QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Definirea burselor de marfuri si functiile lor in economiile contemporane





DEFINIREA BURSELOR DE MARFURI SI FUNCTIILE LOR IN ECONOMIILE CONTEMPORANE



Bursele de marfuri sunt piete de interes public care asigura concentrarea cererii si a ofertei pentru o serie de marfuri fungibile, servicii sau contracte (instrumente financiare derivate) avand ca suport marfuri, servicii, indici de preturi si tarife ale acestora, sau titluri derivate, in scopul realizarii de tranzactii reale sau virtuale, la vedere sau la termen, certe sau optionale, la preturile de echilibru formate liber in piata, pe baze concurentiale.

Legislatia romaneasca ofera o definire a burselor de marfuri prin articolele 12 si 36 din O.G. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate:




Art. 12 – Bursele de marfuri sunt piete de interes public, care asigura, in conditii centralizate de negociere, eficienta si transparenta, efectuarea de operatiuni privind:

vanzari si cumparari de marfuri pe piete la disponibil;

vanzari si cumparari, pe piete la disponibil, de titluri reprezentative de marfuri;

vanzari si cumparari de instrumente financiare derivate;

navlosiri si negocieri de asigurari maritime si fluviale de nave si incarcatura;

vanzari si cumparari de alte instrumente autorizate de CNVM.

Art. 36 (1) In vederea atingerii scopului pentru care au fost infiintate, bursele de marfuri dezvolta piete la disponibil sau piete ale instrumentelor financiare derivate.

(2) Pe pietele dezvoltate de o bursa de marfuri se tranzactioneaza marfuri fizice cu un grad ridicat de fungibilitate cum ar fi cereale, petrol, metale, servicii standardizate si alte asemenea aprobate de Consiliul de Administratie al societatii de bursa, precum si instrumente financiare derivate, avand ca active suport marfuri, titluri reprezentative de marfuri, active financiare si orice alte active suport aprobate de CNVM.

Functiile pe care le indeplinesc bursele de marfuri in economiile moderne sunt multiple si deloc lipsite de importanta. Acest aspect se leaga nemijlocit de gradul de dezvoltare al bursei respective, grad de dezvoltare ce rezulta din analiza simultana a doua caracteristici:

nivelul de importanta al pietei, conform caruia putem decela burse de interes local, national sau international

nivelul de satisfacere al pietei, pe baza caruia putem departaja trei paliere de dezvoltare:

- piete fizice incipiente, care se caracterizeaza printr-un mecanism tranzactional ce se apropie mult de tehnica licitatiei, fiind preponderent axat pe contracte cu livrare imediata in care rolul bursei se rezuma mai mult la eliminarea riscului de credit al partenerilor contractuali. Lista produselor acceptate la tranzactionare nu se rezuma cu necesitate la cele fungibile, contractele nefiind standardizate, ci chiar puternic individualizate sub aspectul cantitatii si calitatii. In aceste conditii lichiditatea pietei este redusa, cererile si ofertele concrete avand de multe ori un timp indelungat de asteptare.

Aceasta este deocamdata si tipul de piata cu care ne-am obisnuit in Romania, de aproape 10 ani, dar fara sa fi auzit de vreun impact semnificativ asupra mediului de afaceri.

- piete fizice dezvoltate care sunt de obicei profilate pe cateva produse fungibile cu oferta locala sau regionala bogata, care asigura un volum tranzactional mare pe baza caruia se poate manifesta si functia importanta de stabilire in piata a unui pret reprezentativ. Pietele institutionalizate din aceasta categorie isi desfasoara activitatea cu precadere pe baza contractelor spot si forward standardizate care scurteaza semnificativ timpul de negociere. Exemple notabile sunt unele burse care tranzactioneaza metale sau produse energetice.

- piete fizico – financiare, care se bazeaza pe coexistenta si simbioza pietelor fizice (la disponibil) cu cele financiare, create prin introducerea contractelor derivate ce au ca suport marfurile fungibile de pe pietele la disponibil. Acesta este nivelul cel mai atractiv deoarece pune la dispozitie o paleta diversificata de instrumente cu ajutorul carora pot fi satisfacute obiective ce altfel nu si-ar gasi rezolvarea, ca de exemplu gestionarea riscului de pret al tranzactiilor cu marfuri.

In acest context abordarea rolului pe care bursele de marfuri il joaca in economiile contemporane poate deveni mai relevanta prin separarea functiilor specifice celor doua componente: piata fizica si piata derivatelor (preponderent financiara).



1. Functii ale pietelor fizice (la disponibil):

a)     concentrarea cererii si ofertei de marfa. Bursele de marfuri isi mentin functia importanta de a concentra in acelasi spatiu un volum tranzactional deosebit si consistent. Desi procentual contractele bursiere finalizate cu livrare fizica au inregistrat un regres vizibil odata cu proliferarea tranzactiilor virtuale, volumul si valoarea celor dintai s-au amplificat. De aceea bursele de marfuri trebuie privite in continuare ca centre importante ale comertului cu marfuri fungibile

b)     generarea de preturi reprezenative pentru marfurile tranzactionate la bursele respective. Faptul ca preturile se formeaza in baza unui proces de licitatie publica in care sunt prezente ofertele mai multor vanzatori si cererile mai multor cumparatori, fara a fi permise situatiile ce pot genera preturi artificiale ca urmare a unor pozitii de monopol in sfera productiei sau comercializarii marfurilor in cauza, e de natura sa genereze preturi de echilibru care reflecta conditiile de moment ale pietei. Reflectand factorii obiectivi ai pietei produsului respectiv precum si  ansamblul de informatii relevante despre evolutia probabila a acesteia, preturile formate in bursa pot fi considerate „mai obiective” decat preturile generate de alte tipuri de tranzactii. Din acest motiv ele sunt considerate preturi reprezentative, fiind utilizate ca reper si in alte negocieri contractuale. Deoarece ne referim aici la functiile pietelor bursiere la disponibil,categoriile de preturi la care ne raportam sunt preturile tranzactiilor la vedere (preturi spot) si preturile tranzactiilor viitoare ferme, in general pe termen scurt (preturi forward). Faptul ca aceste preturi sunt preturi efective, platite in schimbul marfii cumparate, le exclude poate integral componenta speculativa si le confera astfel un grad de „reprezentativitate” mai ridicat comparativ chiar cu cealalta categorie de preturi bursiere, respectiv preturile futures (facand abstractie de faptul ca orizontul de timp la care se raporteaza aceste preturi este in majoritatea cazurilor diferit).

c)     garantarea tranzactiilor (eliminarea riscului de credit, de contraparte). Este cunoscut faptul ca partile ce doresc sa intre intr–o relatie contractuala aloca o atentie deosebita, atentie care se transforma in timp si costuri, pentru a se convinge ca partenerul este serios si dispune totodata de mijloacele materiale sau financiare necesare acoperirii obligatiilor asumate prin contract. Faptul ca mecanismul bursier asigura participantii de bunele intentii si solvabiltatea contrapartii s-a constituit de la inceput intr-un factor de fluidizare a tranzactiilor si de credibilitate a institutiei bursiere. Acest mecanism se regaseste si in cazul burselor de marfuri incipiente si care functioneaza doar ca piete la disponibil si s-a perfectionat pe pietele futures prin sistemul tranzactiilor in marja.

d)     garantarea calitatii marfii este de asemenea o functie a mecanismului bursier. Clientul cumparator este exonerat de grija legata de respectarea de catre vanzator a calitatii asumate contractual a marfii si a eventualelor actiuni revendicative, pe aceasta tema. Bursele de marfuri si – au consolidat in timp reputatia de a fi piete reprezentative pentru anumite categorii de marfuri nu numai din punctul de vedere al asigurarii continuitatii cererii si ofertei sau al generarii de preturi obiective, dar si pentru calitatea ridicata si constanta in timp a bunurilor comercializate. Cand vorbim de burse, vorbim de calitati cunoscute si recunoscute pe plan national sau international. Pietele la disponibil garanteaza calitatea marfurilor tranzactionate prin certificate verificate pe teren sau emise de institutii neutre atat in cazul burselor ce admit tranzactii cu bunuri nestandardizate calitativ, cat si in cazul celor care impun din start marje calitative clare prin chiar contractul elaborat de bursa.

e)     Barometru al conjuncturii pietei produsului respectiv. Datorita faptului ca bursele de marfuri concentraza o cerere si o oferta consistenta si faciliteaza perfectarea unui volum important de tranzactii la preturi de echilibru realiste, care poarta cu ele un bagaj impresionant de informatii legate de situatia prezenta de pe piata produsului respectiv, dar si de evolutiile previzibile, plaseaza institutia bursiera in postura unui exceptional centru de analiza a conjuncturii de piata.


2. Functii importante ale burselor de marfuri ce gazduiesc tranzactii cu titluri derivate:


a) Generarea de preturi reprezentative, intr-un orizont temporal mai larg, aferente atat tranzactiilor fizice, cat si celor virtuale.

Orizontul temporal este dat de scadenta contractelor futures, scadenta care merge pana la 1 – 2 ani. Analiza nivelului si dinamicii acestor preturi viitoare este in sine extrem de utila.. A le putea valorifica prin tranzactii concrete devine insa si mai interesant. A putea vinde recolte sau productii viitoare de materii prime la preturi cunoscute si obiective, sau a avea garantia unui pret anticipat de procurare a acestor produse inseamna a putea modela in avans fluxurile comerciale si financiare aferente activitatilor de productie si consum, cu toate beneficiile pe care o astfel de programare le presupune.


b) Posibilitatea angajarii de tranzactii certe (futures) sau optionale viitoare. Vorbim aici de o paleta mai bogata de variante pentru care se poate opta, functie de caracterul cert sau incert al operatiunilor extrabursiere ale agentilor economici si de evolutia preturilor pe piata. Aceste tipuri de contracte bursiere confera atat celor care tranzactioneaza marfuri concrete, cat si celor care opereaza virtual cu acestea, o flexibilitate de actiune imposibil de realizat prin alte mijloace. Contractele derivate tin de esenta burselor moderne, inclusiv a celor de marfuri.




c) Gestionarea riscului de pret. Este o functie istorica a institutiei bursiere, care a cunoscut o amplificare fara precedent in ultimele decenii pe fondul dezvoltarii relatiilor comerciale si a operatiunilor financiare. Contextul favorabil a fost maximizat si de dezvoltarea primelor doua functii mentionate aici: generarea tot mai competitiva de preturi viitoare si crearea unui set complex de instrumente si tehnici de lucru pe piata.

Gestionarea riscului de pret se realizeaza si la bursele de marfuri pe cele doua directii strategice: acoperirea lui (hedging) sau valorificarea acestuia (speculatie) iar ,multimea utilizatorilor este extrem de diversificata, de la producatori si comercianti si pana la dealeri independenti si investitori institutionali. Pentru ca o bursa de marfuri sa poata realiza cu succes aceste functii, dar si altele pe care le vom mentiona in acest context, este necesar a fi indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:


1) Lichiditatea pietii, ca expresie a vitezei cu care se pot perfecta tranzactiile in bursa. In ipoteza unei piete dezvoltate, care cuprinde atat componente „la disponibil”, cat si pe cea a „derivatelor”, lichiditatea este o functie a urmatorilor factori:


consistenta si continuitatea cererii si ofertei de bunuri fungibile care fac obiectul tranzactionarii prin bursa.

interesul crescut pentru gestionarea riscului de pret ceea ce presupune existenta unei volatilitati de pret suficiente pentru a motiva o multime semnificativa de operatori sa transfere riscul de pret catre terte persoane care sa constituie o alta multime semnificativa si totodata motivata in a prelua acest risc

standardizarea contractelor privitor la cantitate, calitate, conditii si termene de livrare sau compensare, garantii si alte elemente cu exceptia pretului care ramane singurul reper de negociere in bursa

facilitatea transportului si depozitarii marfurilor, facilitatea garantiilor si platilor bancare, facilitatea comunicatiilor, etc.

eficienta identificarii pretului activelor tranzactionate.


2) Eficienta pietei pe cele doua componente ale acesteia: eficienta operationala si eficienta informationala.

Eficienta operationala se refera la asigurarea acelui nivel, suficient de redus, al costurilor si timpului de realizare a tranzactiilor, care sa fie atractiv pentru participanti.

Eficienta informationala are in vedere asigurarea conditiilor pentru ca toate informatiile relevante pentru formarea pretului sa fie distribuite in mod transparent si echidistant tuturor celor interesati, astfel incat sa se asigure doua dintre preconditiile functionarii normale a pietei bursiere:

- concurenta corecta si sanctionarea tendintelor de a utiliza informatii confidentiale in detrimentul celorlalti participanti. Este adevarat ca in cazul burselor de marfuri, incidenta cazurilor de utilizare frauduloasa a “informatiilor interne” este marginala, comparativ cu utilizarea acestora in cazul tranzactiilor cu actiuni.

- suficienta informationala, menita sa asigure descoperirea pretului obiectiv, pe o baza de continuitate. In cazul burselor de marfuri se constata ca impactul informational asupra pretului este chiar mai puternic decat la bursele de valori mobiliare. Cotatiile marfurilor si in principal a celor agricole, inregistreaza variatii mai frecvente si mai ample ca raspuns la factorii meteo – climatici, economici si sociali, decat titlurile primare cotate la bursa. Ele absorb de asemenea intr-o mai mare masura factori internationali si ca atare spectrul informational pe care bursele de marfuri trebuie sa-l asigure este mai vast






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }