprafata tarii, detinind 20% din populatie, 40% din activul bancilor, 33% din volumul co¬mertului interior si peste 25% din va¬loarea industriei prelucratoare a tarii. Fluviile : Hudson, cu afluentul sau Mo¬hawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, in nord, iar in extremitatea vestica, riul Ohio, au inlesnit mult stabilirea legatu¬rilor intre partea de est si cea de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocupa cea mai mare parte a teritoriului, con¬tinua spre est cu Piemontul preappala¬chian si cu Cimpia litorala atlantica. In extremitatea de nord se afla Muntii Adirondacks, iar spre nord-vest se intinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea relie¬fului si a structurii geologice asigura exis¬tenta unor importante resurse de subsol (carbune, petrol) a caror. valorificare este avantajata si de apropierea de tarmul Oceanului Atlantic. ¬
In secolele al XVIII-lea si .al XIX-lea, dupa ce au fost descoperite, marile zaca¬minte de carbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au inceput sa se dezvolte industria siderurgica si construc¬toare de masini. In acelasi timp, in marile orase-porturi au fost create in¬dustrii legate de importul de materii prime si de mina de lucru ieftina datorata afluxului de imigranti din Europa. Prin construirea canalului care leaga Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creata o artera directa de navigatie intre New York si Marile Lacuri, in lungul acestuia si al fluviului conturindu-se astazi o importanta regiune industriala. Toate aceste elemente au favorizat o crestere deosebita a populatiei, o aglomerare a acesteia in orase care alcatuiesc cea mai mare aglomerare urbana din lume de¬numita „megalopolis-ul american " 1. In aceste conditii, procentul populatiei ur¬bane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase orase mici graviteaza catre marile centre polarizatoare: New York, Philadelphia, Baltimore, Pittsburgh etc.
In structura productiei industriale pre¬domina constructiile de masini (masini¬ unelte, electrotehnica, utilaje si instalatii industriale, constructii navale), bine dez¬voltate fiind si siderurgia, chimia si prelucrarea petrolului, industria textila si a confectiilor si industria alimentara.
O retea extrem de deasa de cai ferate si autostrazi inlesneste legaturile intre marile orase-porturi si centrele industriale din vestul regiunii precum si cu zonele, care furnizeaza materiile prime, unele produse industriale si agricole. Re¬giunea economico-geografica Central-at¬lantica este asadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atit pe plan eco¬nomic, cit si in privinta gradului de urbanizare, dezvoltarii serviciilor etc.


Principalul centru catre care graviteaza intreaga activitate economica a regiunii este New York, cel mai mare oras si cel mai important centru al vietii eco¬nomice si culturale din S.U.A. Orasul propriu-zis este situat la tarmul Ocea¬nului Atlantic, in zona de varsare a flu¬viului Hudson, pe insulele Manhattan, Long si Staten, iar suburbiile se afla pe continent, in mare parte in statul New Jersey: Paterson, impreuna cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark impreuna cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.
Zonele industriale cele mai mari se afla in Brooklyn, in apropierea portului, cu intreprinderi specializate in constructii navale, prelucrarea petrolului, productia chimica, de pielarie si incaltaminte. Alte zone industriale se contureaza in cartierul Queens, cu intreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice si alimentare, in car¬tierele Bronx si Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de ma¬sini si chimice. O mare insemnatate o are si zona, preoraseneasca, detinatoare a 50% din valoarea industriei New York-ului.
New York este si un mare nod de comu¬nicatii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (Ba¬yonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avind cheiuri in lun¬gime de peste 1500 km si un trafic anual de 149 milioane tone, detinind primul loc intre porturile tarii. Traficul de ca¬botaj este foarte insemnat, fiind repre¬zentat prin petrol (peste 40 milioane tone), peste, produse lemnoase si agricole. Pentru comertul international, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale si importul de pro¬duse agricole tropicale, metale neferoase etc.
Ca nod feroviar are o deosebita impor¬tanta pentru legaturile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magi¬strale, intre care magistrala New York ¬Central, cu patru linii, inregistreaza cel mai intens trafic de marfuri si calatori din tara. Dintre numeroasele gari, cea mai mare este Pennsylvania Station, situata intr-o cladire noua, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de calatori.
Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, ase¬zat pe fluviul Delaware, la confluenta acestuia cu riul Schwylkill si in apropie¬rea varsarii fluviului in estuarul Dela¬ware. Incluzind suburbiile Camden, Tren¬ton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formeaza o mare conur¬batie, a patra in cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn in anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (carbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe riul Delaware) au influentat dezvoltarea tim¬purie a industriei. Acest oras in care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declaratia de independenta, a cunoscut, intre anii 1790-1800, si functia de capitala a S.U.A. Legaturile pe mare, inlesnite de adincimea fluviului si a estuarului, au permis o intensa activitate portuara, chiar daca orasul se afla la 150 km departare de ocean. Vechimea dezvol¬tarii industriale a dus la o inalta spe¬cializare a productiei si a fortei de munca, in prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale tarii, spe¬cializat in industria siderurgica, con¬structii navale, locomotive si vagoane, masini-unelte, prelucrarea petrolului, in¬dustria petrochimica. textila, confectii, incaltaminte, poligrafica, zahar, tigarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se afla in partea de sud a orasului, in lungul fluviului Delaware si in partea de vest, unde se gaseste, printre altele, si o centrala electronucleara.
Activitatea de transport este legata, in primul rind, de functia portuara. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat in importul de petrol, minereu de fier, metale nefe¬roase, produse alimentare, material lem¬nos etc. si in exportul de produse petro¬liere, siderurgie, carbuni etc. In apro¬piere se afla si porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) si Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar si rutier, iar aero¬portul sau international amplasat in Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.
La sud de Philadelphia, pe tarmul estuarului Chesapeake, se afla orasul Battirnoye, care poarta numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland. Intemeiat in anul 1729, orasul are astazi o populatie de 2,1 milioane de locuitori, impreuna cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale si financiare ale S.U.A. Acti¬vitatea portuara intensa a usurat mult procesul dezvoltarii sale industriale. In¬stalatiile portului se intind pe o lungime de 64 km si desfasoara un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorita unor legaturi feroviare foarte bune, hinter¬landul sau ajunge pina in statul Ohio. Prin port se exporta mari cantitati de cereale, carbuni, produse animaliere si industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Orasul este deservit si de citeva aero¬porturi, mai important fiind Friendship.
Industria existenta prelucreaza di¬verse materii prime aduse din regi¬unea Marilor Lacuri, Appalachi, din re¬giunile sudice sau din import. Se re¬marca, in special, ramurile industriei grele: siderurgice, constructii navale, a¬vioane, metalurgie neferoasa, prelucra¬rea petrolului, chimica. Sint bine dez¬voltate si industria conservelor, textila si a confectiilor, a tutunului etc.
Activitatea culturala este bine repre¬zentata (Universitatea John Hopkins-Ma¬ry-land, Academia de stiinte-Maryland etc.).
Pittsburgh este situat in centrul ma¬relui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche asezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine oras. Populatia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori impreuna cu suburbiile si orasele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Leba¬non, Baldwin etc.
Pozitia deosebit de favorabila, la con¬fluenta riurilor Allegheny si Mononga¬hela, care formeaza riul Ohio, i-a usurat stabilirea legaturilor cu Marile Lacuri si tarmul Oceanului Atlantic. Numeroase cai ferate si sosele converg spre Pitts¬burgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunicatii. Activitatea portuara este intensa, cu un trafic de peste 14,5 mi¬lioane tone marfuri anual, in mare parte carbuni si minereuri de fier.


Activitatea economica de baza este insa cea industriala, ramura principala, metalurgia feroasa, fiind reprezentata prin mari uzine, iar orasul trecind drept primul centru siderurgic al tarii (circa 30 milioane tone otel anual), unde o pondere deosebita o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sint bine dez¬voltate si alte ramuri industriale: cocso­ chimia, constructia de masini grele, utilaje industriale, material feroviar, chi¬mica, electrotehnica, sticlarie si cera¬mica. In apropiere, la Shippingport, a fost construita una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.
Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la tarmul Lacului Erie, in punctul din care porneste New York State Barge Canal care face legatura intre Marile Lacuri si Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, ora¬sul devine in secolul nostru un mare port si centru industrial. Apropierea de cascada Niagara si deci de amenajarile hidroelectrice de aici a fost un alt fac¬tor care a influentat dezvoltarea indus¬triei, bine reprezentata prin cea siderur¬gica (in suburbia Lackawanna), industria electrotehnica, de utilaje industriale, chi¬mica, alimentara.
Nod de comunicatii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anu¬al), feroviare, rutiere si aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este si un important centru comercial. In oras se afla un muzeu de istorie, altul de sti¬inte, galeria de arta Allbright-Knox, a gradina zoologica si alte obiective turis¬tice.
In lungul lui New York State Barge Canal se intilnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, in cadrul SMSA), Syracuse (643 000 lo¬cuitori tot in cadrul SMSA) si Utica¬Rome (343 000 locuitori). O aglomeratie urbana deosebita o formeaza Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. sta¬tului New York, cu 420 000 locuitori, in care se afla cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se intilnesc si in statul Pennsylvania: Allentown-Bet­ hlehem-Easton (608 000 locuitori), Har¬risburg (422 000 locuitori), care este si capitala statului etc.

3. Regiunea East North Center (Central-nord-estica)
Situata in sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron si Erie, motiv pentru care mai este denumita si regiunea Marilor Lacuri, ocupa 9% din suprafata tarii, iar in cuprinsul ei traieste circa 25% din populatia S.U.A. In acelasi timp concentreaza peste 40% din va¬loarea productiei industriale a tarii si aproximativ 25% din cea agricola. Ca¬drul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea inalt, brazdat de ape, in care glaciatiunea a incrustat adincile cuvete ale Marilor Lacuri nord¬americane. Spre sud altitudinea scade, trecindu-se la un relief de cimpie.
Existenta Marilor Lacuri si a riu¬rilor Ohio si Mississippi, intre care se intinde regiunea, ofera conditii naturale deosebit de favorabile dezvoltarii trans¬porturilor. Formarea curentilor de trans¬port al minereului de fier din Minnesota si al carbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri si pe Ohio a stat la baza aparitiei unor puternice centre indus¬triale, mai ales in porturile situate la tarmul lacurilor. Regiunea detine insa si resurse proprii de subsol: carbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sint in prezent intens valorificate.
In legatura cu reteaua foarte intensa a cailor de comunicatie au aparut nu¬meroase centre care produc mijloace de transport, indeosebi automobile, ramura care si-a gasit cea mai avantajoasa dez¬voltare in statul Michigan. Bogatele re¬surse agricole au favorizat o puternica concentrare a industriei alimentare, a ingrasamintelor chimice si masinilor agri¬cole.
Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. In afara ma¬rilor porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se intilnesc si alte nume¬roase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane tone), Lo¬rain (circa 7 milioane tone), Conneaut¬Ohio (peste 7 milioane tone), Kewaunee (circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michi¬gan (peste 13 milioane tone), Port In¬land-Michigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.

Metropola economica a regiunii este orasul Chicago, situat pe tarmul sudic al Lacului Michigan si traversat de riu¬rile Chicago si Calumet, fiind al doilea oras al S.U.A. dupa numarul de locui¬tori. Impreuna cu numeroasele sale suburbii si orase ¬satelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chi¬cago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois si Indiana, formeaza o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A.

In cadrul economiei S.U.A. este pri¬mul port interior si centru feroviar si al doilea oras, dupa volumul productiei industriale, importanta financiara si co¬merciala.
Orasul Chicago este situat la capatul sudic al marelui sistem de navigatie interioara reprezentat de cele cinci la¬curi nord-americane si de fluviul St. Lawrence. Dezvoltarea sa este legata de secolul al XIX-lea (in anul 1804 a fost intemeiata prima asezare, iar din 1837 a devenit oras), cind se construiesc caile ferate si canalul navigabil dintre Lacul Michigan si riul Illinois, care fac ca orasul sa devina un mare nod de circulatie. Aceasta a favorizat ampla¬sarea unor industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), iar la inceputul secolului al XX-lea, a industriei metalurgiei fe¬roase si a constructiilor de masini. In concordanta cu extinderea functiilor sale, orasul s-a marit, intinzindu-se spre nord si sud-est, in lungul Lacului Michigan.
Datorita importantei si influentei lui economice, orasul Chicago trece astazi drept capitala neoficiala a partii inte¬rioare a tarii.
Chicago este Si un centru de conver¬genta a numeroase conducte magistrale de petrol si de gaze naturale prin care se transporta insemnate cantitati de
hidrocarburi din centrul si sudul tarii.
Activitatea industriala, puternic impul¬sionata de marea intretaiere de cai de comunicatii, are un caracter complex. In regiunea industriala Chicago sint con¬centrate peste 15 mii intreprinderi, cu peste 1,2 milioane de salariati.
Ramurile industriei grele sint pre¬ponderente: metalurgia feroasa (cu ma¬rile uzine de la Gary-7,5 milioane tone otel anual si Calumet-6,5 milioane tone otel anual), constructii de material fero¬viar, automobile, electrotehnica, masini agricole (McCormick; una din marile uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj electronic si de telefonie, apoi prelu¬crarea petrolului, cu marile rafinarii Whi¬ting, East Chicago, Gary, Calumet. In total, capacitatea rafinariilor din zona orasului Chicago este de SS,4 milioane tone. In preajma lor s-au dezvoltat pu¬ternice complexe petrochimice. Intre alte ramuri se remarca si industria carnii (marile abatoare . din sudul orasului), a prelucrarii lemnului, moraritului, confecti¬ilor, incaltamintei, tipariturilor.
Cea mai mare parte a industriei este concentrata in partea de sud si sud-est a orasului. Chicago este totodata si un mare centru financiar si comercial, dupa activul sau grupul financiar din Chicago fiind al patrulea din S.U.A. Aici isi au sediul marile banci: „Continental Illinois National Bank and Trust ", „First National Bank of Chicago " etc. si importante firme industriale: „Pullman ", „McCormick ",
Swift " „Admiral ", „Sunbean ", „Armour ", „Zenith ", „International Harvester " s.a. Activitatea comerciala este reprezentata prin 75 mari antreprize Si peste 55 000 de magazine.
Detroit, al doilea mare oras al regiunii, este situat pe riul Detroit si la tarmul Lacului St. Clair, prin care trec caile navigabile dintre lacurile Huron si Erie. Pozitia sa geografica favorabila a inlesnit o rapida dezvoltare a cailor de comunicatie si comertului. In secolul nostru, odata cu construirea, dupa anul 1909, la Dear¬born, a primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult, devenind un mare centru urban si industrial al S.U.A.
Populatia sa atinge aproape milioane locuitori, iar impreuna cu o serie de orase¬satelit: Dearborn, Hamtramck, Warren, River Rouge, Ecorse, Melvindale, Fern¬dale, Roseville etc. formeaza o conur¬batie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A.
Functia principala a orasului este cea industriala, fapt evidentiat de numarul ridicat al unitatilor cu acest profil; de numarul mare de muncitori ocupati in acest sector, neatins de nici unul dintre marile orase americane, reprezentind ju¬matate din populatia activa. Marele po¬tential industrial a atras multi imigranti (aproape 3/5 din populatie) si populatie de culoare (circa 1/ 10).
Pentru industria orasului rolul hota¬ritor 1-a avut construirea uzinelor de automobile. Astazi, Detroit este „capitala automobilului american ", cel mai mare centru al productiei de automobile din intreaga lume. In oras, dar mai ales in suburbiile sale, functioneaza uzine ale celor trei mari firme din industria con¬structiilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor si Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care executa toate procesele de productie, inclusiv producerea accesoriilor, intr-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salariati. De remarcat specializarea in toate ramurile care au contingenta cu automobilul: cauciuc sin¬tetic, anvelope. sticlarie, metalurgie fe¬roasa, textila, aluminiu, prelucrarea pe¬trolului etc. Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au dezvoltat si alte ramuri: constructia de tractoare, avioane, motoare electrice, productia de razboi. Mai putin insemnate sint industria lemnului si in¬dustria alimentara. Dupa volumul global al industriei, orasul ocupa locul al pa¬trulea in S.U.A. (dupa New York, Chi¬cago, Los Angeles).

In statul Ohio se afla orasul Cleveland, situat pe tarmul sudic al Lacului Erie. Fondat in anul 1796 si declarat oras in 1836, Cleveland este un mare centru indus¬trial si financiar al S.U.A., cu o populatie de 2,05 milioane locuitori (fmpreuna cu suburbiile). In trecut a fost centrul pro¬ductiei petroliere si sediul marii companii Standard Oil, creata de Rockefeller. Desi azi rezervele de petrol locale au fost seca¬tuite, industria de prelucrare mai are Inca o importanta destul de mare. Dezvoltarea deosebita a orasului s-a datorat construc¬tiei canalului care il leaga de riul Ohio, orasul devenind un mare nod de comuni¬catii navale, terestre si aeriene (Hopkins Airport are un trafic anual de 5,8 mili¬oane pasageri).

Functia industriala este reprezentata prin mari uzine siderurgice, de masini¬unelte (locul al doilea in S.U.A.), electro¬tehnice, automobile, santiere navale, pre¬lucrarea petrolului si petrochimia, textila , si confectii, hirtie etc.

Din punct de vedere economic, Cle¬veland este debuseul marelui bazin car¬bonifer din nordul Muntilor Appalachi.
Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe riul Ohio, fondat in 1788 si declarat oras in 1819, fiind specializat in productia de masini-unelte, mecanica de precizie, siderurgie, electrotehnica, avioane, alimentara, chimica, instrumente muzicale ; este nod feroviar, port fluvial activ (circa 7,5 milioane tone) si are un aeroport cu un trafic anual de 2,7 mili¬oane pasageri. Alaturi de activitatea eco¬nomica, in oras se desfasoara o intensa viata culturala (are doua universitati cu circa 50 000 studenti, Conservator, Academie de arte, muzee).
Columbus (1 058 000 locuitori, cu sub¬urbiile), situat in partea centrala a statului Ohio, este capitala acestuia si important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studenti) si comercial, functii ce au dus la cresterea rapida a populatiei. Dintre cele mai mari centre urbane ale statului Ohio (care se numara printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, in cadrul S.U.A.) amin¬tim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown (544 000 locuitori) si Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale si co¬merciale.
In statul Indiana se distinge orasul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile), capitala statului, mare nod feroviar, rutier si aerian (2,6 milioane pasageri anual) si important centru al industriei alimentare, de masini agricole si mijloace de transport. Populatia ora¬sului a crescut foarte mult in ultimul timp_ Orasul poseda un circuit de curse de automobilism, pe care se desfasoara anual Marele premiu de automobilism al S.U.A_ (pe 500 mile) celebru in lumea intreaga.
In statul Wisconsin se afla orasul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fm¬preuna cu suburbiile), mare centru indus¬trial pe tarmul Lacului Michigan, situat intr-o zona de puternica concentrare a industriei siderurgice, a constructiilor de masini (nave, produse electrotehnice, ma¬sini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de incaltaminte, produse lactate, tricotaje si mai ales ca mare centru mondial al productiei de bere. Orasul a fost fondat de colonistii germani dupa anul 1830 si are un aspect pitoresc, cu numeroase parcuri si gradini. Este un port activ la Lacul Michigan, iar aero¬portul sau inregistreaza un trafic anual de 2,1 milioane pasageri.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }