Continutul bugetului de stat

Continutul bugetului de stat

Bugetul public reprezinta, printre altele, un plan anual, o balanta cuprinzand, pe de o parte venituri, iar pe de alta cheltuieli.

1.Veniturile publice

Veniturile publice sunt formate din totalitatea resurselor banesti ale statului.

Veniturile publice sunt formate din venituri ordinare si venituri extraordinare.

Veniturile ordinare sunt resursele banesti care se cuvin bugetelor componente ale sistemului bugetar reglementat de Legea nr. 500/2002, in baza unor prevederi legale, fiind formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte, precum si cele prevazute in bugetele locale (O.U.G. or. 45/2003 privind finantele publice locale ).

Din categoria veniturilor ordinare fac parte si veniturile obtinute din proprietatile statului, respectiv: dividende, dobanzi, castiguri din capital (vanzarea de actiuni si active), redevente (concesiuni, inchirieri, parteneriat public-privat).

Din categoria veniturilor extraordinare fac parte: imprumuturile interne si externe, bonurile de tezaur, obligatiunile de stat, suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului.

Veniturile publice ordinare cele mai importante sunt impozitele directe si indirecte.

Impozitele directe se stabilesc pe baza unor criterii exterioare si au ca obiect al impunerii pamantul, cladirile, activitatile economice cu caracter neagricol, miscarea capitalului banesc, venitul persoanelor fizice, profitul, diferenta pozitiva de pret din valorificarea terenurilor si cladirilor aflate in patrimoniul persoanelor fizice si juridice.

Impozitele indirecte se realizeaza sub forma impozitelor pe consum la vanzarea diferitelor marfuri sau la prestarea anumitor servicii. Cele mai importante impozite indirecte sunt accizele, taxa pe valoarea adaugata si taxele vamale. Cotele de impozit pot fi percepute in procente proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura. Impozitele indirecte din Romania sunt impozite ad valorem, stabilite procentual la valoarea materiei impozabile.

Veniturile de la intreprinderile si proprietatile statului reprezinta prelevari cu caracter nefiscal[2], care se incaseaza in etapa repartitiei primare a venitului national. Acestea sunt legate de calitatea statului de proprietar si organizator al activitatii in intreprinderile si domeniile sale.

Aceasta categorie de venituri reprezinta o pondere relativ redusa, in formarea veniturilor sistemului bugetar.

Veniturile publice extraordinare sunt considerate veniturile la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale, si anume atunci cand mijloacele banesi provenite din re­sursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetare.

Imprumuturile publice se acorda statului mai ales pe seama unor capitaluri acumu­late anterior, ele constituind venituri ale statului care se negociaza cu creditorii acestuia. Practica imprumuturilor de stat nu este, in toate situatiile, cea mai fericita metoda de finantare bugetara, ea creand presiuni ale datoriei publice in perioade viitoare.

In situatii deosebite, statui mobilizeaza la buget o parte din fondul de amortizare a capitalu-lui fix, apartinand intreprinderilor sale productive; pentru plata diferitelor chel­tuieli bugetare in moneda straina, apeleaza la rezervele sale de aur si disponibilitatile sale valutare, lichideaza participatiile de capital in strainatate sau valorifica o parte din bunurile sale mobile si imobile aflate peste granita. De asemenea, statul poate folosi ca venit bugetar uneori si resurse externe, cu precadere sub forma imprumuturilor.

2. Cheltuielile publice

Reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea atingerii obiectivelor generale ale societatii. Cheltuielile publice sunt repartizate de la bugetul de stat pentru: acoperirea nevoilor militare, functionarea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de subventii, dezvoltarea sectorului economic de stat, acoperirea nevoilor social-culturale, precum si a celor de cercetare-dezvoltare.

Astfel, principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat sunt cele social-culturale, pentru apararea nationala si ordinea publica interna, pentru organele de stat legislative, executive si juridice, pentru actiuni economice si cercetare stiintifica, precum si pentru datoria publica si alte trebuinte de interes general.

Bugetul statului roman, ca de altfel al oricarui stat, cuprinde in mod constant doua parti si anume: veniturile bugetare si cheltuielile bugetare.

In art.30, Legea nr.500/2002 privind finantele publice se prevede ca in bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozitia aceleasi institutii. Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar. Fondul de interventie aflat la dispozitia aceleasi institutii se repartizeaza acelorasi ordonatori de credite ( ai bugetului de stat si ai bugetelor locale), in conditiile de mai sus, pentru finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.