QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Cererea de munca








Cererea de munca


Activitatile care se initiaza sau exista in societate impun nevoia de munca , respectiv constituirea cererii de munca , in acord cu mecanismul pietei muncii .

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariala ce se formeaza intr-o economie de piata concurential –functionala la un moment dat sau pe o anumita perioada , exprimata prin numarul locurilor de munca . Conditia fundamentala pentru incadrarea nevoii de munca in cererea de munca este salarizarea sau remunerarea , astfel ca persoanele care nu indeplinesc aceasta conditie nu se includ in cererea de munca .

Cererea de munca este o cerere derivata , rezultand din investitiile executate care , la randul lor , sunt efectul unei cereri de bunuri economice . Aceasta afirmatie explica de ce cererea de munca se exprima prin locuri de munca , iar fluxul ei porneste de la firme si institutii spre populatie .




Unul dintre modelele ce se pot folosi pentru explicarea cererii de munca este acela care presupune ca piata muncii este o piata concurentiala , ceea ce inseamna ca lucratorii isi pot schimba ocupatiile , ca exista multi cumparatori care utilizeaza o cantitate de munca neansemnata fata de total si prin urmare nu pot sa influienteze pretul ei , iar lucratorii si patronii au informatii corespunzatoare despre cererea de munca . In acest model , cererea de munca este intr-o situatie similara cu a altui factor de productie sau bun economic .

Pe piata muncii , firma poate obtine profitul maxim la acea cantitate de munca angajata ce presupune egalitatea intre costul marginal al angajarii unui lucrator suplimentar si venitul incasat de firma pe baza productiei marginale realizate prin munca respectiva .

CL = VL .

Dar , pe masura ce firma angajeaza noi salariati , incepe sa functioneze principiul randamentului marginal descrescand . Asadar , cererea de munca depinde de productivitatea marginala a muncii .

Curba cererii de munca este o curba cu panta negativa , reflectand faptul ca firma va angaja mai multa forta de munca daca salariile sunt mai mici si invers ( figura 1 ) .


y

S


S


S

C'


O C C x

Figura 1 . Curba ( dreapta ) cererii de munca

Pe axa ox s-a reprezentat nivelul salariului iar pe oy cantitatea de munca salariala ceruta .

Curba ( dreapta ) cererii este C’ , reflectand relatia inversa dintre cererea de munca si nivelul salariului .

Cererea de munca prezinta urmatoarele caracteristici :

este o categorie dinamica influientata de dezvoltarea economico-sociala , de programele de investitii , etc ;

este eterogena sub aspect structural si profesional ocupational ;



este rigida deoarece se realizeaza intr-o perioada indelungata si are un grad redus de substitutie ;

reprezentantii cererii asteapta sa obtina maximum de avantaje din utilizarea factorului munca ;

elasticitatea ei este influientata de dimensiunea si evolutia salariilor , a nivelului productivitatii , de calitatea , cantitatea si diversificarea productiei de bunuri , ca si de ponderea cheltuielilor cu salariile in costul de productie total ;

prezinta un mod specific de stocare a muncii . Stocarea muncii se refera la o situatie specifica in care organizatiile platesc mai multe ore de munca decat sunt necesare pentru a executa productia curenta de bunuri . Notiunea de stocare a muncii implica fie numarul de ore de munca , fie numarul de persoane angajate , atunci cand timpul de munca poate fi redus fara ca aceasta sa determine o diminuare a productiei .

Tipologia cererii de munca este diferita , incluzand mai multe grupe decupate dupa criterii ca : modul de evaluare ( cerere potentiala si efectiva ) ; orizontul de timp ( pe termen scurt , mediu si lung ) ; volumul de munca ( de inlocuire , de dezvoltare , de substituire ) ; durata procesului de lucru ( pe perioada determinata sau nedeterminata ); spatiul national-statal ( interna sau externa ) .

Cererea de munca este determinata de productivitatea marginala a factorului munca in realizarea productiei nationale . Nivelul general al salariului cuvenit pentru 10 unitati de munca este de x lei /unitate , acesta fiind egal cu productivitatea marginala a celei de-a zecea unitati . Curba cererii de munca se deplaseaza spre dreapta si in sus odata cu cresterea capitalului cumulat , cu progresul tehnologic si cu imbunatatirea calitatii muncii .

Productivitatea marginala si deci salariul unui muncitor poate creste din doua motive . In primul rand , productivitatea marginala creste daca muncitorii dispun de mijloace de productie mai multe sau mai performante . In al doilea rand , productivitatea marginala a lucratorilor mai bine pregatiti sau instruiti este in general mai mare decat cea a lucratorilor cu un „ capital uman ” mai modest .

Putem arata intr-un exemplu concret cum curba cererii de munca este identica cu cea a productivitatii castigului marginal. Cat de departe de originea graficului va merge curba depinde de productivitatea marginala a muncii , care variaza fie cu pretul bunurilor , fie cu productivitatea lucratorilor . O modificare a preturilor poate sa apara datorita unei modificari a cererii pentru produsul considerat. Daca pretul produsului creste , acesta va ridica productivitatea castigului marginal al muncii , iar antreprenorii vor fi pregatiti sa angajeze mai multi lucratori.

In concluzie putem utiliza anumite observatii :

- curba produsului castigului marginal este identica cu curba cererii pentru munca .

- daca castigul marginal creste , curba se deplaseaza la MRP 2 .









Figura 2. Efectul unei modificari a productivitatii marginale a muncii asupra salariilor.

Posibilitatile in acest moment sunt:



- muncitorii existenti Q vor castiga salarii mai mari , salariile crescand la W2 ;

- daca se poate sa mai vina muncitori in plus , numarul de muncitori va creste la Q2 , iar salariul va creste pana la W3 ;

- daca ar fi somaj in industrie , astfel incat curba ofertei este la infinit elastica , angajarea ar creste la Q3 si salariile ar ramane la W1 , deoarece curba ofertei ar fi orizontala .

Daca pretul ramane constant dar productivitatea muncitorilor creste , astfel incat costurile pe unitatea de produs sunt micsorate , acest lucru va ridica din nou castigul marginal utilizat si va incuraja antreprenorii sa angajeze mai multi lucratori .

Elasticitatea cererii de munca este influientata de un sistem de factori care includ : elasticitatea cererii de bunuri economice create de factorul munca ce actioneaza pe o anumita piata ; ponderea cheltuielilor cu salariile in costul total de productie ; numarul factorilor de productie care pot substitui munca . Coeficientul de elasticitate a cererii de munca , calculat in functie de salariul mediu orar , poate releva o cerere elastica atunci cand este supraunitar si o cerere inelastica atunci cand este subunitar .

Elasticitatea cererii pentru munca este de asemenea de o mare importanta in fixarea salariilor . Daca cererea pentru munca este elastica , antreprenorii vor fi in stare sa paraseasca cu usurinta piata si de aceea , va fi dificil pentru forta de munca de a-si asigura marimea salariilor .

Cererea de munca va fi elastica daca :

- cererea pentru produsul final va fi elastica ;

- forta de munca poate fi inlocuita cu alta forta de munca ;

- alti factori ( in special capitalul ) pot fi inlocuiti cu forta de munca ;

- costurile datorate muncii reprezinta o parte mare din costurile totale .

Elasticitatea cererii pentru munca si cererea pentru produsul final .

Furnizorul care acorda o crestere a salariilor trebuie sa mareasca preturile consumatorilor . Acest lucru inseamna ca la fiecare valoare a pretului , cantitatea disponibila va fi mai mica si ca s-a produs o modificare a conditiilor ofertei .

Elasticitatea cererii pentru forta de munca necalificata .

Substituentul cel mai probabil pentru orice fel de forta de munca este o alta forta de munca . Rezulta ca muncitorii necalificati gasesc ca este dificil sa obtina mariri de salarii in fata antreprenorilor hotarati , deoarece alti muncitori pot cu usurinta sa-i substituie . Cu conditia ca cererea pentru produsul pe care acesta il face sa fie puternica , cererea pentru serviciile pentru un muncitor calificat va fi inelastica .

In consecinta , pozitia sa de negociere va fi una puternica de vreme ce el poate oricand sa se deplaseze spre o pozitie de mai mare avantaj personal net .

Elasticitatea cererii pentru forta de munca care poate fi inlocuita cu masini .


Cererea elastica ar putea fi intalnita acolo unde este posibil sa se substituie forta de munca cu alti factori , in special cu capital . Politicile salariale agresive din partea muncitorului ar putea sa-i determine pe antreprenori sa cumpere utilaje puternice , fapt care reduce considerabil cererea pentru forta de munca . Cererea pentru forta de munca va fi si mai elastica daca astfel de utilitati sunt ieftine . La cumpararea unei combinatii de factori echilibrate , un antreprenor ii va selecta pe acestia pana cand produsele lor marginale raportate la preturile lor sunt egale .

Figura 3. Efectul elasticitatii asupra vanzarilor dupa o marire a pretului .

Se remarca cateva observatii :

- datorita unei mariri a pretului curba ofertei s-a deplasat inspre stanga ;

- pretul produsului pentru care cererea este elastica creste putin iar cererea se contracta mult , la Q2 .

- un furnizor pentru al carui produs cererea este elastica va rezista la costurile de salarii mai bine decat un furnizor pentru al carui produs cererea este inelastica . Daca el este fortat sa mareasca salariile , el va reduce cererea pentru forta de munca .

Elasticitatea cererii pentru forta de munca acolo unde costurile cu munca reprezinta o parte mare din costurile totale .

In aceste circumstante , orice crestere a costurilor cu munca inseamna o crestere considerabila a pretului de vanzare al produsului final si o reducere a limitelor de profit daca cererea pentru produs este foarte elastica . Acordarea de astfel de mariri de salarii va insemna reduceri serioase ale productivitatii castigului marginal al muncii iar antreprenorul isi va reduce cererea pentru ea , la preturile mai mari pe care trebuie acum sa le plateasca .





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }