Dispozitiile Generale ale Conventiei de la Viena

Dispozitiile Generale ale Conventiei de la Viena

momentul transferului riscurilor in contractele comerciale

regimul daunelor-interese in CVC

regimul fortei majore

momentul transferului riscurilor in contractele comerciale:

in ceea ce priveste momentul transferului riscurilor, trebuie facuta o distinctie dupa cum contractele implica sau nu transportul marfii:

a) daca implica:

daca vanzatorul este tinut sa remita marfa transportatorului intr-un loc determinat, atunci riscurile se transfera de la vanzator la cumparator in momentul in care marfa este remisa in acel loc

daca vanzatorul nu este tinut sa remita marfa intr-un loc determinat, atunci transmiterea riscurilor are loc in momentul remiterii marfii catre 1st transportator

b) daca nu implica, este nevoie de o subdistinctie: 

daca cumparatorul este tinut sa preia marfa intr-un alt loc decat la sediul vanzatorului, riscurile se transmit in momentul in care predarea este facuta la acel loc

in toate celelalte cazuri, transferul riscurilor are loc in momentul in care marfa este pusa la dispozitia cumparatorului

in toate cazurile, pentru a opera transferul riscurilor, este necesar ca marfa si fie individualizata ca fiind pentru acel cumparator

regimul daunelor-interese in CVC:

daunele-interese pot fi acordate pentru neexecutarea oricarei obligatii contractuale

mai mult, daunele-interese pot fi cumulate cu celelalte mijloace de care dispune vanzatorul/cumparatorul

in ceea ce priveste intinderea daunelor-interese, Conventia prevede in art. 74: daunele-interese vor acoperi atat damnum emergens, cat si lucrum cessans

potrivit tot art. 74, daunele-interese nu pot fi superioare pierderii suferite si castigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului

=> sunt reparabile doar daunele previzibile

Conventia reglementeaza si anumite modalitati de calcul al daunelor-interese

astfel, este reglementat in art. 75 executarea coactiva: intervine atunci cand contractul este rezolvit, iar cumparatorul, intr-o maniera responsabila si intr-un termen rezonabil, a procedat la o cumparare de inlocuire sau vanzatorul a procedat la o vanzare compensatorie, partea respectiva poate sa ceara daune pentru diferenta dintre pretul contractual si pretul cumpararii de inlocuire/pretul vanzarii compensatorie

exonerarea de raspundere si forta majora:

Conventia, in art. 79, reglementeaza regimul fortei majore, desi nu foloseste totusi sintagma de "forta majora"

potrivit Conventiei:  o parte este exonerata de raspundere pentru neexecutarea oricarei obligatii contractuale daca dovedeste ca neexecutarea a fost determinata de o piedica ce indeplineste urmatoarele conditii in mod cumulativ:

a) sa fie independenta de vointa partii care o invoca

b) partea sa nu se fi putut astepta in timp rezonabil la momentul incheierii contractului la aparitia unei asemenea piedici

c) sa fie imprevizibila si insurmontabila: partea nu o poate preveni si nici depasi (nici nu poate sa-i prevada/depaseasca efectele)

Conventia prevede si anumite aspecte procedurale privind invocare fortei majore: partea ce a suferit imprejurarea de forta majora trebuie sa-l avertizeze pe cocontractant de interventia piedicii si despre efectele pe care acest eveniment le are asupra capacitatii sale de executare a contractului

in lipsa acestei notificari intr-un termen rezonabil, ce curge din momentul in care partea cunostea/ar fi trebuit sa cunoasca respectiva piedica, aceasta parte va datora daune-interese, care nu-si vor avea izvorul in executarea contractului, ci vor avea ca scop repararea prejudiciului cauzat prin lipsa notificarii, adica pentru acel prejudiciu pe care cocontractantul l-ar fi putut evita daca ar fi fost notificat la timp