QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Compozitia chimica a mierii








Compozitia chimica a mierii


Din punct de vedere chimic, mierea de albine reprezinta un amestec complex. In compozitia ei intra glucoza, fructoza, zaharoza, dextrina, apa, albumine, substante azotoase, acizi organici, substante minerale, vitamine etc.

Compozitia mierii, obtinuta din diferite feluri de nectar, adica din diferite plante melifere, nu este aceeasi si depinde de provenienta, de maturarea ei si de anotimp.

Dupa Lutinger (citat de A. Doncev, 1936) in Franta se considera ca miere normala cea care are urmatoarea compozitie chimica: apa 17,20%; zaharoza 0,40%; fructoza 39,10%; glucoza 34,45%; proteina 1,80%; acizi 1,10%; substante minerale 0,75%; ceara 0,90%.




Prof. Zander de la Institutul apicol din Erhang (citat de D. Emanoliov-1945) da urmatoarea compozitie a mierii, considesata normala in Germania: apa 17,50%; zahar invertit 73,88%; zaharoza 2%; dextrina si altele 3,66%; substante azotoase 0,18%; acizi 2,25%; substante minerale 0,23%; urme de substante aromate si coloranti.

Oamenii de stiinta italieni Pavan si Branghi, de la Institutul de igiena din Pavia, considera ca miere normala mierea care contine apa 13,39 pana la 19,75% si zaharuri de la 75,76 pana la 82,4%.

In Bulgaria, in trecut, in legatura cu compozitia mierii au lucrat Tonev (1923) si V.Ognianov (1930). Mai tarziu (1957-1958), in Institutul de cercetari stiintifice igienico-veterinar si Institutul de control, Tvetcova, Dusev si Ruscova au cercetat 72 probe de miere de nectar si au stabilit datele caracteristice pentru mierea normala din Bulgaria si sunt confirmate ca standard de statul bulgar. Chiar in aceasta tara, care e mica ca suprafata, dar cu vegetatie variata, cu privire la compozitia chimica a mierii exista serioase rezerve. Glucoza si fructoza din miere constituie zaharul invertit; se obtin din nectar, unde se gasesc sub forma libera, sau din zaharoza sub influenta enzimelor. Zaharul invertit in mierea de nectar ajunge pana la 80%, iar in mierea de mana obisnuit este pana la 60-70%. Cu cat procentul zaharului invertit din miere este mai mare, cu atat ea este mai apreciata. Mierea falsificata cu zaharina, glicerina, amidon, gelatina sau zaharoza si mierea obtinuta de la albine hranite cu sirop de zahar, contine intotdeauna mai putin zahar invertit. Mierea falsificata cu zahar invertit artificial, are diferite cantitati, chiar apropiate de limitele normale de zahar invertit. Raportul intre fructoza si glucoza in cele mai multe cazuri este in favoarea fructozei. Cercetatorii romani P.Gabriel, P. Nicolae si col. (1965) au cercetat multe probe din diferite feluri de miere de nectar si au gasit ca pentru fructoza acest procent este 39,17 iar pentru glucoza 36,48%. Cantitatea marita de glucoza da suspiciuni de falsificare cu glucoza industriala (tabelul de mai jos).


Indici

Medie la %

Maximum la%

Minimum la %

Zahar invertit




Zaharoza




Dextrina




Subsante azotoase




Continutul in cenusa




Acizi






Zaharoza in mierea de nectar ajunge pana la 5%, iar in cea de mana pana la 10%. Acest procent poate sa fie marit in cazul cand recoltarea ei este abundenta si cand posibilitatea prelucrarii prin enzime a albinelor este tulburata din cauza fluxului mare de nectar de mana. Marirea zaharozei se poate observa si la mierea de albine, la care activitatea glandelor salivare este micsorata, din care cauza nu se poate efectua prelucrarea optima enzimala a zaharozei din nectar sau mana.

In mierea cu continut mare de enzime, conservata in conditii normale, procentul de zaharoza se micsoreaza treptat. Daca supunem mierea influentei directe a razelor solare (care distrug enzimele) zaharoza ramane la acelasi nivel la care a fost inainte de conservare.

Albinele hranite cu sirop de zahar, nu au rezerve suficiente de enzime, necesare descompunerii zaharozei, din care cauza cantitatea de zaharoza din miere cateodata trece de 25%.

Mierea falsificata cu zaharoza sau cu zahar invertit artificial, contine cantitati mari de zaharoza, pentru ca transformarea ei este incompleta.

Popa Alexandru, Barac Vasile si Col. (1965) au cercetat multe probe de miere falsificata cu zahar invertit si au gasit zaharoza in cantitate de 10 pana la 45%, in medie aproximativ 28%.

Marirea procentului de zaharoza in miere este un indiciu de proasta calitate, iar cand cantitatea trece de limitele normale este aproape totdeauna sigur ca aceasta miere este obtinuta de la albine hranite cu sirop de zahar.

Cantitatea dextrinei din mierea de nectar nu trece de 2%, iar in mierea de mana ajunge pana la 5%.

In laborator, determinarea dextrinei se face o data cu cea a zaharozei. Existenta unei cntitati mai mari de dextrina in miere duce la marirea densitatii ei si la intarzierea cristalizarii.

Microelementele

In compozitia mierii s-a constatat existenta fosforului, fierului, magneziului, manganului, calciului, clorului, cuprului, sulfului, plumbului si a altor macro- si microelemente. Aproape toti autorii sunt de parere ca mierea inchisa la culoare are un continut mai mare de substante minerale.

Oamenii de stiinta americani H. Sult si E. Hart, gasesc ca sorturile deschise la culoare contin de patru ori mai putin fier, de doua ori mai putin cupru si de 14 ori mai putin mangan, decat cele inchise. Autorii sovietici sunt de aceeasi parere. Ei mentioneaza ca mierea deschisa la culoare contine saruri minerale pana la 0 %, iar cea inchisa pana la 0,26%.

N.P.Ioiris (1954) gaseste o oarecare apropiere intre compozitia minerala a mierii si cea a sangelui uman.

Oamenii de stiinta romani P.Gabriel, Popescu Nicolae, Popescu Alexandru si Barac Vasile (1965) gasesc normal continutul in substante minerale pana la 0,35% pentru mierea de nectar si pana la 0,85% pentru mierea de mana. Dupa ei, compozitia minerala este mai diversa si mai bogata la mierea neomogena. O mare importanta in curatatul si conservarea mierii o au granulele de polen in nectar, gradul de amestecuri ale prafului, impuritatiile cazute in timpul centrifugarii.

Mierea conservata in vase de metal, de cupru, de fier, de zinc, contine mai multe substante minerale, intrucat descompune lent metalele si formeaza cu ele saruri.

Compozitia minerala a mierii are o provenienta dubla: o parte vine din compozitia naturala a hranei si cealalta este adaugata. Aceasta este explicatia ca cercetatorii au gasit diferite cantitati de saruri minerale in sorturile de miere apropiate pe care le-au cercetat.

In mierea curata, cantitatea sarurilor minerale este 0,050% pentru cea de salcam; 0,19% pentru cea de tei; 0,09% pentru cea de floarea-soarelui; 0,63% pentru cea de mana etc.
O importanta mare pentru controlul igienei o au elementele principale din miere: potasiu, natriu, calciu, fosfor si siliciu. Oamenii de stiinta romani cred ca indiferent de felul mierii -de nectar sau de mana- calciul este unul din elementele predominante, care reprezinta de la pana la din cantitatea totala de saruri minerale. Natriul, calciul si fosforul impreuna reprezinta mai putin de jumatate din cantitatea totala a sarurilor (tabel)

Compozitia ionilor din miere, in miligrame fata de 1 kilogram de miere

Felul mierii

Clor

Sulfat

Hido-

Carbonat

Sodiu, Potasiu



Calciu

Magneziu

Aluminiu

Fier

Mangan

De

castan










De

tutun










De

tei










De munte










De

mana










De

camp












De

trifoi










De floarea

soarelui










De menta










De salcam










De faneata













Mierea naturala contine urme de siliciu. Cand in mierea examinata el este in cantitate mare, de exemplu im miligrame la 100 g miere, aceasta este o dovada ca o parte din substantele minarale din miere sunt obtinute prin adaugarea de amestecuri.Substantele minerale din miere ajuta la descoperirea falsificarii ei cu zahar de pe piata, indiferent daca aceasta este facuta expre sau pentru hranirea albinelor cu sirop de zahar.

In astfel de miere se gasesc numai urmele din substantele minerale, iar elementul predominant este siliciul.Cele mai multe microelemente le contine mierea obtinuta din mai multe feluri de nectar, iar continutul in microelemente este mai mare in sorturile inchise la culoare. Mierea de mana contine mai putine microelemente, insa unele au un continut procentual mai mare, comparativ cu alte sorturi de miere.Astfel, 96,4% din probele de miere cercetate, contin aluminiu in limitele de la 0,3 pana la 1% fata de masa de cenusa ramasa dupa ardere.O diferenta esentiala intre continutul procentual al aluminiului din mierea de nectar si cea de mana nu exista. Aluminiul este necesar organismului; sarurile lui au o actiune astringenta (strangere).

In contact cu mucoasa inflamata a stomacului si intestinelor, patrunde in stratul superficial si provoaca contractarea partilor componente, producand actiune antiinflamatoare.

Continutul de aluminiu in sangele gravidelor cu sarcina normala este de doua ori mai mare decat in sangele femeilor sanatoase, neinsarcinate. In caz de intoxicatii in timpul sarcinii, continutul de aluminiu din sange este micsorat.

Beriliul se intalneste in 14,28% din probele de diferite sorturi de miere cercetate, in cantitate de 0,0001% in cenusa de miere. El se gaseste in mierea de nectar si de mana, in ultima procentul fiind mai mare.Importanta beriliului pentru organism nu este suficient de cercetata.

Borul se gaseste in 92,85% din probele de miere cercetate, mai des se intalneste in diferite sorturi de miere de nectar (95,66%) si mai putin in cele de mana (80%). Cantitatea de bor este de 0,03-1%. Lipsa borului din plante provoaca oprirea cresterii. Tratarea semintelor inainte de semanat mareste productia cu 75%. Borul, molibdenul si cuprul ajuta la sintetizarea vitaminei C si a zaharurilor din plante. Borul este necesar organismului; ajuta la dezvoltarea normala.

Bismutul a fost gasit in 10,71% din probele de miere cercetate. Cantitatea in care se gaseste este de la 0,0002-0,0003%. In probele de miere de mana cercetate nu s-a gasit bismut. Sarurile bismutului au o influienta astringenta asupra organismului, combat infectiile produse de protozoare si agentul sifilisului.

Bariul se gaseste in 78,55% din sorturile de miere de nectar si mana cercetate, si anume in mierea de nectar de la 0,01 pana la 0,1%, iar in cea de mana intre 0,01-0,03%. Importanta bariului pentru regnul vegetal si animal nu este studiata suficient.

Vanadiul este un element rar, a fost descoperit in 42,85% din probele de miere de nectar si de mana studiate, in cantitatea de 0,001-0,003%. In organisme, vanadiul stimuleaza sistemul generator sangvin si mareste eritropoeza.

Germaniul este un fel de element rar; a fost determinat in 14,28% din sorturile de miere cercetate din Bulgaria, in proportie de 0,0001% pentru mierea de nectar si de 0,0003% pentru mierea de mana. Importanta germaniului pentru organismul uman nu este cercetata suficient.

Galiul s-a gasit in 50% din probele de miere cercetate, mai ales in mierea de nectar (52,17% din probe) si mai putin in cea de mana (40%). In mierea de nectar a fost gasit in cantitate de 0,003 si 0,0001%, iar in cea de mana 0,001%.

Fierul intra in componenta organismului uman si animal. El este necesar pentru functionarea normala a tesuturilor, celulelor intregului organism. In toate sorturile de miere cercetate s-a constatat fier de la 0,01 pana la 1%. La cercetarea compozitiei in ioni a mierii s-a gasit ca 1 kg de miere bulgareasca contine in medie 11,05 mg fier. Sarurile lui stimuleaza functia sangvina a maduvei si imbunatateste activitatea tuturor celulelor. Fierul intra in compozitia fermentului respirator, fara care respiratia tesuturilor este imposibila. Schimbandu-si cu o uimitoare rapiditate valenta chimica, atomul fierului asigura incontinuu inglobarea si eliminarea oxigenului, asigurand respiratia celulelor. Fierul stimuleaza functiile sistemului nervos, reglementeaza functia glandelor si micsoreaza permeabilitatea endoteliului celular.

Aurul este continut de 4,34% din sorturile de miere de nectar cercetate, in cantitate de 0,0006%.

In mierea de mana cercetata nu s-a gasit aur. Patruns in organism, aurul activeaza functia sistemului reticulo-endotelial si in special pe cea a endoteliului capilar; are un efect specific de vindecare in infectia tuberculozei, activeaza functia de imunitate a manganului si a magneziului, actioneaza favorabil in Psoriasis vulgaris, Lupus erythematodes, in artrite cronice etc.

Cositor contin toate sorturile de miere in cantitate de 0,0001% pana la 1%. Influenta lui asupra organismului nu este cercetata suficient.

Kaliul (potasiu) intra in componenta organismului uman. Toate sorturile de miere cercetate contin in medie 1% kaliu. Un kg miere din Bulgaria contine in medie 495,35 mg kaliu si natriu. Kaliul este necesar la sinteza glicogenului si a albuminelor. Are actiune diuretica si expectoranta.

Cobalt contin 31,13% din sorturile de miere cercetate, in cantitate de la 0,001 la 0,0003%. O diferenta esentiala in ceea ce priveste cantitatea de cobalt nu exista intre mierea de nectar si cea de mana. Cantitatea insuficienta de cobalt absorbit de organism duce la lipsa de apetit, slabiciune generala, dereglarea circuitului sangvin, imbolnavire cunoscuta sub numele de carenta de cobalt. Cobaltul intra in componenta vitaminei B12. In raioanele in care lipseste cobaltul se observa sterilitate, dereglarea cresterii, dereglari in dezvoltare.

Lipsa cobaltului duce la dezechilibrarea metabolismului calciului si magneziului in organism. Cobaltul ajuta la formarea vitaminelor A,C si E, influienteaza fermentii cu actiune acida, micsoreaza absorbtia oxigenului de catre tesuturi.

Calciul intra in componenta tuturor sorturilor de miere cercetate, in limitele de la 0,3 pana la 1%.

Un kilogram de miere contine in medie 40,42 mg calciu. Calciul este un element indispensabil pentru existenta plantelor si a animalelor. El intra in compozitia protoplasmei si este necesar in construirea tesuturilor corpului. Intra in componenta oaselor, sustine functiile glandelor, muschilor si sistemului nervos. Ionii de calciu excita activitatea muschiului cardiac si au actiune aglutinanta. Calciul are de asemenea actiune diuretica, inlocuieste ionii de potasiu din tesuturi, limiteaza procesele inflamatorii, are actiune antialergica si antirahitica.

Litiul se gaseste in 14,28% din sorturile de miere bulgareasca, in cantitate de 0,02 pana la 0,03%. Sarurile de litiu dizolva acidul uric, faciliteaza urinarea, ajuta la primenirea azotului din muschi.

Magneziul se gaseste in toate sortirile de miere cercetate. Intr-un kg de miere, cantitatea medie este de 18,88 mg magneziu. O diferenta esentiala in ceea ce priveste continutul (procentual) mierii de nectar si al celei de mana nu exista. Sarurile de magneziu actioneaza ca purgativ, linistesc sistemul nervos, respirator si convulsiile tetanice, incetinesc activitatea cardiaca, favorizeaza metabolismul tisular, activeaza din arderea substantelor, intareste imunitatea si fagocitoza.

Cupru contin toate sorturile de miere cercetate din Bulgaria in cantitate de 0,001 pana la 0,01%. Diferenta intre continutul procentual la mierea de nectar si cea de mana nu s-a constatat. Lipsa cuprului duce la ingrosarea firului de par, depigmentare, anemie, tulburari in formarea sangelui si in reproductie.

Mierea are efect favorabil saupra greutatii, a inaltimii, a activitatii fagocitozei sangelui, ajuta la titrarea aglutininelor, ajuta la formarea glicogenului in ficat, apare ca un stimulator de neinlocuit pentru fermentii acizi. Insuficienta cuprului intarzie transformarea aminoacizilor in albumine.

Mangan contin toate probele de miere cercetate, de la 0,001 pana la 1%. In medie 1kg de miere a continut 8,93 mg mangan. Insuficienta manganului duce la tulburari in capacitatea de crestere, de reproductie, dificultati in eritropoeza. Manganul mareste capacitatea de fagocitoza, mobilizeaza capacitatea imunoreactiva specifica si nespecifica a organismului, activeaza (prin actiunea de presare asupra fermentului hialuronidaza), acidul hialuronic care deserveste permeabilitatea celulelor.

Continutul scazut de mangan in organism duce la tulburarea formarii oaselor si la neasimilarea calciului si a fosforului. Manganul de asemenea ajuta la sinteza vitaminei C, stimuleaza activitatea suprarenalelor, activeaza sistemul fermentativ.

Molibden contin 25% din probele de miere cercetate, mai mult sorturile de nectar (26,08%) decat cele de mana (20%), in cantitate de la 0,001 pana la 0,003%. Molibdenul este necesar atat animalelor cat si plantelor. El mareste activitatea de fagocitoza a sangelui, micsoreaza continutul in cupru din ficat si sange, ajuta la sinteza vitaminei C din plante, ia parte la reactiile de fermentare in schimbul azotului, la plante si animale. Pentru dezvoltarea normala a organismului este nevoie zilnic de 1-2 mg molibden. Molibdenul intra in componenta fermentilor, ia parte la formarea aminoacizilor si albuminelor. Adaugarea acestui element la soluri sarace in molibden, mareste substantial productivitatea lor.

Nichelul se gaseste in 89,27% din sorturile de miere din Bulgaria, in cantitate de la 0,0001 pana la 0,03%. Nichelul este necesar organismului, el mareste cantitatea eritrocitelor si a hemoglobinei. Introducerea a 0,005 g nichel in organismele donatoare de sange dupa donare, timp de 24 de ore accelereaza regenerarea ertrocitelor, a hemoglobinei, a albuminelor si a plasmei. Nichelul are actiune hipotensiva, reduce zaharul din sange.

Sodiul se intalneste in toate sorturile de miere de nectar si mana cercetate, in cantitate de cca 1%. Sodiul este un element indispensabil organismului, regleaza presiunea osmotica, ia parte la metabolismul apei in celule, accelereaza marirea volumului albuminelor, adica inlesneste absorbti apei.

Necesarul de sodiu pentru organism este de 4-5 g pe zi. In caz de carenta a sodiului in organism se observa o slabire a muschilor, o oboseala generala, lipsa apetitului, voma, sete, deranjament functional al rinichilor etc.

Plumb contin 89,28% din sorturile de miere bulgaresti cercetate, in cantitate de la 0,001 pana la 0,03%. Importanta plumbului pentru organism, nu este inca suficient cercetata.

Argint contin 89,28% din probele de miere cercetate si acest procent pentru mierea de nectar este de 91,34%, iar pentru cea de mana 80%. Argintul s-a gasit in probele respective in cantitate de la 0 pana la 0,02%. Argintul este necesar pentru organism, micsoreaza osmoza celulara din tesuturi si mareste activitatea adenozintrifosfatazei.

Siliciu contin 75% din probele de miere cercetate, in limite de la 0,3 pana la 1%. Se intalneste mai des in sangele lehuzelor si gravidelor.In formele grave de toxicoza la gravide, continutul lui in sange creste.

Strontiul s-a intalnit in 85,71% din sorturile de miere analizate, in limite de la 0,01 pana la 0,03%. Ionul de strontiu are actiune echivalenta cu cea de kaliu, insa mai slaba si mai lenta.Are de asemenea actiune diuretica, favorizeaza eliminarea prin rinichi a substantenor rezultate in urma metabolismului.

Titan se intalneste in 92,72% din probele de miere cercetate, de la 0,1 pana la 0,3%. Acest element este necesar organismului, participa la hematopoeza.

La excitarea sistemului nervos central, cantitatea nu se mareste, iar la nou-nascuti si la gravide care sufera de toxicoza, cantitatea lui din sange scade.

Fosfor contin toate probele de miere cercetate, in cantitate de la 0,1 pana la 1%.Fosforul participa la formarea oaselor, in metabolismul grasimilor, albuminelor si hidrocarburilor, el este parte componenta a sistemului fermentativ, se numara printre catalizatorii activi si stimulatori din organism.

Crom contin 89,28% din probele de miere cercetate, in cantitate de la 0,0001 pana la 0,06%.

Zinc contin 78,57% din sorturile de miere cercetate in limitele de la 0,0001 pana la 1%. Absenta zincului provoaca tulburari in functia de reproducere, in cresterea in inaltime, in greutate, in formarea hemoglobinei si eritropoezei.Zincul influenteaza activitatea de fagocitoza a sangelui, micsoreaza osmoza pielii. Sub influienta lui, grasimile din ficat si din organele interne scad, se reduce si zaharul din sange. Zincul intra in componenta fermentului respirator, anhidrida carbonica (carboanhidraza).

Zirconiul a fost identificat in 53,42% din probele de miere cercetate, in cantitate de la 0,0003 pana la 0,001%. Importanta lui pentru regnul animal si vegetal nu este cercetata suficient.

Clorul se intalneste in toate sortimentele de miere cercetate, in cantitate care depinde de felul mierii. Organismul simte nevoia de aflux continuu de ioni de clor. Clorul actioneaza direct asupra metabolismului.

Sulful a fost identificat in 90,99% din sorturile de miere cercetate, in special sub forma de sulfat. Sulfatul apare ca un excitant, ajuta la dezintoxicarea organismului in otravirea cu metale grele (plumb, cupru, mercur), activand functia antitoxica a ficatului, imbunatateste sinteza glicogenului, actioneaza favorabil in artrite, are actiune cheratolitica si antiprotozoica.

Aceste date arata de fapt ca mierea este cel mai bogat produs animalo-vegetal, in microelemente. Aceasta o face aplicabila la imbolnaviri, care se preteaza la tratament cu microelemente. Asa de exenplu, cuprul, cobaltul si fierul se aplica cu succes in tratamentul anemiilor. Cobaltul ajuta ca nasterea sa decurga normal, mareste tonusul uterului, opreste hemoragiile uterine si postnatale. Actiune similara o au cuprul si manganul.

Gusa endemica este influentata favorabil de catre cobalt si cupru.Doze minime de cupru influenteaza metabolismul hidrocarbonatilor, in diabetul zaharat. In polinevrite si radiculite se observa ameliorare, dupa administrarea manganului; in endoartrite dupa administrarea cuprului si manganului, in glaucom a cobaltului, in iridociclita a cuprului, in ateroscleroza si in obezitate a manganului etc.

In pediatrie, pentru tratamentul hipotrofiei si al anemiei secundare se aplica cobaltul, cuprul, manganul si fierul. In bolile amintite, ca si in multe altele, mierea de albine cu microelemente descoperite in ea gaseste o aplicare larga in tratament.




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat