QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Contabilitatea si gestiunea trezoreriei - studiu de caz la s.c. aolio srl - lucrare de licenta -





UNIVERSITATEA "CONSTANTIN BRANCOVEANU" PITESTI

Facultatea Management Marketing in Afaceri Economice Ramnicu Valcea

Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune





CONTABILITATEA SI GESTIUNEA TREZORERIEI

STUDIU DE CAZ LA S.C. AOLIO SRL


- LUCRARE DE LICENTA -








CAPITOLUL I



CADRUL CONCEPTUAL PENTRU ORGANIZAREA

SI GESTIUNEA TREZORERIEI



Conceptul de trezorerie si de gestiune a trezoreriei la

nivel de intreprindere


Desi conceptul de trezorerie este considerat un element determinant in getiunea fimei, nu exista un consens in ce priveste definirea si elementele constitutive ale trezoreriei intreprinderii.

In Franta , specialisti s-au atasat , in diferite contexte , mai multor definitii privind trezoreria:

*intr-un sens mai restrans ea desemneaza totalul lichiditatilor sau disponibilitatilor intreprinderii;

*in sens mai larg, trezoreria include soldurile debitoare la banca si titlurile de plasament care se pot transforma in disponibilitati;

*in anii `70, trezoreria neta a fost definita ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul in fond de rulment si masurata ca diferenta intre disponibilitati si creditele de trezorerie .

Retinuta de planul contabil general (Pcg) francez, aceasta definitie se utilizeaza, pe plan conceptual, pentru desemnarea diferentei dintre activele cu lichiditate imediata si datoriile cu exigibilitate imediata .

*Recomandarea Ordinului expertilor contabili(OEC) reia definitia Planului contabil general francez si o dezvolta. Mai intai, ea include in continutul trezoreriei activele si datoriile a caror lichiditate, respectiv exigibilitate, sunt imediate. Altfel spus, este vorba de activele a caror transformare in bani poate sa intervina imediat, fara pierdere de valoare si de pasivele externe (datoriile)a caror plata poate sa fie pretinsa in orice moment.

Desi Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate (IASC) nu defineste conceptul de trezorerie, se considera ca este vorba de ansamblul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati.

Conform normei internationale IAS 7, expresia fluxuri de trezorerie desemneaza ansamblul intrarilor si iesirilor de lichiditati sau de echivalente de lichiditati. Lichiditatile se refera la fondurile disponibile si la depozitele la vedere. Echivalentele de lichiditati sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si a caror valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ.

Scopul detinerii echivalentelor de lichiditati este de a face fata angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Se deduce ca scadenta lor este apropiata, de regula sub trei luni. In orice caz detinerea de echivalente de lichiditati nu se face in scopul realizarii unor obiective de plasament.

Titlurile care reprezinta capitalurile proprii sunt excluse din echivalentele de lichiditati. Fac exceptie actiunile privilegiate achizitionate cu putin timp inaintea scadentei lor si care au o data de rambursare determinata.

Daca imprumuturile bancare sunt, in principiu, elemente ale activitatilor de finantare, imprumuturile pe termen scurt rambursarile la vedere, acordate prin conturile curente, sunt incluse, in unele tari, in categoria lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati.


In sens larg, notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune, pentru a putea face fata platilor, cum sunt: disponibilitatile din casierie si din banci, valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate,creditele pe termen scurt.
In sens restrans, notiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitatile banesti ale unitatilor economice, aflate in casieria unitatii si la banci, fie in lei, fie in valuta.
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definita prin totalitatea operatiilor financiare cu caracter operational, care asigura incasarile si platile curente si care, la randul lor reprezinta operatii de trezorerie.

Normele contabile nationale si internationale nu definesc explicit conceptul de trezorerie. Acesta se subintelege prin prezentarea obiectivului si continutului trezoreriei. Putem atribui trezoreriei intelesul de "totalitatea disponibilitatilor intreprinderii, a altor valori de trezorerie si a investitiilor pe termen scurt mai putin creditele bancare pe termen scurt". Este o definitie care ar corespunde notiunii de trezorerie neta.

Concepte de trezorerie :

* Structuri privind trezoreria intreprinderii ;

* Instrumete de plata ;

* Investitii financiare pe termen scurt ;

* Incasari si plati prin conturile bancare ;

* Punctajul bancar ;

* Incasari si plati in numerar ;

* Operatiuni in valuta ;

* Acreditive si avansuri de trezorerie ;

* Credite bancare pe termen scurt ;

* Alte valori de trezorerie ;

* Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie ;

In plan contabil componentele trezoreriei intreprinderii pot fi grupate in doua categorii :

active financiare reprezentate de numerar(disponibilitati, acreditive s.a) si echivalente de numerar(investitiile financiare pe termen scurt) 

datorii financiare reprezentate de creditele bancare pe termen scurt si creditele de trezorerie.

Numerarul, ca element de activ de natura financiara, indeplineste criteriile de recunoastere a activului (probabilitatea unui avantaj economic viitor ; evaluare credibila ). Nu se pune problema probabilitatii obtinerii de beneficii economice viitoare deoarece numerarul in sine confera un avantaj intreprinderii, permitand controlul celorlalte resurse. Al doilea criteriu este satisfacut in mod cert prin valoarea (nominala) numeralului inscrisa in documentele justificative de incasari.

Disponibilitatile in conturi la banci si casierie se delimiteaza in suma valorilor de incasat , disponibilitatile in lei si valuta, cecurile unitatii, creditele acordate prin conturi separate de imprumut, dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor pe termen scurt si alte valori de trezorerie.Din categoria disponibilitatilor fac parte si acreditivele si avansurile de trezorerie. Prin avansurile de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate de catre administratori sau alte persoane imputernicite de intrepindere in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii.

Investitiile pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt sau protejarii lichiditatilor , dupa caz. Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila , perioada de rotatie a titlurilor de plasament nu depaseste un an. Ele se identifica cu actiunile, obligatiunile , bonurile de tezaur si alte titluri de valoare dobandite pe termen scurt.

Datoriile financiare, sunt recunoscute dupa regulile generale de recunoastere a datoriilor : probabilitatea ca orice beneficiu economic viitor asociat elementului sa iasa din intreprindere si sa poata fi evaluata in mod credibil. Ambele criterii sunt indeplinite concomitent la obtinerea creditelor bancare : iesirea numerarului din intreprindere este certa prin obligatia de restituire a lor ; marimea creditelor este certa, fiind inscrisa in contractele bancare.

Trezoreria este un element esential si totodata principala restrictie a gestiunii financiare a intreprinderii. In ea se concretizeaza modul de realizare a activitatii si de reflectare a cerintelor echilibrului financiar. Nu intotdeauna o unitate, care incheie exercitiul financiar cu profit are si o trezorerie pozitiva, adica disponibilitati in banca si in casa. Aceasta datorita decalajului dintre inregistrarea veniturilor si cheltuielilor si scadenta lor la incasari si plati, decalaj care poate fi hotarator pentru situatia financiara a intreprinderii.

Din experienta practica a agentilor economici din diferite tari rezulta ca cea mai mare parte a falimentelor se datoreaza deficientelor in gestiunea trezoreriei. Preocuparile intense pentru gestiunea trezoreriei sunt motivate de unele fenomene de instabilitate economica, atat macro cat si microeconomica: cresterea inflatiei, a ratei dobanzii, precum si scaderea ratelor de rentabilitate si a gradului de autofinantare.

In vederea diminuarii si chiar a eliminarii efectelor blocajului financiar, a realizarii unei gestiuni eficace a trezoreriei intreprinderii se impune ca managerii sa-si concentreze eforturile asupra unor directii prioritare de actiune cum sunt

intarirea functiei financiare si a rolului gestiunii financiare a intreprinderii;

functionarea fara aparitia unor elemente inertiale si de blocaj a mecanismelor, fluxurilor si ciclurilor financiare;

asigurarea si utilizarea eficienta a capitalului disponibil, a surplusului temporar de moneda, cu implicatii favorabile asupra proceselor economico-financiare din intreprindere;

  intarirea si cresterea exigentei controlului asupra numerarului agentilor economici asigurand totodata imbunatatirea organizarii, manifestarea pe un plan calitativ superior a functiilor si sarcinilor trezoreriei firmelor;

analiza permanenta si detaliata a echilibrului financiar si cash - flow-ului;

imbunatatirea previziunii functiilor financiare a elaborarii bugetului de trezorerie, a previziunii si analizei numerarului;

dimensionarea rationala si gestiunea eficienta a trezoreriei, tinand seama de interdependenta dintre aceasta si fondul de rulment al agentilor economici;

mai buna fundamentare a proiectarii fluxului de lichiditati si o reala determinare a valorii de piata a intreprinderii;

reflectarea in analiza diagnostic a situatiei financiare, printr-o mai buna fundamentare metodologica a fluxurilor de trezorerie (cash-flow) la nivelul agentilor economici.[2]

In literatura de specialitate , pe baza prevederilor Planului contabil general francez, trezoreria este difinita ca diferenta dintre activele cu lichiditate imediata si datoriile cu exigibilitate imediata", adica trezoreria neta.

Mai concret, conceptul de trezorerie a capatat in timp mai multe expresii:

cea mai restransa pune semnul egalitatii intre trezorerie si disponibilitati (disponibilitati la banca in lei si in valuta, carnete de cecuri cu limita de suma, disponibilitati in numerar);

o alta mai extensiva include alaturi de disponibilitati si titlurile de plasament susceptibile de a se transforma in disponibilitati;

o alta, acreditata de Planul Contabil General Francez, se apropie de notiunea de trezorerie neta, dar si de calculul acesteia si presupune doar diferenta intre disponibilitati, pe de o parte si suma dintre creditele bancare pe termen scurt si soldurile creditoare ale conturilor curente, pe de alta parte;

o a patra, acreditata de OECCA, care extinde continutul trezoreriei neta, adaugand disponibilitatilor titlurile de plasament, iar ansamblului ''credite pe termen scurt + soldurile creditoare ale conturilor curente'' efectele comerciale scontate, dar neajunse la scadenta, precum si creantele cedate;

in sfarsit, pentru omul de afaceri, trezoreria poate fi inteleasa ca totalitatea mijloacelor de care o intreprindere dispune pentru a face fata platilor.

Gestiunea trezoreriei regrupeaza ansamblul deciziilor, regulilor si procedeelor care asigura la costul cel mai redus mentinerea echilibrului financiar instantaneu al intreprinderii. Intreprinderea este un sistem care se caracterizeaza printr-o structura economica, sociala si financiara. Un rol important in formarea si dezvoltarea structurii financiare revine planificarii financiare care este menita nu sa asigure conditii ci sa dea certitudinea ca resurselor banesti li se da o utilizare eficienta.

In scopul asigurarii resurselor necesare, planificarea financiara isi stabileste obiectivele, efectueaza analiza financiara, aloca resursele banesti (investitiile), stabileste structura optima a finantarii.

Sursele de procurare sunt: surse externe si interne unitatii.

Sursele externe, de procurare a capitalului banesc (cele exterioare intreprinderii), se refera la dotari, finantari, actiuni in 'echitate' si imprumuturi. Acestea se esaloneaza in timp, in asa fel incat sa se benficieze la maximum de aspectele conjuncturale ale pietelor capitalului. Imprumuturile implica insa, incertitudinea asupra dreptului de proprietate privind bunurile firmei in cazul unor esecuri, prin urmare, un nivel optim al imprumuturilor duce la situarea costurilor, pentru obtinerea capitalului la un nivel scazut, sau cel mic posibil.

Sursele interne reprezinta volumul brut al numerarului generat de operatiile unitatii si in care cash-flow-ul este vital, precum si vanzarea unor active fixe sau a unor stocuri. Cashflow-ul, respectiv fluxul monetar net al exercitiului, poate fi pozitiv si se interpreteaza ca o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, ceea ce reprezinta o imbogatire a activului real, o confirmare a majorarii averii unitatii si negativ, sugerand o diminuare a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o reducere a valorii proprietatii.

Trezoreria este imaginea disponibilitatilor monetare aparute in derularea curenta a incasarilor si platilor, disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor in mod continuu.

Sarcinile trezoreriei :

prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire;

asigurarea lichiditatilor intreprinderilor;

evaluarea diferitelor tipuri de plasamente si plasarea excedentului de trezorerie;

aprecierea si evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt;

stabilirea bugetului de trezorerie, pe baza metodelor si tehnicilor specifice de previziune a trezoreriei.

Cerinta fundamentala a serviciului de trezorerie este aceea ca mijloacele monetare existente sa fie superioare nevoilor de plati. De aceea, una dintre sarcinile importante ale trezoreriei este asigurarea lichiditatii.


1.2 Importanta activitatii de trezorerie


Termenul de trezorerie provine din limba franceza "tresorerie" si

reprezinta : "Ansamblul de operatii financiare, banesti si bugetare pe care

societatea le face prin organe specializate pentru procurarea mijloacelor banesti necesare si pentru cheltuielile acestor mijloace".

Limitata la nivelul unei societati comerciale, prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor financiare, facute de catre o unitate economica in vederea obtinerii mijloacelor banesti necesare desfasurarii activitatii sale. Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor banesti din conturile de la banci si din casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.

Pentru omul de afaceri ( gestionarul afacerilor), trezoreria poate fi definita ca totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o intrepridere pentru a face fata platilor: disponibilitaati in conturi bancare , numerar in casierie ,cecuri de incasat , efecte comerciale de primit neajunse la scadenta , titluri de plasament,etc.In cazul insuficientei acestor mijloace financiare exista posibilitatea obtinerii imediate a unui credit sub forma: credit bancar pe termen scurt, acceptarea unui efect comercial (credit comercial), scontarea unei cambii neajunse la scadenta, etc.

Pentru analistul financiar, preocupat de asigurarea echilibrului financiar al intreprinderii, trezoreria reprezinta diferenta dintre disponibilitatile (sau lichiditatile) si exigibilitatile (datoriile) imediate. In acest sens, se poate vorbi despre o trezorerie pozitiva (sau excedent de lichiditati fata de exigibilitatile imediate) sau o trezorerie negativa, in situatie inversa.Acest echilibru, intre lichiditatile si exigibilitatile imediate, care degaja marimea si sensul ( +/- ) trezoreria firmei, depinde de suma lichiditatilor la inceputul perioadei, cat si de alte variabile cum sunt structura si dimensiunile activitatii intreprinderii.

Trezoreria este informatia-cheie, deoarece prin ea, intreprinderea isi

finanteaza activitatea si isi asigura perenitatea. Prin ea, se determina indicatorii necesari gestiunii si analizei financiare, atat pe termen scurt, pentru masurarea solvabilitatii, cat si pe termen lung (masurarea nevoii de finantare) .

Conform unei definitii, "gestiunea trezoreriei regrupeaza

ansamblul deciziilor, regulilor si procedurilor care asigura la costul cel mai redus, mentinerea echilibrului financiar instantaneu al intreprinderii ". Obiectivul principal[4] al gestiunii trezoreriei este evitarea unei trezorerii structural negative (evitarea a ceea ce uzual se denumeste in economia romaneasca " blocaj financiar", situatie caracterizata prin imposibilitatea intreprinderii de-a face fata platilor). Printr-o minutioasa gestiune a disponibilitatilor , dar si a instrumentelor de plata si de finantare se realizeaza si obiectivul secundar de rentabilitate, prin care se minimizeaza, pe de o parte,costul si volumul finantarilor si se optimizeaza modul de plasare a excedentelor de trezorerie pe termen scurt.

O dimensiune deloc neglijabila a gestiunii de trezorerie este reprezentata de gestiunea riscurilor financiare, ceea ce presupune utilizarea unor instrumente de asigurare si de speculatie atunci cand pietele financiare sunt foarte volatile, cu alte cuvinte, atunci cand ratele de schimb si ratele dobanzii oscileaza foarte mult la intervale scurte de timp. Problema gestiunii riscurilor financiare devine cu atat mai importanta astazi, cand intreprinderile romanetti sunt supuse presiunii unor rate inalte ale dobanzii, ca urmare a persistentei unor rate ridicate ale inflatiei si a unei incetiniri a cresterii economice, pentru a nu mai vorbi ca in unele sectoare de activitate tara noastra se confrunta cu o "crestere economica negativa".

Operatiile de trezorerie desfasurate de o unitateeconomica cuprind totalitatea operatiilor financiare si monetare prin care sunt dirijate si se controleaza fluxurile banesti intre agentii economici; sunt derulate si finalizate relatiile financiar-bancare; se realizeaza in fapt circulatia capitalului financiar.


1.3 Normalizarea contabila privind trezoreria

Normele contabile nationale si internationale nu definesc explicit conceptul de trezorerie acesta rezultand din prezentarea obiectivului si continutului trezoreriei.

Reglementarile contabile conforme cu directivele europene precizeaza referitor la obiectivul si continutul trezoreriei: "Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si a miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie. Alte investitii pe termen scurt reprezinta obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt "

Reglementarile internationale prin norma contabila IAS 7 "Situatia fluxurilor de trezorerie" , precizeaza referitor la obiectivul si continutul trezoreriei: "Defineste componentele trezoreriei prin notiunile de numerar si echivalente de numerar"

Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere ;

Echivalentele de numerar sunt investitii financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

IAS 7 contine cateva definitii care sunt esentiale pentru intelegerea modului in care sunt constituite situatiile fluxurilor de numerar in scopul de a reda catre utilizatori informatia cea mai relevanta despre lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii atat pe termen scurt, cit si pe termen mediu si lung:[5]

~un plasament este in mod normal calificat drept echivalent de numerar doar atunci cand are o scadenta mica, in practica se considera de trei luni sau mai putin de la data achizitiei ;

~notiunea de instrument financiar -orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o intreprindere si o datorie financiara pentru o alta intreprindere, deci exista notiunea de activ financiar si datorie financiara;

fluxurile de numerar sunt intrarile si iesirile numerarului si echivalentelor de numerar;

~activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale intrprinderilor, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare ;

~ activitatile de investitie constau in achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii financiare, care nu sunt incluse in echivalentele de numerar;

~activitatile de finantare sunt activitati care duc la modificari dimensionale ale surselor de finantare ale intreprinderii : capital propriu (emisiuni si rascumparari de capital) si datorii (atragerea de credite si rambursarea acestora).

Norma IAS 7"Situatia fluxurilor de trezorerie" cuprinde reglementari cu privire la situatiile fluxurilor de numerar. Informatiile privitoare la fluxurile de numerar ale unei intreprinderi sunt utile in oferirea utilizatorilor de situatii financiare a unei baze pentru evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar si echivalente de numerar si necesitatile intrprinderii de a utiliza acele fluxuri de numerar. Deciziile economice ce sunt luate de catre utilizatori necesita o evaluare a capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar sau echivalente de numerar, precum si momentul si siguranta generarii lor. Aceasta norma obliga toate intreprinderile care intocmesc situatii finaciare anuale sub standardele internationale de contabilitate sa intocmeasca situatia fluxurilor de numerar (SFN) ca parte integranta a situatiilor financiare anuale.

Obiectivul acestui standard este de a solicita oferirea de informatii privind istoricul miscarilor de numerar si de echivalente de numerar ale unei intreprinderi prin intermediul situatiei fluxurilor de numerar care clasifica fluxurile de numerar din timpul perioadei pe activitati de exploatare,investitie si finantare.

Intreprinderea care trebuie sa intocmeasca situatia fluxurilor de numerar in conformitate cu cerintele acestui standard prezinta aceasta situatie ca parte integranta a situatiilor sale financiare pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate aceste situatii financiare.

Utilizatorii situatiilor financiare ale unei intreprinderi sunt interesati de modul in care intreprinderea genereaza si foloseste numerarul si echivalentul de numerar. Aceasta situatie se aplica indiferent de natura activitatilor acelei intreprinderi si indiferent daca numerarul poate fi privit ca produs al societatii, cum este cazul unei institutii financiare. Intreprinderile au nevoie de numerar, in esenta, pentru aceleasi motive, oricare ar fi principalele lor activitati producatoare de venituri. Acestea au nevoie de numerar pentru a-si conduce operatiunile, platii obligatiile si de a asigura remunerarea investitorilor lor. Astfel, acest Standard obliga toate intreprinderile sa prezinte o situatie a fluxurilor de numerar.

Situatia fluxurilor de numerar folosita impreuna cu restul situatiilor financiare anuale, aduce informatii, care permit utilizatorilor sa evalueze modificarea activului net al unei intreprinderi, structura sa financiara (inclusiv lichiditatea si solvabilitatea sa) si capacitatea de-a influenta valoarea si momentul de aparitie a fluxurilor de numerar in vederea adaptarii la circumstantele si oportunitatile in continua schimbare. Informatiile despre fluxurile de numerar sunt folosite in stabilirea capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar si echivalent de numerar si dau posibilitatea utilizatorilor sa puna la punct modele de evaluare si comparare a valorii prezente pentru fluxuri de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderi. De asemenea, mareste comparabilitatea raportarii rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi, deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente.

Istoricul informatiilor asupra fluxurilor de numerar este adeseori folosit ca un indicator al valorii, momentul aparitiei si sigurantei viitoarelor fluxuri de numerar. Este, de asemenea, folositor in verificarea exactitatii evaluarilor trecute asupra viitoarelor fluxuri de numerar si in analiza relatiilor dintre profitabilitate si fluxurile nete de numerar si a impactului schimbarii preturilor.

Metodele admise de standard pentru raportarea fluxurilor de numerar sunt :

metoda directa - prin prezentarea structurata a claselor majore de incasari si plati brute in numerar;

metoda indirecta - in care se raporteaza profitul net sau pierderea ajustat(a) cu efectele tranzactiilor care nu implica numerar si ale tranzactiilor de natura a fi incadrate ca activitati de investitii sau de finantare.

Norma favorizeaza utilizarea metodei directe pentru raportarea fluxurilor de numerar din exploatare. Datele necesare se obtin din contabilitatea intreprinderii. Este o metoda mai laborioasa, implicand identificarea fiecarui rulaj din conturile de numerar si a destinatiei acestuia. Poate fi folosita si pentru verificarea corectei intocmiri a situatiei fluxurilor de trezorerie.





CAPITOLUL II


ORGANIZAREA CONTABILITATII TREZORERIEI LA SC AOLIO SRL



2.1 Prezentarea SC AOLIO SRL


SC AOLIO, este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Valcea, persoana juridica ,sub numarul J/38/956/03 avand sediul in localitatea Horezu, str.Unirii ,nr. 1, jud. Valcea. Societatea a fost infiintata in anul 2002 in conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990, republicata si in baza art.4 alin.4 din OUG 76/2001 republicata ,astfel cum a fost modificata prin OUG nr.129/2002.

SC AOLIO,este o societate cu raspundere limitata , fiind persoana juridica romana , conf. Art. 1 din Legea nr 31/1990 republicata in 1998.

Societatea se infiinteaza pentru o durata nelimitata de timp , dobandind personalitate juridica de la data inmatricularii ei in Registrul Comertului Valcea.

Societatea va putea infiinta sucursale , filiale, agentii , reprezentante si puncte de lucru in toata tara si strainatate cu indeplinirea procedurilor legale.

Capitalul social este de 200 de lei, constituit prin aportul numerar al asociatilor impartit in douazeci de parti sociale a cate 10 lei fiecare. Capitalul social a fost in intregime subscris si varsat de catre asociati.

Reprezentarea si administrarea societatii:

* Adunarea generala a asociatiilor reprezinta organul care adopta hotararile privitoare la functionarea societatii, avand urmatoarele obligatii principale:

-sa aprobe bilantul contabil si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;

-sa desemneze pe administratori, cenzori si sa-i revoke;

-sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele princinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o execute;

* Adunarea generala decide prin vot majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale. Adoptarea hotararilor se poate face si prin votare prin corespondenta. Pentru hotararile privind modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor.

Administratorul are urmatoarele competente:

  • incadreaza personal si desface contractul de munca al salariatiilor, stabilindu-le felul muncii, locul de munca, atributiile, drepturile banesti si raspunderile fiecaruia conform normelor Codului Muncii;
  • stabileste programul de lucru si regulile de disciplina pentru salariati;
  • aduce la indeplinire toate hotararile adunarii generale a asociatilor;
  • reprezinta societatea in relatiile cu tertii, in fata organelor judecatoresti, organelor administratiei publice centrale sau locale de stat precum si in fata oricaror institutii legal constituite.

Administratorul raspunde solidar si personal in toate pagubele produse societatii prin nerespectarea prevederilor art. 193. alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicata. El va raporta adunarii generale a asociatiilor modul in care isi vor aduce la indeplinire mandatul. Activitatea administratorului va inceta numai cu aprobarea adunarii generale a asociatilor, care in acest sens ii va da descarcare de gestiune.

Societatea isi desfasoara activitatea in orasul Horezu prin doua magazine si doua puncte de lucru la Berbesti.

Obiectul de activitate

Societatea comerciala AOLIO SRL, isi desfasoara activitatea in domeniul: 471- Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse; 4751- Comertul cu amanuntul textilelor.

Obiectul de activitate al societatii conform Codului CAEN- 2002 este urmatorul:

- 451. Organizarea de santiere si pregatirea terenului;

- 452. Constructii de cladiri sau parti ale acestora;

- 453. Lucrari de instalatii pentru cladiri

- 454. Lucrari de finisare;

- 521. Comert cu amanuntul in magazine nespecializate.

Principalii furnizori sunt:

- SC Vomari;

- SC Arabesque;

- SC Forest;

- SC Electronics;

- SC Interbrands;

- SC TDG SRL.

Principalii clienti sunt:

- Populatia de pe teritoriul localitatii pentru vanzarile en- detail.

- SC Inidan TG. Jiu.

- Primaria Horezu.

- Primaria Costesti.

- Primaria Stroesti.

- Primaria Tomsani.

- SC Sacomet.



2.2 Structura si organizarea trezoreriei la SC AOLIO SRL

Normele contabile nationale si internationale nu definesc explicit conceptul de trezorerie lasandu-l subinteles prin prezentarea obiectivului si continutului trezoreriei.

Reglementarile contabile conforme cu directivele europene referitor la obiectivul si continutul trezoreriei prezinta "Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la entitatiile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatiilor in conturi la banci/ casierie, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie. Alte investitii pe termen scurt reprezinta obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit pe termen scurt." De aici, putem defini trezoreria ca fiind totalitatea disponibilitatiilor intreprinderii, altor valori de trezorerie si a investitiilor pe termen scurt mai putin creditele bancare pe termen scurt. Aceasta definitie corespunde notiunii de trezorerie neta.

Reglementarile contabile internationale prin norma IAS 7 "Situatia fluxurilor de trezorerie" defineste componentele trezoreriei prin notiunile de numerar si echivalente de numerar. Numerarul cuprinde disponibilitatiile banesti si depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar.

Contabilitatea curenta a trezoreriei este reprezentata de contabilitatea : investitiilor pe termen scurt, decontarilor bancare, decontarilor efectuate prin casa , decontarilor prin acreditive, viramentelor interne.

Investitiile pe termen scurt sunt cunoscute si sub denumirea de echivalente de numerar. Ele cuprind : actiunile cumparate de la intreprinderile afiliate si de la alte intreprinderi; obligatiunile emise si rascumparate; obligatiunile; bonurile de tezaur; obligatiunile de tezaur; certificatele de depozit; warantul; alte investitii pe termen scurt si creante asimilate.

Decontarile bancare reprezinta valorile de incasat, operatiile de incasari - plati efectuate prin conturile curente la banci si creditele bancare pe termen scurt. Valorile de incasat cuprind cecurile si efectele de incasat; conturile curente reprezinta disponibilitatiile in lei sau valuta aflate in conturi la banci. Creditele bancare pe termen scurt pot fi :

- credite curente (credite de trezorerie), acordate prin conturile curente ale intreprinderii;

- credite pe termen scurt, acordate prin conturi distincte de credite.

Creditele bancare pe termen scurt se acorda pe o perioda de pana la un an, pe baza contractelor de credit, atat in lei cat si in valuta.

Decontarile efectuate prin casa cuprind incasarile si platiile in numerar si alte valori ( timbre fiscale si postale; bilete de tratament si odihna; tichete si bilete de calatorie)

Decontarile prin acreditive. Acreditivul este definit ca o modalitate de plata prin care se asigura furnizorului certitudinea incasarii marfurilor livrate in conditiile si la termenele stabilite prin contractele de vanzare - cumparare.

Viramentele interne apar in cazul decontarilor fara numerar in conditiile utilizarii de catre intreprinderi a mai multor conturi deschise la una sau mai multe banci, in lei sau in valuta, si pentru decontari cu numerar in lei sau in valuta, necesitati impuse de gestiunea interna care conduc la transferul de sume intre casa si banca.

Activitatea de trezorerie la SC AOLIO SRL cuprinde toate operatiunile de gestiune a disponibilitatilor banesti.

* Incasari : sume reprezentand contravaloarea marfurilor livrate la clienti (Populatia de pe teritoriul localitatii pentu vanzarea en-detail, SC Inidan Tg -Jiu, Primaria Horezu, Primaria Costesti, Primaria Stroiesti, Primaria Tomsani, SC Socomet ),etc.

* Plati : sume datorate furnizorilor ( SC CEZ, SC Vomari, SC Arabesque, SC Forest, SC Electronics, SC Interbrands, SC TDG , etc), sume datorate personalului pentru munca prestata; sume datorate bugetului de stat reprezentand taxe si impozite ; sume virate asigurarilor sociale si fondului de somaj .

Diferenta dintre incasari si plati reprezinta un surplus monetar , din care se finanteaza investitiile. Deci surplusul monetar corespunde capacitatii de autofinantare a intreprinderii.

Disponibilitatile sunt reprezentate in bilantul contabil SC AOLIO SRL Horezu, intocmit la 31.12.2009 prin urmatoarele posturi:

-Conturi la banci in lei = 32000

-Casa in lei = 915

Conturile la banci si casa sunt elemente cu grad inalt de lichiditate.

Valorificarea drepturilor de creanta si stingerea obligatilor economice pe care le are SC AOLIO SRL se realizeaza in majoritatea cazurilor , prin operatii de incasari si plati efectuate prin conturile deschise la Raiffeisen Bank Horezu si BRD Horezu.

Operatiile de incasari si plati , in lei, efectuate de sucursala prin conturile deschise la banca nu comporta miscarea efectiva a lichiditatilor banesti, ci doar cresterea sau micsorarea disponibilitatilor aflate in conturile bancare prin virarea sumelor datorate din conturile platitorilor in conturile beneficiarilor. Deci, disponibilitatile banesti sunt active financiare aflate in conturile de la banci sub forma banilor sciptici (bani de cont).

Disponibilitatile sau depozitele create in contul de la banca de SC AOLIO SRL , functioneaza " la vedere" (pentru activitatea curenta) si mai putin " la termen" (depozite de garantii) , desi banca acorda dobanzi mai mari pentru banii pastrati sub forma "depozitelor banesti la termen". Depozitele banesti "la termen" sunt lichiditati imobilizate in banca pe un termen de pana la un an, fara a fi transferabile sau utilizabile, inainte de termenul final.

In vederea deschiderii conturilor de disponibilitati banesti, societatea trebuie sa prezinte bancii o cerere tip de deschidere, insotita de urmatoarele documente:

certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului si la organele fiscale teritoriale;

extras din actul care confirma dreptul conducerii unitatii sau al reprezentantilor sai de a dispune de conturi;

fisa cu specimen de semnaturi ale persoanelor autorizate sa dispuna de conturi si amprenta stampilei unitatii.

Operatiunile de incasari si plati in numerar efectuate in cadrul SC AOLIO SRL au pondere mare in totalul miscarilor de trezorerie. Societatea efectueaza in numerar, prin caseria proprie,operatii care se refera in principal la:

- incasari: cotravaloarea sortimentelor vandute ( electronice, mobila, menaj) a serviciilor prestate si lucrarilor executate; avansuri spre decontare neutilizate; ridicarea din conturile deschise la banca a numerarului necesar diferitelor activitati;

- plati : salarii,premii, ajutoare materiale si alte drepturi cuvenite salariatilor; avansuri spre decontare; angajarea unor cheltuieli curente ; facturi pentru marfurile achizitionate si pentru serviciile prestate de terti.

Aceste operatii se efectueaza potrivit regulamentului cu privire la operatiile cu numerar,prin care se precizeaza o serie de norme, printre care pot fi mentionate:

Operatiile cu numerar se fac de persoane imputernicite in acest scop, numite casieri, care sunt considerati gestionari si trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cu privire la studii, vechime in munca, corectitudine si sa aiba constituite garantiile materiale necesare; casieria trebuie sa functioneze intr-o incapere distincta, prevazuta cu casa de bani.

Agentul economic poate pastra in casierie peste limita maxima de numerar stabilita, sumele necesare pentru plata salariilor cu trei zile lucratoare inainte de data stabilita pentru efectuarea platilor si doua zile dupa aceasta, cu acordul unitatii bancare la care acesta are cont.

Acreditivele cuprind acreditivele propriu-zise si avansurile de trezorerie. Acreditivele sunt disponibilitati banesti pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui anumit furnizor, din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura livrarii marfii.

Avansurile de trezorerie reprezinta sumele virate la banci sau sume in numerar, puse la dispozitia personalului sau al tertilor, persoane juridice sau fizice, in vederea efectuarii unor plati in numele unitatii.



Schema 2.1. - Diagrama de relatii







Sursa: intocmita de autor pe baza informatiilor furnizate de SC AOLIO SRL


Serviciul financiar contabilitate are urmatoarele relatii:


Transmite, spre aprobare, situatiile financiare anuale, decizii de inventariere, contracte de garantie cu gestionarii, procese-verbale de casare a activelor fixe, piese de schimb, obiecte de inventar, decizii privind organizarea controlului financiar-preventiv, decizii de valorificare a activelor fixe si materialelor disponibile, decizii pentru organizare a licitatiilor pentru imobilizarile corporale disponibile, procese-verbale de suportare, pe costurile unitatii, a lipsurilor si degradarilor de valori materiale neimputabile;

Transmite declaratii, pentru impozite cladiri si taxe terenuri; primeste instructiuni si norme metodologice referitoare la activitatea contabila; primeste confirmarea autenticitatii declaratiilor si extrase de cont, cu documente de plata anexate, pentru aceste impozite si taxe;

Transmite liste de evidenta si inventariere a activelor fixe si procese-verbale de confruntare a datelor cu evidenta contabila, pentru mijloacele circulante materiale;

Primeste si transmite, pentru inregistrare, facturile pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale, lucrari si servicii prestate;

Transmite notele contabile privind intrarile si iesirile de mijloace circulante si materiale, intrarile, iesirile si amortizarea imobilizarilor corporale; primeste lista de preturi;

Primeste facturi pentru incasarea valorii lucrarilor si serviciilor prestate, bonuri de consum, fise limita de consum, note de constatare diferente, procese- verbale de valorificare; transmite situatii de calcul si evidenta a cheltuielilor; note contabile privind existenta si miscarea elementelor;

Transmite formulare de date pentru evidenta pe calculator a activelor fixe, circulante, materiale si furnizori. Primeste lista de evidenta si inventariere pe locuri de folosinta, precum si lista intrarilor, iesirilor si stocurilor pe gestiuni si locuri de folosinta, pentru mijloace circulante materiale precum si lista obligatiilor de plata si stadiul activitatilor;

Transmite informari privind rezultatele financiare si obligatiile fiscale ale societatii. Primeste dispozitii privind activitatea financiara;

Transmite dari de seama privind rezultatele financiare si obligatiile fiscale ale societatii; primeste dispozitii si instructiuni referitoare la activitatea financiara;

Transmite documente de incasari si plati, contracte de credite, primeste extrasul de cont care reflecta disponibilul societatii, pentru urmarirea zilnica a contului ;

Transmite si primeste de la furnizorii de materii prime, combustibili, materiale, piese de schimb, procese verbale de concilieri si regularizare a platilor planificate ;



Primeste de la organele de ancheta (tribunal, procuratura, judecatorie) hotarari judecatoresti si sentinte civile privind pensii alimentare si de intretinere, recuperari de pagube etc. ;

Transmite documente de plati pentru certificare si admitere la plata;

Transmite situatia salariilor, statele de plata si documentele de plata pentru verificarea si acordarea vizei de control financiar preventiv; primeste lista de preturi si documentele de plata pentru decontare.




Schema 2.2-Organizarea contabilitatii la SC AOLIO SRL











Interfata dintre documentele contabile se realizeaza prin forma de contabilitate. Formele de contabilitate, adoptate in cadrul noului sistem contabil al unitatii, sunt: forma clasica, forma pe jurnale, forma maestru-sah si forma informatica. Fiecare forma de contabilitate se distinge prin structura registrelor contabile folosite pentru redarea inregistrarii cronologice si sistematice. Societatea foloseste forma de contabilitate maestru-sah, cea a dezvoltarii pe conturi corespondente atat a rulajului debitor cat si a celui creditor al conturilor sintetice. Contabilitatea analitica capata diverse structuri in raport cu metodele folosite pentru evidenta activelor si pasivelor, evidenta si calculul costurilor si rezultatelor. Ciclul contabil, de prelucrare a datelor, se realizeaza pe baza criteriului prelucrarii paralele; se folosesc registre separate pentru fiecare fel de evidenta cronologica, sistematica si analitic-sistematica. Inainte de a fi inregistrate, documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile, adica sortarea pe feluri de operatii, evaluarea si controlul. Daca pentru acelasi fel de oparatii exista mai multe documente justificative, acestea se totalizeaza lunar cu ajutorul formularelor de tipul documentului cumulativ, intocmit pe debitul contului care reflecta asemenea operatii. Pentru inregistrarile care nu au la baza documente tipizate se intocmesc note de contabilitate.

Principalele formulare utilizate pentru aceasta metoda sunt:

- jurnalul de inregistrare;

- fisa sintetica sah;

- registrul 'Cartea-Mare';

- registre auxiliare pentru evidenta analitica;

- balanta conturilor.

De asemenea, pe baza inregistrarilor din contabilitatea analitica, se intocmesc balantele lunare pentru conturile analitice. Balantele analitice ale conturilor si balanta sintetica pentru fiecare cont servesc pentru verificarea exactitatii informatiilor contabile si pentru intocmirea bilantului.

Notele contabile sau documentele contabile se inscriu in jurnalul de inregistrare, dupa care sumele din notele de contabilitate si documente se inregistreaza separat in fisele sintetice sah si in conturile analitice. La sfarsitul lunii, pe baza fiselor sintetice sah se intocmeste balanta de verificare a conturilor sintetice, totalul rulajelor acesteia confruntandu-se cu totalul din jurnalele de inregistrare. In baza conturilor analitice se intocmesc balantele de verificare analitice, datele confruntandu-se cu conturile sintetice corespunzatoare. Sumele din fisele sintetice sah se trec in 'Cartea-Mare', iar la perioadele stabilite, pe baza conturilor si balantei de verificare se intocmeste bilantul cu anexele sale.



2.3 Sistemul informational privind trezoreria


Intr-un proces specific, de mare efervescenta, 'stapanirea' sub control a mijloacelor banesti si de plata, a relatiilor financiar-bancare si de circulatie a capitalului, este una din cele mai vechi si mai viabile sectiuni ale contabilitatii. Realizarea simbiozei corespunzatoare, care sa permita derularea fluxurilor si a multiplelor implicatii financiare dintre partenerii de afaceri, concomitent cu evidenta si controlul lor operativ, este un obiectiv de prima marime al 'contabilitatii trezoreriei' - ca sectiune 'motor' a contabilitatii manageriale.

Prin intermediul contabilitatii trezoreriei se realizeaza cateva obiective esentiale ale societatii, si anume:

executia si coordonarea tuturor operatiilor financiare care antreneaza mijloace banesti si de plata ale agentului economic;

evidenta si controlul operativ al patrimoniului, aflat sub forma mijloacelor banesti si in decontare;

derularea si evidenta relatiilor financiare de capital;

respectarea cu strictete a legislatiei financiare si fiscale.

In trezorerie se includ toate operatiile financiare din intregul an, indiferent daca se refera la investitiile pe termen lung sau la activitatea curenta de exploatare.

Importanta trezoreriei a crescut in ultima perioada in cadrul SC AOLIO SRL datorita modificarilor intervenite in viata economica, cum ar fi:

evolutia rapida si contradictorie a ratei dobanzii si cursului de schimb valutar;

inzestrarea unitatilor economice cu tehnica moderna de calcul.

In cadrul SC AOLIO SRL contabilitatea trezoreriei este organizata si condusa in asa fel incat sa asigure infaptuirea urmatoarelor obiective:

a) reflectarea, urmarirea si controlul existentei si gestionarii corecte a elementelor de trezorerie;

b) respectarea disciplinei financiare privind operatiile de incasari si plati fara numerar prin conturile deschise la banca;

c) urmarirea modificarilor ce intervin in componenta si volumul elementelor de trezorerie;

d) asigurarea prompta si corecta a tuturor informatiilor privind elementele de trezorerie necesare factorilor de decizie din cadrul unitatii.

Conform prevederilor punctului 119 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii, toate documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economice si financiare, deci si a celor de trezorerie, trebuie sa contina urmatoarele elemente :

- denumirea, sediul sau adresa emitentului ;

- denumirea documentului ;

- numarul si data acestuia ;

- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei care face obiectul documentului ;

- continutul operatiei ti eventual temeiul legal al acestuia ;

- datele cantitative si valorice ;

- numele, prenumele si semnatura persoanelor care au intocmit documentul, vizat si aprobat ;

- alte elemente : codul fiscal, telefon, fax, capital social varsat, etc.

Orice operatie de incasare sau plata in numerar se efectueaza numai pe baza de documente care au regim special de intocmire si circulatie si se evidentiaza operativ, separat prin'' Fisa formularelor cu regim special''.

Dintre acestea,cele mai importante sunt :

v    pentru incasari : cecul de numerar, chitanta, chitanta fiscala, dispozitie de incasare, mandat postal, etc.

v    pentru plati : foaie de varsamant, dispozitii de plata in numerar, lista de avans chenzinal, lista de indemizatii pentru concediu de odihna, ordin de deplasare, decont de cheltuieli , factura, etc.

Cecul de numerar este utilizat pentru ridicarea numerarului din conturile de la banca. El se procura sub forma de carnete de la banca pe baza de cerere, iar banca emite''chitanta de plata in numerar''. Se intocmeste de catre compartimentul financiar, separat pentru fiecare cont deschis la banca.

Chitanta, se emite la fiecare incasare in lei, cu exceptia ridicarilor de numerar pentru care se foloseste cecul de numerar. Ea se intocmeste chiar daca s-au prezentat anterior alte documente, cum sunt : dispozitii de incasare catre casierie, facturi, acte de insotire, etc.

Chitanta fiscala, se emite pentru vanzarile cu plata in numerar, pentru care se datoreaza TVA si nu se mai intocmeste factura.

Dispozitia de plata/incasare catre casierie este utilizata fie pentru plati in lei din casierie, fie pentru incasari in lei, cand nu exista alte elemente justificative de plati si incasari. Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita chitanta.

Foaia de varsamant cu chitanta serveste pentru depunerea sumelor in lei din casierie in conturile de la banci.

Factura si factura fiscala este documentul pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document de insotire pe timpul transportului si de receptie-incasare in gestiune a primitorului.

Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior de diferite compartimente ale unitatii ( state salarii, liste de avans chenzinal, ordine de deplasare ) fara sa se mai intocmeasca alte documente de plata.

Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ impreuna cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu si fara limita de suma.

Documentele de incasari si plati in numerar sunt supuse aprobarii si controlului financiar preventiv de catre persoanele competente, inainte de efectuarea operatiunii. In vederea respectarii cu strictete a disciplinei de casa, operatiile efectuate prin casierie se verifica zilnic la preluarea Registrului de casa si a documentelor de la casier, de catre contabil sau inlocuitorul sau.





2.4 Contabilitatea principalelor operatiuni privind trezoreria la SC AOLIO SRL

Sintetic principalele operatiuni privind trezoreria la SC AOLIO SRL sunt prezentate in schema urmatoare:











Contabilitatea



Contabilitatea decontarilor in numerar, in lei



decontarilor in numerar




Contabilitatea

trezoreriei





Contabilitatea altor  valori






Contabilitatea valorilor de incasat



Contabilitatea decontarilor prin conturile curente de la



Contabilitatea incasarilor si platilor prin contul curent de la banca



banca



Contabilitatea dobanzilor aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente






Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt



Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie



Contabilitatea viramentelor interne

Schema 2.3 - Principalele operatiuni privind trezoreria la SC AOLIO SRL

Sursa: intocmit de autor pe baza informatiilor furnizate de SC AOLIO SRL


Contabilitatea decontarilor in numerar

In cursul desfasurarii activitatii economice apar multiple operatii prin care se materializeaza miscarea valorilor banesti de la un agent economic, la alt agent economic , cunoscute sub denumirea generica de decontari.

SC AOLIO SRL efectueaza o serie de decontari in numerar, in lei, pe baza de documente cu regim special de intocmire si circulatie. Numerarul in circulatie prezinta o importanta deosebita, nu doar pentru macrostabilitatea economica ci si pentru echilibrul si dezvoltarea societatii.

Cea mai recenta reglementare privind utilizarea numerarului este Ordonanta Guvernului nr. 26/2004 prvind reglementarea unor masuri financiare, care a restrans considerabil utilizarea numerarului in decontarile dintre persoanele juridice. Astfel, platile catre o singura persoana juridica sunt admise in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei. Nu sunt admise platile fragmentate in numerar pentru sumele de pana la 5.000 lei din cadrul facturilor ce depasesc plafonul de 5.000 lei, in cazul unor asemenea facturi se admite o singura plata in numerar de pana la 5.000 lei, diferenta urmand a fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. Incasarile zilnice in numerar de la o singura persoana juridca nu pot depasi plafonul de 5.000 lei.

SC AOLIO SRL efectueaza o serie de decontari in numerar, in lei si in valuta, sumele fiind pastrate in casieria unitatii, cu gestionare distincta.

Pentru reflectarea acestor sume se utilizeaza contul 5311.00 'Casa', care este un cont de activ, se debiteaza cu incasarile in numerar si se crediteaza cu platile de aceeasi natura.

Contul 5311'Casa' se dezvolta pe doua conturi de gradul II: 5311 'Casa in lei' si 5314 'Casa in valuta'

Contabilitatea decontarilor in numerar in lei

La SC AOLIO SRL incasarile in lei provin din vanzarea de marfuri prin magazinele proprii, lichidarea unor debitori, ridicari de numerar de la banca. Aceste operatii se fac prin casieria unitatii, cu respectarea prevederilor reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei.

Ca documente folosite in operatiile de casa in lei, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, avem:

Cecul de numerar este folosit la ridicarea sumelor de la banca si trebuie semnat de persoanele imputernicite sa dispuna plati prin conturile deschise la banca, respectiv director si contabil sef;

Chitanta se emite la fiecare incasare in lei, cu exceptia ridicarilor de numerar pentru care se foloseste cecul de numerar;

Foaia de varsamant serveste pentru depunerea sumelor in lei din casieria unitatii la banca;

Dispozitia de plata - incasare, utilizata fie pentru plati in lei din casierie, fie pentru incasari in lei, cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari. Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul emite chitanta.

Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior de diferite compartimente ale unitatii: state de salarii, liste de avans chenzinal, ordine de deplasare, fara sa se mai intocmeasca documente de plata.

Operatiuni de incasari si plati efectuate in numerar de catre SC AOLIO SRL:


¤ se ridica in numerar de la banca suma de 1000 lei, conform cecului de numerar, extrasului de cont si registrului de casa  ;

1000 lei

Casa in lei                                  Viramente interne                                                      


1000 lei

Viramente interne                      Conturi la banci


¤ se incaseaza de la clienti, pentru livrari de produse, marfuri, materiale si prestari servicii suma de 23800 lei ;

23800 lei

Casa in lei                                   Clienti


¤ se inregistreaza avansuri primite de la clienti pentru diverse livrari ulterioare 3000 lei ;

3000 lei

Casa in lei                                   Clienti-creditori



¤ se inregistreaza incasari din vanzarea marfurilor cu numerar 32100 lei ;

32100 lei

Casa in lei 26975 lei

Venituri din vanzarea marfurilor

                                                    4427 5125 lei

TVA colectata


¤ se depune numerar in banca conform foilor de varsamant 1500 lei :

1500 lei

Viramente interne                        Casa in lei


1500 lei

Conturi la banci                            Viramente interne       


¤ se platesc furnizori cu numerar conform chitantelor emise de acestia 2300 lei :

2300 lei

Furnizori                                       Casa in lei


¤ plata salariilor nete datorate personalului conform statelor de plata 4500 lei :

4500 lei

Personal-remuneratii datorate      Casa in lei


¤ plata ajutoarelor materiale datorate personalului conform documentelor de plata 700 lei :

700 lei

Personal-ajutoare materiale          Casa in lei


¤ acordarea avansurilor de trezorerie pentru deplasari in interes de serviciu 550 lei:

550 lei

Avansuri de trezorerie                 Casa in lei


¤ se inregistreaza avansuri de trezorerie neconsumate  si restituite 75 lei ;

75 lei

Casa in lei                                    Avansuri de trezorerie


Orice operatie de incasare sau plata in numerar se efectueaza numai pe baza de documente care au reguli speciale de intocmire si circulatie inainte de efectuarea platilor - in special, dar si a incasarilor in subsidiar, documentele sunt supuse unui riguros control preventiv (platile necesitand si o serie de aprobari prealabile) deoarece erorile in acest sector pot avea efecte grave pentru societate. Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in 'Registrul de casa' - care se intocmeste zilnic, la sfarsitul zilei calculandu-se soldul final scriptic al disponibilului de numerar, care trebuie sa fie egal cu soldul faptic - respectiv cu numerarul efectiv existent.

Registrul de casa se semneaza de catre casier si responsabilul cu casieria din sectorul financiar - contabilitate.

Controlul operatiunilor de casa

Are o importanta deosebita pentru ca prin aceasta verificare complexa se urmareste:

v    asigurarea integritatii elementelor in domeniul valorilor banesti;

v    gestionarea corecta a numerarului in ceea ce priveste incasarile si platile in lei, de catre casier;

v    verificarea documentelor ce au stat la baza operatiunilor de incasari si plati, cum ar fi: referate pentru avansuri, state de plata a salariilor, concedii de odihna, prime etc., chitante, CEC-uri pentru ridicari de numerar de la banca, foi de varsamant;

v    confruntarea documentelor de casa cu inregistrarile in evidenta contabila a acestora, urmarindu-se legalitatea, necesitatea, oportunitatea si eficienta cat si depistarea unor fraude etc.;

v    daca s-a exercitat controlul financiar-preventiv pe documentele ce au stat la baza operatiunilor de casa.

Verificarea casieriei este un control consistent, deoarece se bazeaza pe un control inopinant al numerarului si a altor valori aflate in gestiunea casierului si pe verificarea documentelor ce au fundamentat operatiunile financiare la momentul respectiv. Verificarea casieriei trebuie sa fie inopinanta si incepe cu prezentarea la casierie a cenzorilor, organelor de control sau a controlul financiar intern (C.F.I.).

In practica se procedeaza astfel:

se solicita casierului registrele de casa pentru operatiunile in lei si in valuta

se solicita casierului completarea unei declaratii cu data si ora inceperii controlului, in care sa relateze despre urmatoarele aspecte:

*Decizia de incadrare si daca in perioadele de concedii sau absente pe caz de boala este inlocuit si de cine anume;

*Numerarul aflat in gestiune la data controlului;

*Daca are acte de incasari si plati netrecute inca, la ora controlului, in Registrul de casa si care sunt acestea;

*Organul de control 'bareaza' si semneaza Registrul de casa punand data calendaristica si ora;

*Daca are cunostinte de existenta unui plus sau minus de casa, si in caz afirmativ, suma;

*Daca a imprumutat sume din casierie unor salariati;

*Daca are sume pastrate in casierie provenind din alte surse independente de gestiunea casieriei si a intreprinderii;

*Ce alte valori ale unitatii are in gestiune.

Inventarirea numerarului aflat in casierie si intocmirea monetarului ;

Casierul mentioneaza in Declaratie sumele, indicand componenta acestora,dupa care semneaza si dateaza.

Cenzorul, organul de control economico-financiar va semna aceasta declaratie pentru conformitate si ca a fost data in prezenta sa. Organul de control procedeaza la stabilirea soldului casei, care este comparat cu soldul din evidenta contabila; daca soldul nu corespunde si sunt diferente in plus, acestea se inregistreaza ca 'plus de casa' iar in situatia inversa 'minus de casa'.

¤ plusuri de inventar in numerar conform listelor de inventariere 10 lei ;

10 lei

Casa in lei                                  Alte venituri din exploatare

Lipsurile la inventar la disponibilitatile banesti si la alte valori din casierie se imputa casierului la valoarea lor nominala.

¤ minusuri de inventar in numerar conform listelor de inventariere 20 lei;

4282 = 5311 20 lei

Alte creante in legaturacu personalul  Casa In ambele cazuri se solicita casierului o nota explicativa in care sa relateze cauza aparitiei acestui plus sau minus de casa. In cazul ipotezei existentei unei lipse de numerar, suma se va recupera fie prin depunere imediata si eliberarea unei chitante, fie printr-un angajament de plata cu mentionarea modului de acoperire a prejudiciului si pana cand. Daca se refuza cele doua variante, urmeaza a se emite o decizie de imputare si respectiv de retinere prin statul de plata, plus masurile luate pe cale administrativa.

Verificarea actelor de casa

Se efectueaza total si pe perioadele selectionate prin programul (planul) de control al societatii. Controlul se realizeaza prin verificarea act cu act a tuturor incasarilor si platilor mentionate in Registrul de casa, fie sunt incasari/plati directe de la, sau catre persoane fizice ori juridice, fie ca sunt ridicari sau depuneri de numerar prin banca, situatie in care se confrunta cu extrasele de banca, inclusiv cu inregistrarile din evidenta contabila (verificare incrucisata).

In cadrul controlului efectuat se urmareste daca sunt respectate dispozitiile legale in ceea ce priveste:

justificarea platilor prin referate, deconturi, facturi;

daca aceste documente au semnaturile de control financiar preventiv si aprobarile date de persoanele abilitate in acest sens;

legalitatea si oportunitatea acestor plati.

Dupa terminarea verificarii casieriei, organul de control financiar sau cenzorii vor intocmi fie un proces verbal intermediar, fie textul va fi inclus in procesul verbal de verificare a intregii unitati.

Operatiuni de incasari si plati efectuate prin conturi la banci de catre SC AOLIO SRL:

¤ in baza extrasului de cont si a documentelor justificative anexate se inregistreaza incasarile efectuate in contul curent astfel : clienti 27000 lei; depunere numerar 1500 lei; dobanzi aferente disponibilului in conturi la banci 10 lei

= % 28510 lei

Conturi la banci in lei 411 27000 lei

Clienti

1500 lei

Viramente interne

10 lei

Venituri din dobanzi

¤ in baza extrasului de cont si a documentelor justificative anexate se inregistreaza platile efectuate din contul curent astfel :furnizori 17000 lei; cheltuieli cu servicii bancare 800 lei; ridicare numerar 1000 lei.

= 5121 18100 lei

17000 lei

Furnizori

800 lei

Cheltuieli cu serviciile bancare

si asimilate

1000 lei

Viramente interne


Decontarile prin acreditiv se practica in cazul operatiilor comerciale cu valori ridicate sau atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste solvabilitatea partenerului.

SC AOLIO SRL contracteaza vanzarea unor marfuri catre SC Arabesque SRL in suma de 45000 lei cu conditia decontarii prin acreditiv documentar. Cumparatorul, SC Arabesque SRL, deschide un acreditiv domiciliat la banca furnizorului - BRD Horezu, "SC AOLIO SRL", in suma de 50000 lei. SC AOLIO SRL livreaza marfurile : pret de vanzare 37500 lei, TVA 7125 lei, depune setul de documente prevazut in contract si in acreditiv la banca sa si le incaseaza in aceeasi zi.

Operatiile contabile la SC AOLIO SRL

vanzarea marfurilor catre SC Arabesque SRL:

411 = % 45000 lei

Clienti    707 37500 lei

Venituri din vanzarea marfurilor

7125 lei

TVA colectata

incasarea contravalorii marfurilor in contul curent:

5121 = 411 45000 lei



Conturi la banci in lei   Clienti


Operatiile contabile la SC Arabesque SRL

¤ deschiderea acreditivului in suma de 50000 lei la banca BRD Horezu a SC AOLIO SRL

581 = 5121 50000 lei

Viramente interne Conturi la banci in lei

5411 = 581 50000 lei

Acreditive in lei Viramente interne

plata marfurilor cumparate din acreditivul deschis 45000 lei:

401 = 5411 45000 lei

Furnizori    Acreditive in lei

transferul sumei neutilizate de 5000 lei in contul current:

581 = 5411 5000 lei

Viramente interne Acreditive in lei

5121 = 581 5000 lei

Conturi la banci in lei   Viramente interne


Operatiuni privind creditele bancare pe termen scurt:

Atunci cand disponibilitatiile intreprinderilor nu sunt suficiente pentru acoperirea platilor, ele pot apela la creditele bancare. Creditele bancare pe termen scurt sunt creditele pe o perioada de pana la un an. Rambursarea creditelor se face la scadentele consemnate in contracte : esalonat sau in totalitate la scadenta finala. Pentru creditele acordate banca percepe o dobanda cu rate fixe sau cu rate variabile platibile fie o data cu ratele scadente, fie independent.

SC AOLIO SRL contracteaza la Raiffeisen Bank un credit bancar de 180000 lei pe o perioda de 6 luni cu o dobanda de 12 % pe an. Rambursarea creditului urmeaza sa se faca lunar cand se platesc si dobanzile aferente ratelor de credit.

¤ 01/03/2009 se inregistreaza primirea creditului in suma de 180000 lei

= 5191 180000 lei

Conturi la banci in lei   Credite bancare pe termen scurt

se inregistreaza chetuielile cu dobanda aferenta creditului bancar in luna martie 2009: 180000 lei x 12% x 30/360 zile= 1800 lei

= 5198 1800 lei

Cheltuieli privind dobanzile  Dobanzi aferente creditelor bancare

Pe teremen scurt

01/03/2009rambursarea primei rate a creditului : 180000 lei/6 luni=30000 lei

= 5121 30000 lei

Credite bancare pe termen scurt    Conturi la banci in lei

01/03/2009 plata dobanzii aferenta primei rate : 180000 lei x 12% x30/360 zile = 1800 lei

= 5121 1800 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare   Conturi la banci in lei pe termen scurt



CAPITOLUL III TREZORERIA - SURSA DE INFORMATII  PENTRU MANAGEMENTUL FIRMEI

3.1 Analiza echilibrului financiar

Agentul economic, pe durata sa de activitate ,se confrunta cu anumite probleme de echilibru. Echilibrul insoteste viata economico-sociala a agentului economic , avand caracter relativ stabil, fiind temporar. Este un echilibru dinamic.

In cadrul echilibrului agentului economic, echilibrul financiar are un rol important avand in vedere cerintele, solicitarile organismului si resursele de satisfacere a celor dintai. Acest echilibru trebuie contextualizat intereselor interne si exterioare agentului economic. De aceea, prezinta importanta structura echilibrului, a raporturilor in care se afla, si de aici o anume calitate a echilibrului financiar al societatii. Ne referim la necesitati si resurse, la incasari si plati, la elementele componente ale nevoilor de resurse si ale celor ce privesc posibilitatile lor de formare, la ansamblul fondurilor, cu structura lor si modul de realizare.

In cadrul echilibrului de ansamblu, echilibrul financiar ocupa un loc important, echilibru ce-l definim ca fiind starea ce se caracterizeaza printr-un flux permanent de fonduri banesti de natura financiara, prin sistem, dar cu pastrarea integralitatii sistemului.



Existenta echilibrului intre incasarile si platile agentului economic este dovada ca intregul circuit economic se desfasoara normal, ca fluxul fondurilor si mijloacelor nu prezinta stagnari, incetiniri.

In perioadele de criza, valorea de lichidare este frecvent inferioara valorii contabile a activelor, antrenand pierderi exceptionale.

Solvabilitatea reprezinta aptitudinea unei intreprinderi de a face fata datoriilor sale cand acestea ajung la scadenta.

Solvabilitatea inseamna asigurarea unor fonduri banesti, a unor disponibilitati capabile sa sustina continuitatea exploatarii,sa permita un flux normal al fondurilor. Solvabilitatea exprima gradul in care capitalurile proprii asigura acoperirea creditelor pe termen mediu si lung.

Sovabilitatea patrimoniala(SP) este egala cu :

Creditele ( datoriile) pe termen mediu si lung cuprind atat creditele in termen cat si pe cele nerambursate la scadenta, amanate.

Indicatorul solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca fiind pozitiv pentru valori intre 40-60% . Limita minima este apreciata ca fiind 50%, dar poate fi si mai redusa daca agentul economic are o rentabilitate economica satisfacatoare.

Lichiditatea patrimoniala este o alta forma a echilibrului financiar.

Lichiditatea o definim ca fiind capacitatea activelor de a fi transformate, la un moment dat, in bani.

Lichiditatea patrimoniala (LP) reprezinta capacitatea pe care o are agentul economic de a acoperi, prin elementele patrimoniale de active circulante, obligatiile de plata, pe termen scurt.

Datoriile pe termen scurt cuprind : credite bancare pe termen scurt, furnizori, creditori, decontari, alte obligatii, fonduri, rezerve si alte finantari pentru productie sub un an.

Exigibilitatea exprima capacitatea rambursarii rapide a datoriilor . Prin lichiditatea bilantiera si a fondului de rulment se compara lichiditatea activului cu exigibilitatea pasivului. Exigibilitatea pasivului este cunoscuta cu certitudine, in timp ce lichiditatea activelor circulante este aleatorie (riscul vanzarii in pierdere, deprecierea stocului). Creditorii pe termen scurt ai intreprinderii tin seama de decalajul dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivului.

Capacitatea de plata este o rezultanta, exprimand o potenta financiara, ce indica masura in care o anumita intreprindere poate satisface promt orice obligatie baneasca fata de terti. La randul sau , capacitatea de plata influenteaza echilibrul financiar si monetar. Capacitatea de plata exprima un compex de relatii in legatura cu raporturile banesti ce apar in mod obiectiv intre furnizori, creditori si clienti (beneficiari ).

Analiza evolutiei principalilor indicatori economico- financiari in perioada 2007-2009.

Pentru a analiza evolutia situatiei financiare la SC AOLIO COM SRL HOREZU, se vor utiliza datele contabile din perioada 2007-2009 cu privire la urmatorii indicatori:cifra de afaceri; venituri; cheltuieli; rezultate; cheltuieli cu personalul; creante; datorii. Vom utiliza atat datele contabile (cele conform contabilitatii) cat si cele recalculate, adica cele corelate cu indicele de inflatie.

Tabelul nr. 1


Situatia indicatorilor economico - financiari 2007 - 2009

Nr.

Perioada






Conform contabilitatii

Conform contabilitatii

Recalculat

Conform contabilitatii

Recalculat

crt.

Indicator

Suma


Suma


Suma


Suma


Suma















Cifra de afaceri












Venituri












Cheltuieli












Rezultate












Cap.social












Chelt.pers.












Creante












Datorii











Sursa : intocmit de autor pe baza informatiilor furnizate de SC AOLIO SRL



Analiza cifrei de afaceri in perioada 2007-2009

Cifra de afaceri este definita prin totalitatea veniturilor realizate din livrarea bunurilor, executarea de lucrari si prestari de servicii.

Graficul nr. 1

Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2007 - 2009

Sursa : realizat de autor pe baza datelor culese din contabilitatea societatii


Analizand graficul nr. 1, conform contabilitatii se observa o evolutie a cifrei de afaceri care creste in intervalul analizat cu 64,71% ,respectiv de la 1.835.085 lei in anul 2007 la lei in anul 2009, crestere datorata mariri volumului de vanzari.

Analiza veniturilor , cheltuielilor si rezultatelor in perioada 2007-2009

Veniturile desemneaza, in expresie monetara, bogatia obtinuta prin activitatea desfasurata de catre intreprindere sau obtinuta din afara cu titlu gratuit ;

Cheltuielile, delimiteaza in expresie monetara utilizarea bogatiei in cadrul activitatilor desfasurate de intreprindere.

Prin compararea veniturilor obtinute cu cheltuielile efectuate pentru obtinerea lor, rezultatul poate fi profit sau pierdere.

Rezultatul exercitiului = Veniturile exercitiului - Cheltuielile exercitiului

Graficul nr. 2

Evolutia veniturilor si cheltuielilor in perioada 2007 - 2009

Sursa : realizat de autor pe baza datelor culese din contabilitatea agentului economic

Din graficul nr. 2 se observa ca veniturile, in preturi curente au crescut in intervalul analizat cu 65,20%, adica de la 1.835.090 lei in anul 2007 la 3.031.637 lei in anul 2009, cheltuelile de asemenea au crescut cu 59,51% , adica de la 1.795.298 lei in anul 2007 la 2.863.720 lei in anul 2009 , iar rezultatul a inregistrat o crestere cu 321,99% , adica de la 39.792 lei in perioada de baza (2007) la 167.917 lei in perioada curenta (2009).

Cresterea veniturilor se datoreaza deschiderii unor puncte de vanzare in comunele Stroesti si Costesti, ceea ce a dus la cresterea veniturilor din vanzarea cu amanuntul a marfurilor. Aceasta a ocazionat in acelasi timp si cresterea cheltuielilor efectuate cu deschiderea punctelor de vanzare. Diferenta dintre veniturile realizate si cheltuielile efectuate a fost una pozitiva care a dus la o crestere importanta a rezultatului din exploatare obtinut.

Analiza creantelor si datoriilor in perioada 2007-2009

Creantele se mai numesc valori in curs de decontare si reprezinta valori avansate temporar altor persoane fizice sau juridice de la care unitatea urmeaza sa primeasca un echivalent valoric.

Datoriile reprezinta obligatii actuale ale unitatii ce decurg din evenimente trecute de la a caror decontare se asteapta iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice.

Graficul nr. 3

Evolutia creantelor si datoriilor in perioada 2007-2009

Sursa : realizat de autor pe baza datelor culese din contabilitatea firmei


Conform graficului ,se poate observa o crestere a creantelor in anul 2008 fata de anul 2007 pentru ca in anul 2009 volumul acestora sa scada substantial datorita vanzarilor marfurilor prin magazin la pretul cu amanuntul. De asemenea, datoriile au inregistrat o crestere in anul 2008 datorita achizitiilor necesare deschiderii punctelor de vanzare de la furnizori, pe credit comercial in anul 2009 unitatea a reusit sa plateasca in mare parte aceste datorii.



3.2 Previziunea de trezorerie, bugetul de trezorerie


In asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt, un rol important il are previziunea trezoreriei, care se refera la elaborarea unor instrumente de plan, cum sunt bugetele de trezorerie si alte planuri pe termen scurt.

Previziunea de trezorerie reflecta sinteza tuturor fluxurilor financiare - incasari si plati - pe o perioada determinata.

Tabelul nr. 2

Situatia incasarilor si platilor previzionate si realizate

Operatiuni economice

Previzionat

Realizat

Incasari de la clienti



Incasari prin magazine



Incasari debitori diversi



Plati furnizori



Plati salarii



Alte plati




Din tabelul nr. 2 se poate observa ca ponderea incasarilor la SC AOLIO SRL o detin incasarile de la clienti, obtinute ca urmare a vanzarii pe baza de factura a produselor (mobila, eletronice, menaj) . Platile catre furnizori si in special catre furnizorii de utilitati sunt dominante in totalul cheltuielilor.

Grafic, situatia incasarilor si platilor previzionate si a celor realizate se prezinta astfel:


Graficul Nr. 4







Sursa: realizat de autor pe baza datelor culese din contabilitatea intreprinderii



La SC AOLIO SRL, previzionarea incasarilor si platilor se face cu mare rigurozitate, abaterile dintre sumele previzionate si cele realizate fiind foarte mici dupa cum se poate constata si din graficul anterior.

Scopul planificarii si urmaririi fluxurilor de trezorerie poate fi schitat pe scurt, printr-o serie de masuri cum ar fi:

asigurarea ca in perioadele de varf ale platilor se va dispune de numerar suficient sau de active imediat transformabile in lichiditati;

satisfacerea obligatiilor de plata asumate prin contract si a celor ce decurg din alte reglementari (impozite, dobanzi etc.);

folosirea rationala si operativa a capitalului;

asigurarea unui necesar de timp suficient pana la scadenta platilor pentru ca agentul economic sa poata gasi si negocia resursele de finantare in conditii favorabile;

- crearea unei bune reputatii in randul bancilor si a altor creditori in ceea ce priveste promptitudinea si respectarea termenelor de restituire a sumelor datorate.

Fluxurile de trezorerie sunt evaluate, previzionate prin intermediul nevoilor de fluxuri de iesire si mijloacelor, ca fluxuri de intrare; se stabileste gradul in care trezoreria face fata unor situatii neprevazute probabile; mijloacele se cer a fi superioare nevoilor.

Una din sarcinile importante ale trezoreriei este asigurarea lichiditatii, unitatea avand nevoie de lichiditati pentru efectuarea tranzactiilor sale, pentru plata achizitiilor scadente. Marimea incasarilor, ca fluxuri, depinde de nivelul veniturilor, de politica de credite - furnizori, de politica de credite a intreprinderii.

Bugetul anual este un buget global, de sinteza cu defalcari luna de luna sau pe semestre si grupeaza previziunile de resurse si plati de trezorerie.

Bugetul de trezorerie se bazeaza pe previzionarea fluxurilor de intrare si de iesire.

a) Previzionarea fluxurilor de intrare:

- fluxurile cerute de exploatare;

- fluxurile provenite din imprumuturile intreprinderii;

- fluxul generat de cresterea capitalului propriu al intreprinderii.

Fluxurile exploatarii sunt dependente de veniturile intreprinderii, de aceea prevederea veniturilor constituie elementul fundamental al analizei previzionale. Ele sunt un produs al functiei comerciale si al comportamentului financiar. Analiza interna este completata de analiza externa in scopul elaborarii previziunilor de integrare a evolutiei nivelurilor preturilor, a segementului de piata al intreprinderii. Aceste studii interne si externe sunt hotaratoare in previzionarea veniturilor ca flux al intrarilor.

b) Previzionarea fluxurilor de iesire este rezultatul:

deciziilor pe termen lung: rambursari de imprumuturi, angajamente si reglementari privind achizitiile de imobilizari;

deciziile de exploatare privind reglementari, intelegeri cu furnizorii, plati pentru cheltuieli comerciale, salarii etc.

Fluxul iesirilor se compune din:

1. Cheltuieli de exploatare decurg din programul privind activitatea de exploatare a intreprinderii. Previziunile unei parti din vanzari sunt stabilite de previziunile productiei; ritmul productiei este in functie de strategia adoptata de intreprindere. Productia este variabila in timp, iar productia excedentara este stocata sau este plusata, daca este un plus posibil de vanzari, diminuand costurile stocarii care antreneaza la randul lor alte costuri si influenteaza eficienta productiei. Prin urmare programarea productiei depinde de previziunea cheltuielilor de exploatare si investitii date de: achizitii, salarii, impozite, alte cheltuieli.

2. Cheltuielile de investitii decurg din programul de investitii elaborat de intreprindere.

Influentele anumitor fluxuri pentru obtinerea unui echilibru cert se poate realiza prin accelerarea incasarii creantelor si temperarea pe cat posibil a platilor de casa.

Trezoreria poate fi planificata zilnic. Previzionarea bugetului trezoreriei depinde de toate previziunile societatii. Planificarea zilnica presupune cunoasterea tuturor cerintelor, cheltuielilor si veniturilor. Astfel, planificarea trezoreriei in ziua de 10.12.2009 la Ramas, se prezinta:

Sold existent din ziua precedenta: 91.366 lei, din care:

numerar = 91.366 lei

Plati efectuate - total = 82.969 lei, din care:

foaie de depunere Raiffeisen =18.350 lei

furnizori = 303 lei

CEC-uri emise = 14.316 lei

plata efectuata la Mobilsim(prin banca) = 50.000 lei

Sold la sfarsitul zilei 8.397 lei.

Bugetul de trezorerie reflecta structura fluxurilor de numerar pe o anumita perioada si reprezinta o prognoza a intrarilor si iesirilor de numerar, precum si a rolului lor in activitatea curenta.

Sursa principala a intrarilor de numerar o constituie operatiile comerciale, adica vanzarile de produse sau marfuri.

Platile sunt si ele diversificate: plati pentru salarii, plati pentru aprovizionari, plati de impozite si taxe etc.

Transferul de numerar catre intreprindere si dinspre aceasta spre exterior este rezultatul de ansamblu al tuturor operatiilor. Rolul directorului financiar este acela de a asigura disponibilul banesc atunci cand intreprinderea are nevoie de el, eliminarea blocajelor din conturile curente, astfel ca se impune o previziune precisa a acesteia, ceea ce se concretizeaza in eleborarea unui buget previzional de trezorerie.

Intre incasarile si platile intreprinderii intervin si cele legate de ciclul de exploatare care deseori au ponderea platilor sau incasarilor.

In situatia unui excedent de trezorerie trezorierul va lua decizia blocarii lui in cont sau plasarea lui pentru aducerea de noi castiguri, iar in cazul unui deficit, acesta se va acoperi prin credite pe termen scurt.

Un rol foarte important pentru elaborarea bugetului il au compartimentele de aprovizionare si comercializare, deoarece o pondere mare in total incasari o au cele cu privire la vanzarea produselor si serviciilor, dupa cum platile cele mai mari se refera la aprovizionari de materiale, combustibil, energie etc., astfel ca bugete vanzarilor si aprovizionarilor vor trebui, la randul lor sa fie bine fundamentate.

La SC AOLIO SRL, administratorul este cel ce elaboreaza bugetul de trezorerie si are sarcina de a asigura:

folosirea optima a tuturor resurselor intreprinderii;

luarea deciziilor de folosire sau nefolosire a creditelor pe termen scurt sau plasarea excedentului de lichiditati ce se degaja din activitate;



gasirea finantarii pentru toate necesitatile, fara a mentine in casa excedente nefolosite pe o perioada indelungata.

Corectitudinea bugetului de trezorerie depinde de fiabilitatea datelor utilizate la elaborarea lui, in care scop sunt necesare:

a) previziuni realiste privind rolul si structura desfacerilor (previziuni realizate de comportamentul de comercializare);

b) estimarea evolutiei stocurilor de marfuri, materiale si a aprovizionarii cu noi marfuri largind gama de produse;

c) estimari fundamentale privind toate celelalte incasari si plati.

Bugetul de trezorerie contine doua feluri de fluxuri:

fluxurile de trezorerie din exploatare, care rezulta din incasarile la vanzari si din platile la achizitii si alte plati;

fluxurile de trezorerie in afara exploatarii ce rezulta din incasarile realizate din urmatoarele opratiuni: crestere de capital, noi imprumuturi si credite de trezorerie, rezultate financiare, rambursari de imprumuturi, cheltuieli financiare, etc.

Obtinerea unor rezultate, impune ca dupa elaborarea bugetului de trezorerie, sa se analizeze modul in care se efectueaza prevederile, in care scop fiind necesar sa se aiba in vedere:

identificarea abaterilor fata de prevederi, cauzele acestora si adaptarea datelor la conditiile reale;

luarea de decizii operative privind imprumuturile necesare;

folosirea de procedee de accelerare a recuperarii numerarului adica luarea de masuri privind scadentele incasarilor, durata ciclului bancar, a ciclului de livrare - decontare si a deplasarii produselor pana la destinatie;

precizarea si imbunatatirea scadentelor unor plati cu pondere mare in total;

evaluarea efectelor eventualelor schimbari ale politicii intreprinderii sau ale conditiilor de desfasurare a activitatii economice.




3.3 Intocmirea si prezentarea fluxurilor de trezorerie la SC AOLIO SRL

Standardul international de contabilitate IAS 7 defineste fluxurile de trezorerie (denumite si fluxuri de numerar sau cash- flow in unele lucrari ) drept intrari sau iesiri de numerar si echivalente de numerar.

Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare din cadrul carora face parte si ,, situatia fluxurilor de trezorerie" stipuleaza ca obiectivul acestora "este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice''.

Utilizatorii de situatii financiare includ investitorii prezenti si potentiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii si alti creditori comerciali, clientii, guvernul si institutiile acestuia, precum si publicul.

Tabloul fluxului de trezorerie prezinta fluxurile de trezorerie ale exercitiului clasificate in activitati de exploatare, de investitii si de finantare

Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizari de lichiditati.

Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de exploatare

Acestea rezulta din efectuarea principalelor activitati ale SC AOLIO SRL si anume cumpararea si vanzarea de marfuri, aceste elemente concurand la formarea rezultatului net. Marimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitatile de exploatare este un indicator cheie al masurii in care societatea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa imprumuturile sale, de a mentine capacitatea sa operationala, de a varsa dividente si de a investi, fara sa recurga la alte surse externe de finantare.

In cadrul acestor fluxuri sunt incluse:

incasarile care decurg din vanzarea marfurilor la pretul cu amanuntul;

incasarile care provin din redevente, onorarii, comisioane si alte

venituri;

plati privind datoriile fata de furnizori;

plati in favoarea salariatilor;

plati si incasari de impozite asupra profitului, daca ele nu sunt asociate activitatilor de investitii.

Fluxurile de trezorerie generate de activitati de investitii

Norma IAS 7 arata ca fluxurile care rezulta din activitati de investitii indica, in ce masura platile au fost efectuate pentru achizitia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie viitoare. Aceste fluxuri arata masura in care unitatea isi asigura perenitatea si cresterea. Ele se refera la:

plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale sau necorporale, precum si a altor active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare si capitalizare;

incasari care decurg din vanzarea unor imobilizari;

plati efectuate pentru achizitionarea unor titluri de participare si de creanta;

avansuri de trezorerie si imprumuturi acordate tertilor;

incasari care decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si a imprumuturilor acordate tertilor.

Fluxurile de trezorerie generate de activitati de finantare

Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii.

Miscarile de trezorerie generate de activitatile de finantare se refera la:

incasari din emisiuni de actiuni si de alte instrumente de capitaluri proprii;

varsaminte efectuate actionarilor pentru achizitia sau rascumpararea

actiunilor;

incasari din emisiunea de imprumuturi obligatare, bancare, bilete de trezorerie;

rambursarea sub forma de lichiditati a sumelor imprumutate.

Tabloul fluxurilor de trezorerie la SC AOLIO SRL, se prezinta astfel :  

Situatia fluxurilor de trezorerie



Fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare



Incasari din activitatea de exploatare:



incasari de la clienti



incasari din imprumuturi acordate



Plati pentru exploatare :



plati furnizori si angajati



dobanzi platite



impozitul pe profit platit



alte impozite, taxe si varsaminte asimilate platite



imprumuturi acordate



alte plati pentru activitatea de exploatare




Trezoreria neta din activitati de exploatare(A)



Fluxuri de trezorerie din activitati de investitie :



Incasari din activitatea de investitii



incasari din imobilizari financiare



incasari din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale



dobanzi incasate



dividende incasate



Plati pentru activitatea de investitii



  • plati pentru achizitionarea de actiuni si alte titluri de valoare


  • plati pentru achizitionarea de imobilizari corporale

si necorporale

  • si necorporale


Trezoreria neta din activitati de investitii (B)



Fluxuri de trezorerie din activitati de finantare



Incasari din activitatea de finantare:



  • dividende platite dar neridicate, returnate


Plati pentru activitatea de finantare



  • dividende brute platite


Trezoreria neta din activitati de finantare (C)



Cresterea neta a trezoreriei (A+B+C)



Trezorerie la inceputul exercitiului financiar



Trezorerie la sfarsitul perioadei




Prudenta si spiritul de economicitate manifestate constant in manuirea finantelor societatii sunt premise sigure de care depinde eficienta de ansamblu a acesteia.

Prin utilizarea unor metode si tehnici adecvate de analiza, previziune si gestiune financiara SC AOLIO SRL a realizat o trezorerie pozitiva, cu efecte favorabile asupra lichiditatii, solvabilitatii si capacitatii de plata a unitatii, deci asupra situatiei economico-financiare, a competitivitatii acesteia.









BIBLIOGRAFIE



Brezeanu Petre (coordonator )


"Diagnostic financiar. Instrumente de analiza financiara Editura Economica, Bucuresti, 2003





Epuran Mihai si colectivul

"Contabilitatea financiara", Editura de Vest,  Timisoara, 2003





Feleaga Niculae

Malciu Liliana

Bunea Stefan

"Bazele contabilitatii - o abordare europeana si internationala", Editura Economica, Bucuresti, 2002





Feleaga Niculae

Malciu Liliana

"Politici si optiuni contabile", Editura Economica, Bucuresti, 2002





Gheorghiu Alexandru

"Analiza economico-financiara la nivelul microeconomic", Editura economica, Bucuresti, 2004





Gust Marius

( coordonator )


"Analiza economico-financiara" Editura Independenta Economica, Pitesti, 2003





Gust Marius

Vechiu Camelia

"Management bancar", Editura Independenta Economica, Pitesti, 2003





Ilie Vasile

"Gestiunea   financiara a intreprinderii",Editura Meteora Press, Bucuresti, 2002





Mares Coriolan (coordonator)

"Contabilitate financiara", Editura Independenta Economica, Pitesti, 2000





Oprea Calin

Ristea Mihai

"Bazele contabilitatii", Editura National, Bucuresti, 2002





Pantea Iacob Petru

"Contabilitatea romaneasca Editura Intelcredo, Deva, 2003



Pantea Iacob Petru

"Contabilitatea financiara actualizata la Standardele Europene", Editura Intelcredo, Deva, 2005



Pirvutoiu Ion

"Contabilitatea financiara a intreprinderii", Editura Economica, Bucuresti, 2002





Possler L.

Lambru Gheorghe

"Contabilitatea intreprinderilor", Editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 2004





Ristea Mihai (coordonator)

"Contabilitate financiara a intreprinderii", Editura Universitara, Bucuresti, 2005





Vintila Georgeta


"Gestiunea financiara a intreprinderii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004





Visan Dumitru, Burada Corneliu, Burteascu Claudia

(coordonatori)

"Contabilitate financiara", Editura Independenta Economica, vol. I si II, Pitesti, 2006






CECCAR

"Ghiduri pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate Editura CECCAR, Bucuresti, 2003 si 2004





IASB

"Standardele Internationale de RaportareFinanciara"(IFRS), traducere din limba engleza, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005





Ministerul Finantelor Publice


"Reglementari contabile pentru agentii economici", Editura Economica, Bucuresti, 2009





Tribuna Economica


Colectiile de reviste 2009-2010


Tribuna Economica


"Gestiunea si contabilitatea firmei",  

Nr. 3/2009




D. Visan , C. Burada, C. Burtescu - "Contabilitate financiara", vol II, Ed. Independenta Economica, Pitesti, 2006, pg. 95.

G. Vintila - Gestiunea financiara a intreprinderii", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004, pg. 65

N. Feleaga, I. Ionascu - "Tratat de contabilitate financiara", vol I, Ed Economica, Bucuresti, 1998, pg. 220

P. Brezeanu - Diagnostic financiar. Instrumente de analiza financiara ,Ed. Economica, Bucuresti, 2003, pg 88

IASB - Standardele Internationale de RaportareFinanciara",Ed. CECCAR,Bucuresti 2009, pg314

IASB - ''Standardele Internationale de Raportare Financiara(IFRS)'', Ed.CECCAR, Bucuresti, 2009, pag.82

Gheorghiu Alexandru -''Analiza economico-financiara la nivelul microeconomic'', Ed.Economica, Bucuresti, 2004, pag. 234

CECCAR- "Ghiduri pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate", Ed.CECCAR, Bucuresti,2009, pag. 34



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }