QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Forme si metode de reasigurare utilizate in practica internationala








Forme si metode de reasigurare utilizate in practica internationala


Alegerea metodei si a formei de reasigurare reprezinta rezultatul mai multor criterii pe care asiguratul direct le are in vedere, printre care:

a.      tipurile de asigurari,

b.     categoriile de riscuri,

c.      obiectul asigurat,




d. interesul sau privind gradul de protectie pe care doreste sa-l obtina prin reasigurare

1.Metode de reasigurare

Metodele prin care se incheie reasigurararile se impart in doua categorii principale:

Facultative

Prin acord (tratat)

Atunci cand un asigurator si un reasigurator stabilesc sa imparta daunele care afecteaza un singur risc, conventia este denumita reasigurare facultativa.

O conventie de reasigurare facultativa se materializeaza sub forma unui certificat de reasigurare facultativa. In cazul reasigurarii facultative trebuie sa existe o oferta si o acceptare pentru fiecare risc individual, reasiguratorul avand posibilitatea de a accepta sau respinge riscul propus pentru reasigurare.

Daca asiguratorul si reasiguratorul stabilesc sa imparta daunele aferente mai multor riscuri, de regula aferente unei categorii, sau unui grup de asigurari, conventia este denumita reasigurare prin acord ( tratat ).

Cedarea riscurilor individuale, in cazul unei reasigurari prin acord, se realizeaza in mod automat si nu necesita aprobarea reasiguratorului atata timp cat riscul intra in categoria riscurilor acoperite prin contract.

O conventie de reasigurare prin acord se materializeaza sub forma unui contract de reasigurare.

Datorita caracteristicilor lor distincte, reasigurarile facultative difera de reasigurarile prin acord din punctul de vedere al metodelor de subscriere, al tehnicilor de stabilire a pretului reasigurarii si al redactarii contractelor. In cazul reasigurarilor facultative, reasiguratorul subscrie si evalueaza un singur risc. In reasigurarile prin acord, reasiguratorul subscrie un intreg portofoliu de riscuri.

Redactarea contractului trebuie sa fie suficient de generala si de flexibila pentru a acoperi toate riscurile care intra intr-o anumita categorie.

In cazul reasigurarilor facultative, flexibilitatea nu trebuie sa fie la fel de mare deoarece certificatul de reasigurare acopera un singur risc. Reasigurarile facultative si prin acord, deseori incluse in programul de reasigurare al unui asigurator, servesc, de regula, unor scopuri diferite. Reasigurarea facultativa poate oferi capacitate de asigurare peste limitele unei reasigurari prin acord, in cazul unui risc mare sau al unui risc care nu este acoperit prin acord. Reasigurarea prin acord poate stabiliza rezultatele activitatii de subscriere pentru o categorie de asigurari si poate proteja asiguratorul in cazul unei catastrofe.

In cazul producerii unei daune acoperite printr-un contract de reasigurare, asiguratorul acorda o despagubire conform prevederilor contractului de reasigurare. Valoarea recuperarilor de la reasigurator se stabileste in functie de conditiile contractului de reasigurare, incheiat intre asigurator si reasigurator. Un reasigurator poate acoperi fie un anumit procent din dauna, fie sumele ce depasesc un anumit nivel al daunei, fie valoarea ce se incadreaza intre retinerea asiguratorului si limita superioara prestabilita a daunei.

Principalul avantaj al reasigurarilor facultative este flexibilitatea pe care o au ambele parti in cadrul aranjamentului. De exemplu: cedentul nu are nici o obligatie de a folosi un anumit reasigurator. Asiguratorul poate cauta mai multi reasiguratori pentru a obtine cei mai buni temeni pentru fiecare risc individual. Similar, reasiguratorul nu are nici o obligatie de a accepta riscurile .

Reasigurarile facultative prezinta urmatoarele dezavantaje pentru asigurator:

plasarea riscurilor este costisitoare si necesita timp

nu exista nici o certitudine ca acoperirea solicitata va fi obtinuta cand este nevoie

chiar daca acoperirea necesara este obtinuta, pretul si termenii pot fi inacceptabili

asiguratorul direct nu poate accepta un risc important pana nu a gasit reasigurarea corespunzatoare. Aceasta inseamna ca asiguratorul nu poate accepta riscurile care i se propun, reducandu-si prin urmare partea din piata.

Aceasta forma de reasigurare este prin urmare limitata la riscurile singulare mari sau pentru riscuri care sunt in afara acoperirii oricaror aranjamente prin tratate de reasigurari.

Reasigurari prin tratat(acord)

Plasarea in reasigurare a riscurilor individuale este, asa cum a fost aratat mai sus, dificila din punct de vedere administrativ. Prin urmare, asiguratorii directi insista sa stabileasca tratate de reasigurare cu reasiguratorii. Aceste tratate permit asiguratorilor directi sa plaseze automat riscurile in reasigurare.

Un tratat de reasigurare nu are dezavantajele mentionate mai sus. Asiguratorul direct cedeaza in reasigurare totalitatea riscurilor pe baza unui tratat de reasigurare.

Reasigurarile prin tratat de reasigurare sunt astfel alcatuite incat asiguratorul direct este obligat, in conditiile termenilor tratatului, sa cedeze o parte a riscului asa cum este definit in tratat si reasiguratorul este obligat sa il accepte. Un astfel de tratat de reasigurare este constituit pe baza obligatoriu/obligatoriu.

Ocazional, tratatele de reasigurare pot fi constituite pe baza facultativ/obligatoriu. Un astfel de tratat este de obicei asociat cu unele aranjamente reciproce prin care fiecare asigurator reasigura cu celalalt o parte a riscurilor. Prin acest aranjament, asiguratorul direct nu are obligatia de a utiliza un anumit reasigurator, dar reasiguratorul trebuie sa accepte riscul daca ii este oferit, conform conditiilor si termenilor tratatului. In conditiile unui tratat de reasigurare pe baza facultativ/obligatoriu exista posibilitatea ca asiguratorul direct sa utilizeze selectia adversa impotriva reasiguratorului, deoarece asiguratorul direct poate alege ce riscuri sa pastreze si ce riscuri sa cedeze in reasigurare.

Caracteristicile tratatului de reasigurare sunt opuse caracteristicilor reasigurarilor pe baza facultativa:

inflexibilitatea: odata ce tratatul este stabilit, ambele parti trebuie sa opereze in termenii si conditiile tratatului (partile trebuie sa fie de acord cu termenii tratatului inainte de semnarea acestuia);

eficienta: riscurile sunt reasigurate automat. Din punct de vedre administrativ este mai rapid si mai ieftin;

siguranta: printr-un tratat de reasigurare, asiguratorul direct stie ca reasigurarea este posibila (daca riscul se inscrie in limitele tratatului) si in ce conditii.


2 Forme ale reasigurarii

- in prezent se practica doua forme principale de reasigurare:

a.      reasigurarea proportionala,



b.     reasigurarea neproportionala.









A. Reasigurarea proportionala,

Reasiguratorul accepta o raspundere stabilita ca o proportie din suma asigurata initial prin contractul de asigurare directa, daunele inregistrate repartizandu-se intre compania cedenta si reasiguratori in mod direct, proportional cu acoperirea acordata. Aceasta forma de reasigurare este usor de administrat si se poate aplica tuturor asigurarilor si riscurilor asigurabile,

Tipuri de contracte proportionale:

- contract „cota-parte”,

- contract „excedent de suma”.

Orice contract de reasigurare este necesar sa contina:

- denumirea companiei cedente si a reasiguratorului,

- clasa afacerii,

- limitele teritoriale,

- tipul de contract,

- limita raspunderii,

- raspunderea maxima,

comisionul,

- venituri estimate din prime,

- comisionul de profit,

- depozitul de prime,

- dobanda la depozit,

- depozitul de daune,

- portofoliul de afaceri,

- borderourile,

- conturile,

- notice-ul de reziliere (3 luni),

- brokerajul (comisionul brokerului),

- date si informatii statistice (informatii privind primele brute, comisioanele, daunele platite, daunele in suspensie, rezervele de prime retinute si eliberate pentru fiecare an).

a)     Contractul ‚cota parte’

Este cea mai simpla forma de reasigurare prin care reasiguratorul consimte sa preia in reasigurare o anumita proportie din fiecare risc acceptat de compania cedenta prin contractul initial de asigurare, suportand proportional toate daunele in schimbul aceleiasi proportii din toate primele directe, mai putin comisionul de reasigurare,

Marimea comisionului de reasigurare este in functie de clasa de asigurare care se cedeaza in reasigurare si de istoricul daunelor ei.

Caracteristicile contractului cota parte

1. presupune o identitate de interese a celor doi parteneri care-si impart atat primele de asigurare cat si daunele,

2. compania cedenta are posibilitatea de a subscrie riscuri mai mari decat ii permite capitalul social, retinand acea parte din risc pe care si-o poate permite (pe care o poate suporta), diferenta cedand-o in reasigurare uneia sau mai multor reasiguratori,

3. compania cedenta nu poate selecta pentru cedare in reasigurare din multitudinea de riscuri subscrise pe acelea care-i sunt defavorabile si de aceea si comisionul solicitat este mai mare,

4. modul de administrare este mai simplu si cheltuielile sunt mai reduse,

5. contractul se reinnoieste in mod automat, fiind un contract de tip continuu, daca nici una din parti nu solicita rezilierea sa in timp util (3 sau 6 luni inainte),

6. se preteaza cel mai bine societatilor cedente mici, sau celor care incep subscrierea unei noi categorii de riscuri.

Acest tip de contract de reasigurare este folosit de companiile noi, pentru reasigurarea unor clase noi de riscuri, sau pentru o zona noua geografica unde vor sa promoveze relatii de asigurare.

b)    Contractul de reasigurare ‚excedent de suma’

Este contractul prin care reasiguratorul consimte sa preia o parte dintr-un risc peste o anumita limita denumita ‚plin’ sau ‚linie’ retinuta de compania cedenta pe contul sau, primind in schimb echivalentul proportional din prima bruta (minus comisionul de reasigurare) si angajandu-se sa suporte in aceiasi proportie si daunele aparute,

Este un contract proportional pentru ca prima de asigurare aferenta fiecarui risc este cedata reasiguratorului in aceiasi proportie in care este cedata in reasigurare suma asigurata a riscului respectiv, iar daunele se recupereaza de la asigurator pe baza aceluiasi calcul procentual.

Caracteristicile contractului excedent de suma

1. este structurat in ‚plinuri’, capacitatea contractuala exprimandu-se intr-un multiplu de‚plinuri’ (nu ‚plin’) reprezinta suma maxima pe care compania cedenta accepta sa si-o retina pe cont propriu,

2. compania cedenta are posibilitatea de a selecta riscurile, dezavantajand reasiguratorii, si de aceea si comisionul perceput de cedenta este mai mic decat in cazul reasigurarii ‚cota parte’,

3. modul de administrare este greoi, laborios, cheltuielile sunt mai mari atat pentru compania cedenta cat si pentru reasiguratori

4. asiguratorul direct beneficiaza de toate avantajele protectiei automate de reasigurare, raspunderea reasiguratorului incepe automat si simultan cu cea a companiei cedente imediat ce este depasita limita ‚plinului’,

Particularitatea acestei forme de reasigurare consta in faptul ca compania cedenta reasigura numai acea parte din orice risc ce depaseste nivelul propriei retineri, acesta depinzand de capacitatea companiei cedente, de gradul de risc, de calitatea si situatia riscurilor subscrise, de componenta portofoliului, de frecventa si intensitatea catastrofelor care se produc in zona in care este plasat obiectivul, de natura obiectului asigurat,



Un contract de reasigurare ‚surplus’ este impartit in mai multe ‚plinuri’ egale ca valoare, din care primul plin constituia reasigurarea proprie a companiei cedente, iar celelalte se reasigura.

Conform contractului ‚excedent de suma’, compania cedenta isi poate retine pe cont propriu toate primele pentru riscurile subscrise aflate sub limita retinerii. Prin cedarea sumelor ce depasesc nivelul retinerii, compania cedenta reduce gama daunelor posibile, ce o pot afecta, acestea transferandu-se asupra reasiguratorilor.

Forma si continutul contractului de reasigurare proportionala

In practica internationala nu exista contracte standard pentru reasigurari datorita diferentelor dintre formele de reasigurare, nevoile specifice fiecarui cedent sau datorita particularitatilor locale ale fiecarei companie cedenta.

Indiferent de tipul de contract, exista anumite clauze obligatorii, si anume:

- denumirea partilor contractante,

- data inceperii contractului,

denumirea formei de reasigurare , tipul de risc protejat, zona geografica pe care ocupa riscul, limitele raspunderii,

- excluderile,

nivelul global al primei sau modul de calcul al acesteia, baza de calcul inclusiv taxele sau alte cheltuieli ce vor fi recuperate de catre cedenta de la reasigurator,

comisionul, daca e cazul ca participare la beneficiu se deduce. Comisionul retinut din parte de prima cuvenite reasiguratorului, proportional cu cota de participare,

despagubirile, specificand si conditiile si termenul privind avizarea daunelor catre reasigurator si plata acestora,

decontarea (pregatirea si achitarea),

arbitrajul, respectiv procedura ce se va urma in eventualitatea aparitiei unor litigii

incheierea, respectiv nota de reziliere a contractului si modul de derulare a raspunderii,

daca contractul cuprinde afaceri subscrise in doua sau mai multe monede, este obligatorie inscrierea clauzei valutare, modul de plata (moneda de plata) a primelor, a daunelor si cursurile de schimb folosite pentru achitare.


B. Reasigurarea neproportionala

Denumirea formei de reasigurare isi are originea in lipsa oricarei relatii directe intre volumul primelor subscrise de reasigurator si cel cedat de asigurator, intre marimea daunelor suportate de cedenta si marimea despagubirilor platite de reasigurator.

Are la baza doua principii prin care se deosebeste de reasigurarea proportionala:

  1. In cazul producerii daunelor, reasiguratorul nu are aceiasi atitudine fata de dauna ca si compania cedenta. Astfel pentru o dauna mica reasiguratorul poate sa nu participe deloc la despagubire sau contributia sa poate fi foarte mica in comparatie cu dimensiunea pierderilor.
  2. Spre deosebire de reasigurarea proportionala care se bazeaza pe impartirea atat a sumelor asigurate cat si a primelor de asigurare si a daunelor in proportia stabilita initial, reasigurarea neproportionala se bazeaza pe partajarea rezultatelor, de cele mai multe ori foarte selective.

Prin reasigurarea proportionala, reasiguratorul participa la acoperirea daunelor numai daca acestea depasesc o anumita limita monetara , stabilita in contractul de reasigurare.

Este o forma de reasigurare relativ recenta, usor de administrat, cu costuri reduse, care in ultimul timp s-a extins considerabil.

Tipurile de contracte neproportionale

Se clasifica in functie de modalitatea de exprimare a limitei monetare (ca o suma absoluta sau ca o cota procentuala din volumul daunei):

a)     contract de reasigurare ‚excedent de dauna’

- contracte de acoperire a daunei pe baza de risc

- contracte de acoperire a daunei pe baza de intamplare

b)     contract de reasigurare ’excedent de rata a daunei’ sau ‚oprire a daunei’

a) Contractul excedent de dauna (excess of loss, XOL sau X/L)

-se refera, in general, la daunele mari care pot aparea intr-o companie de asigurari si pot afecta capacitatea financiara a acesteia;

- dupa ce compania cedenta stabileste sumele maxime pe care le poate suporta la fiecare dauna in parte, se cauta protectia prin reasigurarea ”excedent de dauna”, sau pe scurt X/L;

- reasigurarea X/L se practica la formele de asigurare care subscriu riscuri de valori mari si unde daunele care pot aparea au dimensiuni catastrofice (aviatice, maritim, incendiu, accidente, catastrofe naturale);

- in contract compania cedenta stabileste o limita monetara in suma absoluta, prin care se creeaza o zona de raspundere ce reprezinta retinerea sa proprie, denumita „prioritate” sau „layer” sau „fransiza”;

- reasigurarea se face pentru daune ce depasesc valoarea maxima a retinerii sale. De obicei se stabileste si o suma maxima (tot in valoare absoluta) care reprezinta limita superioara a raspunderii reasiguratorului.

Caracteristicile contractului:

- asiguratorul direct si reasiguratorul nu au legatura cu sumele asigurate acceptate, ci cu marimea daunelor suferite;

- reasiguratorul nu urmeaza soarta reasiguratului din punct de vedere al rezultatelor financiare rezultate;

- reasiguratul cedeaza un volum mic din primele de asigurare subscrise putandu-si construi o protectie proprie substantiala;

- se realizeaza o protectie a reasiguratului si un mod de impartire a riscurilor:

- in functie de dimensionarea prioritatilor stabilite, contractele X/L pot fi:



cu limita pentru prioritate redusa – prin care reasiguratorul accepta riscul ce implica o daunalitate regulata, iar retinerea de baza a companiei cedente este astfel stabilita incat la aparitia unor daune sa fie afectati si reasiguratorii,

cu limita pentru prioritate ridicata sau „acoperiri catastrofa” prin care compania cedenta se protejeaza de cumulul daunelor aflate inafara controlului normal al subscrierilor. Acoperirile catastrofa ofera protectie reasiguratului impotriva unor daune catastrofale (cutremure, inundatii, cicloane, tornade), aparute pe baza de intamplare.

- costurile de administrare sunt reduse pentru ambii parteneri;

- contractul se structureaza pe „layere”, protejand de regula un cont de subscrieri;

- fluxul monetar este redus si efectul de finantare este modest;

- contractul de reasigurare se poate incheia:

pe baza de risc – caz in care reasiguratorul suporta daunele pentru un risc individual sau in excesul unei sume predeterminate,

pe baza de intamplare cand reasiguratorul plateste daunele la fiecare intamplare ce depasesc o retinere predeterminata.

Contractul de reasigurare excedent de dauna pe baza de risc

- reasiguratorul va suporta toate daunele care rezulta dintr-un eveniment, calculate risc cu risc, si nu daunele ce rezulta dintr-un incident mare care provoaca o acumulare de daune sau dintr-un numar de daune ce pot sa survina intr-un an financiar.

Contractul „excedent de dauna” pe baza de intamplare

- reasiguratorul plateste toate daunele ce rezulta dintr-un singur eveniment, indiferent de numarul de riscuri ce au creat daune,

- protectia oferita este mai cuprinzatoare deoarece include acumularile de daune datorate unui singur incident.

b) Contractul „excedent de rata a daunei” (loss retro) sau „oprire de dauna” (stop loss)

- contractul de reasigurare presupune limitarea raspunderii cedentului la un anumit nivel al ratei daunei, cedand in reasigurare ceea ce depaseste un anumit nivel procentual determinat din volumul de prime;

- reasiguratorul suporta daunele numai daca pierderea totala a cedentei pentru un an depaseste o suma prestabilita sau procentul veniturilor din prima;  

- limita retinerii cedentei se stabileste ca un procent din volumul primelor nete incasate de cedenta (10%), iar diferenta va fi suportata de reasigurator;

- el nu va raspunde pentru daunele a caror valoare este mai mica decat rata daunei pentru anul anterior, ci numai pentru daunele aflate pana la limita raspunderii contractului;

- aceste contracte se incheie numai cu societati de asigurare de prima clasa, deoarece reasiguratorul se bazeaza pe buna credinta a cedentei, deoarece cedenta poate profita usor de reasigurator prin extinderea subscrierii, stiind ca plateste reasiguratorul;

- este extinsa in practica internationala in special pentru riscul de grindina.

Caracteristicile contractului

cedenta isi limiteaza raspunderea la un anumit procent din primele incasate din riscurile respective;

- reasiguratorul nu este raspunzator de daunele intamplate pana cand nu se atinge nivelul procentual de daunalitate limita prestabilit, nivel de la care incepe raspunderea sa;

- se administreaza si functioneaza ca si un contract excedent de dauna               

- baza de referinta pentru determinarea fransizei este rezultatul anual al ratei daunei, respectiv raportul procentual dintre volumul daunelor aparute intr-o perioada de timp si volumul total al primelor de asigurare incasate in aceiasi perioada de timp.

Avantajele contractului:

- ofera o protectie foarte buna pentru compania cedenta, pentru rezultatele anuale:

- gestionarea contractului este foarte simpla si nu implica cheltuieli mari si cantitate mare de munca

Dezavantajele contractului:

- este dificila fixarea primei de asigurare;

- nu poate garanta obtinerea de profit de catre compania cedenta

Forma si continutul contractului de reasigurare neproportionala

nu exista o forma standard;

contractul este propus si inaintat reasiguratorului de catre compania cedenta in functie de programul de reasigurare si de interesele lui;

reasiguratorul se bazeaza pe experienta in subscriere a cedentei, pe integritatea, experienta si judecata companiei cedente;

reasiguratorul nu este interesat de riscurile individuale subscrise de cedenta, doar de profitabilitatea intregului portofoliu reasigurat;

incheierea contractului are la baza un grad de incredere ridicat intre cei doi parteneri, in primul rand notificarea promta a daunelor de catre cedenta si colaborarea pentru dimensionarea si rezolvarea lor;

inainte de incheierea acordului reasiguratorul va solicita un set de informatii laborioase despre natura afacerilor cedentei, conditiile de pasare a riscurilor ce vor influenta viitorul istoric al daunelor, politica de subscriere a cedentei, abilitatea si experienta personalului companiei;

reasiguratorul trebuie sa aiba certitudinea ca in perioada de desfasurare a contractului va fi informat in legatura cu toate modificarile ce pot aparea si pot schimba rezultatele finale.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }