QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Diagnostic financiar firma








CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE


Scopul si rolul diagnosticului financiar


Diagnosticului financiar reprezinta un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.



Prin intermediul unei analize retrospective, diagnosticul financiar detecteaza eventualele stari de dezechilibru financiar, precum si cauzele generatoare si propune solutii pentru redresare. Deci scopul sau este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia.

Cand problema diagnosticului este pusa din interiorul intreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest caz este de a detecta eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor.

Cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analistii financiari, actionarii potentiali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. Obiectivul urmarit este capacitatea financiara a intreprinderii de a genera profit, capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii.

De cele mai multe ori, utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi).

Ambele analize (interne, externe) au ca obiectiv aprecierea performantelor intreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza rentabilitatii, analiza riscului si analiza valorii intreprinderii.

De obicei, diagnosticul este efectuat numai in caz de grave dificultati sau cand cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele inregistrate de intreprindere sau de desfasurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aiba loc periodic. Diagnosticul financiar identifica factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a intreprinderii.

De cele mai multe ori informatiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informatii referitoare la mediul extern al intreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic, managementul intreprinderii (informatii dependente de intreprinderi). Toate aceste elemente influenteaza performantele financiare ale intreprinderii determinand, in final, competitivitatea acesteia.



1.2 Diagnosticul financiar la S.C. ‘X’ S.R.L



Diagnosticul realizat la S.C. ‘X’ S.R.L. are ca scop determinarea performantelor unitatii la 31.12.2005.

Scopurile urmarite prin efectuarea diagnosticului sunt: aprecierea rezultatelor financiare obtinute; evidentierea modalitatilor de realizare a echilibrului financiar; examinarea randamentului capitalului investit; evaluarea riscurilor care planeaza asupra unitatii.

Rezultatele obtinute se vor utiliza pentru: fundamentarea deciziilor de gestiune; elaborarea unui diagnostic global strategic;fundamentarea politicilor de dezvoltare a firmei.

Sursele folosite pentru relizarea diagnosticului au fost:

- situatiile financiare anuale (2004-2005): bilantul, contul de profit si pierdere;

- alte materiale de documentare din evidenta contabila (balanta de verificare).

Societatea isi desfasoara activitatea din anul 1991 in domeniul constructiilor civile.Forma de organizare este societate cu raspundere limitata, iar valoarea capitalului social este de 200 lei, cerinta minima pentru constituirea unei S.R.L.

In 2004 cifra de afaceri s-a ridicat la 33.432.791 lei, iar in 2005 a ajuns la 71.080.322 ei.









CAPITOLUL 2

REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR



2.1.Analiza structurii bilantului


2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului



Denumire indicator





Valoric

procentual

valoric

procentual

Imobilizari necorporale







Imobilizari corporale







Imobilizari financiare








ACTIVE IMOBILIZATE






Stocuri







Creante







Investitii financiare

pe termen scurt







Casa si conturi la banci


1.112.990





Disponibilitati banesti

(Investitii financiare pe termen scurt + Casa si conturi la banci)






ACTIVE CIRCULANTE






CHELTUIELI IN AVANS







TOTAL














Rata activelor imobilizate ) masoara gradul de investire a capitalului fix. In perioada analizata ( 2004-2005) are loc o scadere a acestei rate de la 32,54% la 22,76%. Totusi, in valoare absoluta, activele imobilizate cresc semnificativ de la 4.847.607 lei la 9.698.740. Aceasta evolutie se datoreaza faptului ca activele circulante cresc intr-un ritm mult mai alert decat cresc activele imobilizate.

Rata imobilizarilor necorporale ) este egala cu 0 in ambele perioade analizate, deoarece ele lipsesc din structura activului societatii.

Rata imobilizarilor financiare ), inregistreaza o usoara crestere in perioada analizata, dar nivelul acestei rate ramane relativ mic, 8,9% in 2004 si 10,6% in 2005, datorita ponderii reduse pe care o au imobilizarile financiare in totalul activului.          

Rata activelor circulante ) exprima ponderea activelor circulante in totalul activului firme. Se inregistreaza valori ridicate in perioada analizata, precum si o tendinta de crestere, datorita cresteri semnificative a disponibilitatilor banesti, ca urmare a incasarii unor creante.

Rata stocurilor ) inregistreaza o usoara scadere (7,19%) in 2004 fata de 2005.

Rata creantelor ) inregistreaza o scadere, datorita incasarii unor creante, avand o influenta pozitiva asupra gradului de lichiditate a firmei. Totusi, in valoae absoluta, creantele cresc, ca urmare a cresterii activitatii firmei si a contractarii de noi lucrari.

Rata disponibilitatilor banesti ) este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a obligatiilor. In perioada analizata are loc o crestere a acestei rate, fiind o influenta favorabila asupra situatiei firmei.












2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului



Denumire  indicator

2004

2005

Δ%

valoric

Procentuala

valoric

procentuala

Capital social






Rezerve






Rezultatul reportat






Profit net






Repartizarea profitului







CAPITAL PROPRIU






Datorii pe termen mediu si lung






Datorii pe termen scurt






Venituri in avans






DATORII TOTALE






CAPITAL PERMANENT






TOTAL PASIV








Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung

Total Pasiv = Capital propriu + Datorii totale


Specificatie

2004


Rata stabilitatii financiare



Rata autonomiei financiare globale



Rata autonomiei financiare la termen



Rata de indatorare globala



Rata de indatorare la termen




Rata stabilitatii financiare ) exprima ponderea capitalului permanent in pasivul total. In perioada analizata se inregistreaza valori relativ mici.

Rata autonomiei financiare globale ) exprima gradul de independenta financiara a societatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul pasivului. Premisa esentiala pentru realizarea autonomiei financiare a unei societati consta in obtinerea unui rezultat de minim 33,3% pentru rata autonomiei financiare globale (adica capitalul propriu sa fie cel putin 1/3 din pasivul total). Aceasta rata inregistreaza o tendinta crescatoare, in anul 2005 rezultatul obtinut (31,1%) fiind foarte aproape de cel ce constituie o premisa pentru autonomia financiara a societatii (33,3%).

Rata autonomiei financiare la termen ) reflecta gradul de independenta financiara a societatii pe termen lung. In perioada analizata, aceasta rata inregistreaza valori ridicate, manifestandu-se o tendinta de crestere.

Rata de indatorare globala ) reflecta ponderea datoriilor totale pe care le are societatea in pasivul total al acesteia. Aceasta rata inregistreaza valori ridicate, datorita in special volumului mare de datorii pe termen scurt.

Rata de indatorere la termen ) reflecta gradul de indatorare pe termen mediu si lung a societatii. Pe parcursul perioadei analizate, se inregistreaza o tendinta de scadere a acestei rate.












2.2. Analiza echilibrului financiar




a) Situatia neta (SN)


SN = Activ Total – Datorii Totale


Activ Total = Active Imobilizate (randul 4 din bilant)+ Active Circulante (randul 9 din

bilant)+ Ch in avans (r.10 b)

Datorii totale = Datorii pe termen scurt (r. 11 b) + Datorii pe termen mediu si lung (r 14 b)+

+ venituri in avans (r 16 b)


Activ Total 0=4.847.607+9.810.104+238.852=14.896.563

Activ Total 1=42.617.829


Datorii Totale 0= 7.838.271 + 1.702.419 + 2.047.142=11.587.832

Datorii Totale 1= 29.363.471


SN0 = 14.896.563 – 11.587.832 = 3.308.731

SN1 = 13.254.358

∆SN = SN1 – SN0 = 13.254.358 – 3.308.731 = 9.945.627


Situatia neta reprezinta activul neangajat in datorii, respectiv averea neta a angajatilor.

Situatia neta este pozitiva in ambele perioade analizate si reflecta:

buna gestiune financiara a societatii

cresterea valorii patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii.

Situatia neta pozitiva este rezultatul profitului obtinut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice sanatoase.


OBS: Acest indicator este intotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul societatii.


b) Fondul de rulment (FR)


FR = Surse permanente – Nevoi (alocari) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu (r.32 b)+ Datorii pe termen mediu si lung (r.14 b)

Nevoi permanente =Active imobilizate nete (r.4 b)           


Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 3.308.731+ 1.702.419 = 5.011.150

Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 14.618.084


FR 0 = 5.011.150 – 4.847.607 = 163.543

FR1 = 4.919.344

∆FR= FR1 – FR0 = 4.755.801


Fondul de rulment reflecta realizarea echilibrului financiar pe termen lung. Adica, societatea dispune de o marja de securitate, care o protejeaza de anumite evenimente neprevazute.

Fondul de rulment este pozitiv in ambele perioade analizate, ceea ce reflecta echilibrul financiar al societatii pe termen lung, adica respecta principiul de gestiune financiar: la nevoi permanente se aloca surse permanente. Astfel, societatea dispune de o marja de securitate, care o protejeaza de potentialele evenimente neprevazute.


Fondul de rulment se imparte in:


Fond de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu (r.32 b) – Active imobilizate nete (r.4 b)

FRP0 = 3.308.731 – 4.847.607 = - 1.538.876

FRP1 = 3.555.618

∆FRP = 5.094.494


FRP masoara echilibrul financiar ce se asigura prin capitalul propriu, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara. In prima perioada analizata, FRP este negativ, ceea ce reflecta o autonomie financiara scazuta. In perioada urmatoare, FRP devine pozitiv, datorita cresterii capitalului propriu, adica autonomia financiara a societatii se imbunatateste.  


Fond de rulment imprumutat (FRI)

FRI = FR-FRP

FRI0 = 163.543 – (- 1.538.876) = 1.702.419

FRI1 = 1.363.726

∆FRP = -338.693


FRI reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoile pe termen scurt. In ambele perioade analizate, FRI inregistreaza valori pozitive, din cauza datoriilor pe care le are societatea.



c) Nevoia de fond de rulment (NFR)


NFR = Nevoi temporare - Surse temporare


Nevoi temporare = Stocuri (r.5 b) + Creante (r.6 b)+ Ch in avans (r.10 b)

Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans (r.16 b)

Datorii de exploatare = datorii pe termen scurt (r.11 b)– credite bancare pe termen scurt (ct. 5191 balanta)


OBS: Deoarece balanta de verificare de care dispunem este doar pt luna decembrie 2005 si nu avem acces la valoarea creditelor bancare pe termen scurt in perioada 0, atunci vom considera:

Credite bancare pe termen scurt 0 = 0

Pt perioada 1, luam valoarea din balanta, contul 5191:

Credite bancare pe termen scurt 1 = 0


NFR0=(1.758.818 + 6.938.296 + 238.852) - (7.838.271+2.047.142)= - 949.447

NFR1= - 15.895.971

NFR=NFR1-NFR0= - 14.946.524


Nevoia de fond de rulment reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment este negativa in ambele perioade, fiind un aspect favorabil pentru societate, deoarece reflecta un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare.



d) Trezoreria neta (TN)


TN=FR-NFR


TN0 = FR0 - NFR0 = 163.543 – (- 949.447) = 1.112.990

TN1 = FR1 - NFR1 = 20.815.315

ΔTN = TN1 - TN0 = 19.702.325


Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente

Trezoreria neta este pozitiva in ambele perioade analizate, ceea ce reflecta realizarea echilibrului financiar al societatii. Fiind pozitiva, trezoreria neta reflecta un surplus monetar la sfarsitul exercitiului, adica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o imbogatire a activului net.











2.3.Analiza soldurilor intermediare de gestiune


a)Marja comerciala (MC)


MC = Venituri din vanzarea marfurilor (r.3 ct de profit si pierdere) – Ch privind marfurile

(r.13 ct)

MC0= 723.734 – 716.417 = 7.317

MC1= 80.107

∆MC = 72.790


Marja comerciala reprezinta surplusul pe care il castiga agentul economic din vanzarea marfurilor, dupa ce a intrat si el in posesia lor, prin cumpararea de la furnizor.


b)Productia exercitiului (Qex)


Qex = Qstocata (r.5 ct – r.6 ct) + Qvanduta (r.2 ct) +Qimobilizata (r.7 ct)


Qex0 = (1.215.689 – 0) + 32.709.057 + 0 = 33.924.746

Qex1 = 70.580.468

ΔQex=Qex1-Qex0 = 36.655.722


Productia exercitiului dimensioneaza intreaga activitate desfasurata de societate, fiind apreciata ca o productie globala a exercitiului financiar.

Productia exercitiului este pozitiva si inregistreaza o tendinta crescatoare, fiind un aspect favorabil pentru societate.


c)Valoarea adaugata (VA)


VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terti


Consumuri externe de la teri = Ch materiale (r.10 ct + r.11 ct + r.12 ct) + Ch cu serviciile

executate de terti (r. 24 ct)

Consumuri ext de la teri 0 = 8.855.337 + 316.685 + 76.418 + 19.154.610 = 28.403.050

Consumuri ext de la teri 1 = 48.594.101


VA0 = 7.317 + 33.924.746 – 28.403.050 = 5.529.013

VA1 = 22.066.474

ΔVA=VA1-VA0 = 16.537.461


Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare realizata de societate, rezultata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de societate de la terti. VA reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat, banci, diversi creditori, catre salariati, actionari si pe cat posibil se va repartiza o anumita suma pentru autofinantare.

In perioada analizata, valoarea adaugata inregistreaza valori pozitive, fiind un aspect favorabil, insa se manifesta o tendinta de scadere.



d)Excedentul brut de exploatare (EBE)


EBE = VA + Subventii din exploatare (r.4 ct) –Ch cu personalul (r.14 ct) - Ch cu alte impozite si taxe (r.25 ct)


EBE0 = 5.529.013 + 0 – 2.303.903 - 116.094 = 3.109.016

EBE1 = 18.816.528

EBE=EBE1-EBE0 = 15.707.512


Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a actionarilor. EBE inregistreaza o tendinta crescatoare datorita cresterii valorii adaugate.


e)Rezultatul din exploatare (RE)


RE = EBE + Alte venituri din exploatare (r.8 ct)- Alte ch de exploatare ct 658 (r. 26 ct) + Reluari asupra provizioanelor din expl (r.19+22+29 ct)- Ch cu amortizari si provizioane din expl (r.18+21+28 ct)


RE0 = 3.109.016 + 32.592 – 80.298 + (0+0+0) – (749.967+0+0) = 2.311.343

RE1= 16.234.952

ΔRE=RE1-RE0=13.923.609


OBS. Pt verificare: RE se regaseste in contul de profit si pierdere la rd. 31 (profit) sau 32 (pierdere).


Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare. Rezultatul din exploatare inregistreaza o evolutie favorabila crescatoare, in special datorita cresterii excedentului brut de exploatare.


f)Rezultatul curent (RC)


RC = RE + Venituri financiare (r.40 ct) - Ch financiare (r.47 ct)


RC0=2.311.343 +141.340 – 959.823 = 1.492.860

RC1=13.492.091

RC=RC1-RC0=11.999.231


OBS. Pt verificare: RC se regaseste in contul de profit si pierdere la rd. 50 (profit) sau 51 (pierdere).


Rezultatul curent este determinat atat de rezultatul din exploatare cat si de rezultatul financiar. In perioada analizata, rezultatul curent manifesta o tendinta crescatoare favorabila, datorita cresterii rezultatulul exercitiului(profit) pe seama cresterii excedentului brut de exploatare.


g)Rezultatul net al exercitiului (RN)


RN = RC + Venituri extraordinare (r.52 ct)- Ch extraordinare (r.53 ct)- Impozitul pe profit

(r.60 ct)

RN0= 1.492.860 + 0 – 0 – 93.171 = 1.399.689

RN1=11.345.316

ΔRN=RN1-RN0=9.945.627


OBS. Pt verificare: RN se regaseste in contul de profit si pierdere la rd. 62 (profit) sau 63 (pierdere).


Rezultatul net exprima marimea a rentabilitatii financiare, dupa deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. . In perioada analizata, rezultatul net manifesta o tendinta crescatoare favorabila.
















2.4.Analiza ratelor de structura a capitalului


2.4.1.Ratele de echilibru


a)Rata de finantare a activelor fixe (RFR)


RFR=

Capital permanent = Capital propriu (r.32 b)+ Datorii pe termen mediu si lung (r.14 b)

Active imobilizate nete (r.4 b)           


Capital permanent 0 = 3.308.731+ 1.702.419 = 5.011.150

Capital permanent 1 = 14.618.084



RFR0= RFR1=1,5


In perioada analizata, rata de finantare a activelor fixe este supraunitara si prezinta o tendinta favorabila de crestere, datorita cresterii in special a capitalului permanent.

Aceasta rata fiind supraunitara reflecta un fond de rulment pozitiv, adica faptul ca activele fixe sunt finantate numai din surse permanente, iar societatea se afla in echilibru financiar pe termen lung.



b)Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR)


RNFR=


                                                        

Rata de finantare a fondului de rulment evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment ce finanteaza NFR pozitiva. Daca NFR este negativa, nu are relevanta calculul acestei rate, deoarece:

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

NFR negativa inseamna ca Sursele temporare>Nevoile temporare, adica societatea nu mai are nevoie de finantare

In general, daca rata de finantare a nevoii de fond de rulment < 1, inseamna ca TN este negativa, adica se manifesta dezechilibru financiar.

In cazul analizat, NFR este negativa in ambele perioade, adica nu are relevanta calculul acestei rate.



2.4.2.Ratele de lichiditate


a)Rata lichiditatii generale (RLG)


RLg=


Active circulante = Stocuri (r.5 b)+Creante (r.6 b)+Disponibilitati banesti (r.7+8

b)+Ch in avans (r.10 b)


RLG 0= RLG 1=1,17


Rata lichiditatii generale compara ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt.

Aceasta rata este supraunitara in ambele perioade, fiind un aspect favorabil pentru societate si reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Cu cat aceasta rata este mai mare decat 1, cu atat societatea este mai protejata de o insuficienta de trezorerie, care ar putea fi cauzata de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.


b)Rata lichiditatii reduse (RLr)


RLr=



RLr0=


RLr1=1,1


Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creante si disponibilitati banesti. Teoria economico-financiara sugereaza ca o valoare optima a acestei rate s-ar situa in intervalul [0,8; 1]

Societatea inregistreaza valori apropiate acestui interval recomandat.


c)Rata lichiditatii imediate (RLi)


RLi=


RLi 0=


RLi1=0,74


Rata lichiditatii imediate reflecta capacitatea societatii de a-si rambursa datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitatile banesti existente in conturile bancare si casa. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rata este de 0,3.



2.4.3.Capacitatea de autofinantare (CAF)


Metoda aditionala


CAF = Rezultatul net (r.62 ct) + Ch calculate (r. 18+21+28+42 ct) - Venituri calculate (r.19+22+29+43 ct)


CAF0=1.399.689+ (749.967+0+0+0) – (0+0+0+0) = 2.149.656

CAF1=11.345.316+(1.014.248+0+0+0) – (0+0+0+0) = 12.359.564

CAF= CAF1-CAF0=10.209.908


Capacitatea de autofinantare reprezinta potentialul financiar de crestere economica a societatii comerciale, sursa interna de finantare, generata de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii.

In perioada analizata, firma are o capacitate de autofinantare pozitiva, cu o tendinta crescatoare foarte favorabila.



2.4.4.Ratele de indatorare


a)Rata levierului (RL)


RL=  


RL0 =

RL1=2,22


Rata levierului compara marimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele bancare impun o rata a levierului < 1, pentru acordarea de credite cu garantie sigura.



Societatea analizata inregistreaza o rata a levierului >1, din cauza datoriilor mari pe care deja le are, astfel ca in general, nu mai poate apela la alte credite bancare.


b)Rata datoriilor financiare (RDF)


RDF=


RDF 0=

RDF 1=0,09


Rata datoriilor financiare exprima ponderea datoriilor financiare in totalul capitalurilor permanente. Masoara gradul de indatorare pe termen mediu si lung a societatii. Normele bancare impun o valoare maxima de 0,5 pentru aceasta rata.

Societate analizata se incadreaza in aceasta limita, astfel ca ar putea solicita un nou credit bancar pe termen mediu si lung.


c) Rata creditelor de trezorerie (RCT)


RCT=


Caracterizeaza gradul de indatorare bancara a activitatii de exploatare.

Societatea nu are contractat niciun credit pe termen scurt in perioada analizata pentru a-si finanta activitatea.


d)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (RCAF)



RCAF=

RCAF 0= (ani) RCAF 1= (ani)



Aceasta rata exprima in numar de ani capacitatea unitatii de a-si rambursa datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacitatii de autofinantare. Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacitatii de autofinantare.

Societatea analizata inregistreaza valori foarte bune.



e) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)


RCF       

Ch financiare – r.47 ct


RCF 0=                              RCF 1= 0,17



Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentata in special de comisioane si dobanzi. Limita maxima stabilita de normele bancare pentru acest indicator este de 0,6. Societatea se incadreaza in aceasta limita.


















2.5.Analiza ratelor cinetice( de gestiune)


a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)

Dst=x360


CA-cifra de afaceri (r.1 ct)


Dst0=zile

Dst1=


Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile cuprinse intre momentul achizitiei marfurilor de la furnizori si momentul livrarii lor catre clienti sau distributiei pe piata. Durata de rotatie a stocurilor e recomandata sa fie sub 30 zile.

In cazul analizat, durata de rotatie a stocurilor inregistreaza valori foarte bune, sub 30 zile.


b)Durata de incasare a creantelor (Dcr)


Dcr=


Dcr0=


Dcr1= 50,56 zile


Durata de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru incasarea creantelor de la terti. Se doreste ca acesta durata sa fie mai mica de 30 de zile.

Societatea inregistreza valori cu mult mai ridicate decat limita recomandata, datorita domeniului de activitate (constructii civile si industriale).


c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)


Dfz=

OBS. Funizorii se regasesc in balanta de verificare la ct. 401 si 404. Deoarece balanta de care dispunem este aferenta lunii decembrie 2005, consideram furnizori 0 =20.000.000.

Pt perioada 1 (2005), furnizori 1 =21.442.338,81 + 241.743,2 = 21.684.082,01


Dfz0=


Dfz1=


Durata de achitare a furnizorilor exprima numarul de zile in care se face plata furnizorilor. Societatea doreste ca aceasta durata sa fie cat mai mare, insa nu ar bine sa se depaseasca 30 zile.

In perioada analizata, durata de plata a furnizorilor este mai mare decat durata de incasare a clientilor, lucru favorabil pentru societate, deoarece plata datoriilor se face mai tarziu decat se incaseaza creantele.














2.6.Analiza rentabilitatii


2.6.1.Ratele de rentabilitate economice brute


a) Rata nominala a rentabilitatii economice brute (Rneb)


Rneb=


Capital investit = Active fixe brute (r.12 din situatia activelor imobilizate) + NFR +

Disponibilitati banesti (r7+r8 b)


Capital investit 0= 6.840.066 +(-949.447) +1.112.990 = 7.003.609

Capital investit 1=12.570.720 + (-15.895.971) + 20.815.315 = 17.490.064


Rneb 0=

Rneb 1=


b) Rata reala a rentabilitatii economice bruta (Rreb)


Rreb= ,daca Ri>10

Rreb=Rneb-Ri      , daca Ri≤10


Ri-rata inflatie


Ri0 (2004)= 9,3%                             Ri1 (2005)= 8,6%


Rreb 0= 44,39% - 9,3% = 35,09%

Rreb 1=107,58% - 8,6% = 98,98%


Ratele de rentabilitate ec. brute masoara gradul societatii de a-si reinoi capitalul investit. E bine ca rezultatul obtinut sa fie cat mai mare pt a semnifica o perioada de reinoire a capitalului cat mai scurta.

In cazul analizat, rezultatele obtinute sunt foarte bune, manifestandu-se in acelasi timp o tendinta de crestere.



2.6.2.Rate rentabilitatii economice nete


a) Rata nominala a rentabilitatii economice nete (Rnen)


Rnen=


Rnen 0=

Rnen 1=


b) Rata reala a rentabilitatii economice nete (Rren)


Rren = Rnen - Ri                          


Rren 0= 33% - 9,3% = 18,53%

Rren 1=92,82% - 8,6% = 84,22%


Rnen trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pt ca societatea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pt desfasurarea activitatii, mentinandu-si astfel activul sau economic.



2.6.3.Rata rentabilitatii financiare (Rf)


Rf=

Profit net (r.29 b)

Capital propriu (r.32 b)


Rf 0=


Rf1=


Rata rentabilitatii financiare masoara capacitatea firmei de a realiza profit in urma utilizarii capitalului propriu. Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii societatii fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezinta o crestere a valorii intrinseci a actiunilor societatii.

S-a manifestat o crestere a ratei rentabilitatii financiare de la o perioada la alta.





2.7.Analiza pragului de rentabilitate din exploatare


1) Cheltuieli fixe (CF)

CF=5% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile ) + 20% (ch cu personalul + ch cu amortizarea si provizioanele din exploatare + ch cu alte impozite si taxe )


CF0=5% (8.855.337+316.685+76.418+19.154.610+716.417) + 20% (2.303.903 + 749.967 + 0+0+116.094) = 2.782.815

CF1=4.369.591


2) Cheltuieli variabile

CV=95% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 80% (ch personal + ch cu despagubiri,donatii si active cedate )


CV0=95%(8.855.337+316.685+76.418+19.154.610+716.417) + 80% (2.303.903+80.298) = 29.586.914

CV1=51.321.076


OBS: CF+CV=Ch de exploatare (r.30 ct)


3) Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

MCV=CA-CV


MCV0=3.845.877

MCV1=19.759.246


4) Marja asupra ch variabile exprimata in procente (MCV%)

MCV%=


MCV% 0 = 11,5%

MCV% 1=27,8%


5) Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)

CApr=


CApr 0=24.198.391

CApr 1= 15.717.953


Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numeste si punct mort si evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze societatea pt a nu lucra in pierdere. Peste acest punct, activitatea soc devine rentabila.


6) Rata riscului de exploatare (Rre)

Rre =


Rre 0 =72,38%

Rre 1 = 22,11%


Aceasta rata e preferabil sa fie cat mai mica, pentru a evidential un risc de exploatare minim. Cu cat rata riscului de exploatare e mai mica, cu atat, si pragul din rentabilitate e mai mic.


7) Indicele de securitate (IS)

IS=


Is 0 = 0,28

Is 1 = 0,78


Indicele de securitate evidentiaza marja de securitate de care dispune societatea. Cu cat valoarea acestui indice este mai mare, cu atat riscul de exploatare va fi mai redus.  


8) Pozitia absoluta fata de CApr (flexibilitatea absoluta) (

= CA-CAPR


0 = 9.234.400

1 = 55.362.369


9) Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) ( ’ )

’=


’0 = 38,16%

’1 = 352,22%


Flexibilitatea absoluta si coeficientul de volatilitate evidentiaza capacitatea societatii de a-si adapta productia la cerintele pietei. E de dorit ca valorile inregistrate sa fie cat mai mari.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }