QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Contabilitatea si analiza stocurilor de materii prime si materiale consumabile







CONTABILITATEA SI ANALIZA STOCURILOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE



1. ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL AL STOCURILOR


In cadrul intreprinderii, activele circulante materiale ocazioneaza numeroase operatii, care pot fi grupate dupa continutul lor in:

Operatii de aprovizionare si conservare;




Operatii de eliberare din depozit;

Operatii de inventariere.

Aceste operatiuni sunt consemnate in diferite documente si evidente operative distincte.


1.Operatiile de aprovizionare si conservare sunt evidentiate in urmatoarele documente:

Comenzile, se emit de catre unitatile patrimoniale catre furnizori;

Contractele economice, se incheie cu furnizorii pe baza comenzilor;

Registrul de comenzi, este utilizat pentru urmarirea modului in care sunt realizate contractele de aprovizionare;

Avizul de insotire a marfii, este un document de insotire a stocurilor pe timpul transportului, document pe baza caruia se intocmeste factura fiscala, sau document de primire in gestiunea cumparatorului;

Factura fiscala, realizeaza pe langa functiile avizului de insotire si pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv, si totodata este act justificativ pentru decontarea contravalorii;

Nota de intrare-receptie, se intocmeste la sosirea stocurilor de la furnizor si la intrarea acestora in depozitul unitatii;

Fisa de magazie, este un document de evidenta operativa a magaziei si se intocmeste separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.



Operatiile de eliberare din depozit sunt evidentiate in urmatoarele documente:

Bonul de consum, este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor;

Fisa limita de consum.

3.Operatiile de inventariere sunt evidentiate in contabilitate prin intermediul listelor de inventar.

In legatura cu operatiile de intrare si iesire a bunurilor, legislatia in vigoare prevede urmatoarele obligatii pentru agentii economici:

Bunurile materiale intrate in patrimoniu se consemneaza in documente adecvate si se opereaza in evidenta locurilor de depozitare;

Bunurile primite pentru prelucrare sau in custodie, se receptioneaza si se inregistreaza distinct ca intrari in gestiune;

Bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite dar ne receptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrari in patrimoniu;

Bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune, pe baza receptiei si a documentelor de insotire;

Bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza in contabilitate ca iesiri din gestiune pe baza documentelor justificative.


Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor de materii prime, materiale consumabile

Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor, se realizeaza la intreprinderile mari si mijlocii, care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetica a stocurilor. Contabilitatea analitica a stocurilor trebuie astfel organizata incat sa permita cunoasterea acestora cantitativ si valoric pe fiecare loc de depozitare in parte si pe feluri de materiale, produse marfuri etc.

Contabilitatea analitica este o evidenta completa, intrucat se foloseste atat etalonul valoric cat si etalonul cantitativ, spre deosebire de evidenta operativa a depozitelor, care utilizeaza numai etalonul cantitativ.

Contabilitatea analitica se poate tine in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale intreprinderii, dupa una din urmatoarele metode:

Cantitativ-valorica;

Operativ-cantitativa;

Global valorica.

Indiferent de metoda de lucru adoptata, contabilitatea analitica trebuie sa asigure o concordanta deplina cu contabilitatea sintetica.


A. Metoda cantitativ valorica (pe fise de conturi analitice)

In cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe categorii de bunuri, iar in contabilitatea generala se tine o evidenta cantitativ valorica, care prezinta urmatoarele caracteristici:

Documentele de intrare si iesire se inregistreaza mai intai cantitativ in fisele de magazie, care se tin la locurile de depozitare;

Aceleasi documente, grupate pe operatii de intrare si iesire, se imbordereaza separat si impreuna cu acesta se predau la biroul contabilitatii stocurilor si materialelor;

La biroul contabilitatii materialelor aceste documente se prelucreaza conform necesitatilor, sunt evaluate cantitatile la pretul de inregistrare si se stabilesc conturile in care urmeaza sa se inscrie operatiile respective;

Dupa prelucrarea datelor din documente, materialele se inregistreaza cantitativ si valoric in fisele de conturi analitice, deschise pe feluri de materiale si pe locuri de depozitare;

O data cu consemnarea in fisele contabile a intrarilor si iesirilor se obtine si centralizatorul de materiale, zilnic pentru intrari si lunar pentru iesiri.

Verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturile sintetice si cele analitice de materii si materiale se realizeaza la sfarsitul lunii prin compararea datelor inregistrate in fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic din contabilitate si intocmirea balantelor de verificare a conturilor analitice. Reprezentarea grafica este prezentata in Anexa


B. Metoda operativ-cantitativa (pe solduri)

In cazul utilizarii acestei metode, la locul de depozitare se, tine evidenta cantitativa a bunurilor materiale pe categorii, in contabilitatea generala se tine evidenta valorica pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. Verificarea exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitatea generala se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor.

Tehnica de lucru este urmatoarea:

Documentele justificative sunt inregistrate de gestionar in fisele de magazie, stabilind stocul dupa fiecare operatie;

Serviciul contabil, verifica periodic inregistrarile facute in fisele de magazie si preia documentele respective, impreuna cu borderourile intocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de materiale si pe conturi corespondente

Totalurile stabilite se inscriu in „Situatia de miscari”, intocmita separat pentru intrari si pentru iesiri.

La sfarsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri, pe gestionari si pe grupe de materiale, atat la intrari cat si la iesiri, iar stocurile din fisele de magazie se inscriu in Registrul stocurilor si se inmultesc cu pretul lor. Existentele fizice inscrise in acest registru trebuie sa concorde cu stocul stabilit prin fisele de magazie, iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din Situatia de miscari lunara, care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica. Reprezentarea grafica este prezentata in Anexa 3.


C. Metoda global-valorica

In cazul utilizarii acestei metode, evidenta se tine numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate, iar periodic se face controlul concordantei inregistrarilor din evidenta lor.

Potrivit acestei metode, fisele de magazie sunt inlocuite cu Registru de gestiune, in care zilnic sunt inregistrate valoric intrarile si iesirile, pe baza documentelor justificative si se stabileste soldul la sfarsitul zilei. Raportul de gestiune se intocmeste zilnic, iar, impreuna cu documentele justificative, sunt transmise la compartimentul de contabilitate.

La serviciul de contabilitate se verifica legalitatea si realitatea documentelor inscris in raportul de gestiune, preturile, precum si evaluarea impreuna cu celelalte calcule, astfel ca dupa ce se constata corecta si legala lor alcatuire le vizeaza si le inregistreaza in fisa contabila analitica tinuta pentru fiecare gestiune in parte.

Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii, cu cea din contabilitate se face periodic, prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fisa contabila analitica. Reprezentarea grafica este prezentata in Anexa 4.


3. Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale consumabile

Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a-3-a din Planul de conturi general, denumita „Conturi de stocuri si productie in curs de executie”.





Acestea sunt conturi de bilant sau de inventar, care furnizeaza informatia de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor si productiei in curs de executie. Soldul lor debitor se preia in activul bilantului. Aceste conturi asigura:

Conditii pentru organizarea contabilitatii activelor circulante de natura materiala, pe structura, categorii de stocuri prevazute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilitatii.

Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru:

Stocurile din depozitele proprii;

Stocurile aflate la terti;

Decalajele intre aprovizionarea si receptia bunurilor;

Decalajele intre vanzarea si livrarea bunurilor;

Bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerve de proprietate

Aplicarea regulilor contabile la evaluarea si inregistrarea stocurilor;

Promovarea principiului prudentei la inventarierea si evaluarea prin bilant a activelor circulante.

In afara conturilor din clasa a-3-a, care au ca obiect de inregistrare stocurile, contabilitatea formarii si utilizarii acestora necesita stabilirea unor corespondente cu conturi din alte clase:

- Clasa a-4-a, „Conturi de terti”

Contul 401 Furnizori

Contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

- Clasa a-6-a, “Conturi de cheltuieli”

Contul 600 Cheltuieli cu materii prime

Contul 601 Cheltuieli cu materiale consumabile

Contul 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar

Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante

- Clasa a-7-a, „Conturi de venituri”

Contul 711 Venituri din productia stocata

Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

Legaturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a, „Conturi de cheltuieli” si clasa a-7-a, „Conturi de venituri”, sunt redate in tabelul Nr. :

-Tabelul Nr. -


Conturi de stocuri


Conturi de cheltuieli


Conturi de venituri


Materii prime


h cu materii pi.




Materiale


h cu materiale




Obiecte de inventar.


h cu obiectele  de inventar.


Venituri din productia stocata


Provizioane pentru


h privind


Venituri din


Deprecierea


deprecierea


provizioane pentru


Stocurilor


activele circulante


deprecierea act.


Stocurile detinut de intreprindere, dar care sunt proprietatea altor unitati, se urmaresc prin conturile organice in clasa 8 „Conturi speciale”, din grupa 80 „Conturi in afara bilantului”, astfel:

Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”

Contul 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie”

La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii:

Metoda inventarului permanent.

Metoda inventarului intermitent.


1. Metoda inventarului permanent

In cazul utilizarii inventarului permanent in contabilitate, in conturile de stocuri se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.

Conform normelor contabile din tara noastra, in conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale isi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.

In cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfarsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente in plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducandu-se stocurile la nivelul lor real.

In principiu, evaluarea intrarilor in stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, in cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.

Reglementarile contabile romanesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a continua practica contabila anterioara de a evalua atat intrarile cat si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de inregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea in contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa reflecte distinct:

La intrarea elementelor in stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de inregistrare;

La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de inregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.


K = (Si+Rd) cont de diferente de pret

(Si+Rd) cont de stoc la pret de inregistrare


Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de inregistrare.


Exemplu:

O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii cu privire la stocul de materii prime:

a) stoc initial:

la pret de inregistrare : 5.000.000 lei;

diferenta de pret : 500.000 lei;

b)intrari in stoc de la furnizori:

la pret de inregistrare : 25.000.000 lei;

diferenta de pret : 3.325.000 lei;





„Furnizori”


„Materii prime”






Diferente de pret






T.V.A. deductibil







c) iesiri din stoc la pret de inregistrare:

Cheltuieli cu M P




Materii prime



d)calcularea si inregistrarea diferentelor de pret

K = (Si+Rd) cont 308 = 500.000+3.325.000 = 12,75 %

(Si+Rd) cont 300 5.000.000+25.000.000

Diferenta de pret = Rc cont 300 *K = 20.000.000 * 12,75% = 550.000 lei

Cheltuieli cu M P




Diferente pret



e) la sfarsitul exercitiului se constata plus la inventar

Valoarea stocului faptic


 

Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300


 

Diferente in plus la inventar


 

Diferente de pret aferente (1.000.000*K)


 





Cheltuieli cu M P


Materii prime






Diferente de pret







Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta in utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari in permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:

stocul initial, de la inceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi decat debitor,

intrarile in cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor inregistra in debitul contului,

iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului,

in baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri – se va stabili in permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea in perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.

Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea fiecaruia dintre preturile de inregistrare a stocurilor,

folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,

conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica.

Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere, in orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor.


Metoda inventarului intermitent

Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus in contabilitatea de gestiune, in cazul intreprinderilor mari, sau extracontabil in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.

Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:

E = Si + I - Sf

In cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea in cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la inceputul si sfarsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct in conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfarsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se inregistreaza in conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la inceputul lunii urmatoare.

Metoda inventarului intermitent consta in:

inregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct in conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,

regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin:

destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat in cursul exercitiului financiar,

restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.

In urma acestei tehnici de inregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri.

Exemplu :

O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de materii prime:

a)destocarea stocului initial, in costuri istorice = 5.600.000 lei

Cheltuieli cu M P




Materii prime



b)intrari in stoc de la furnizori





Furnizori


Cheltuieli cu M P








T.V.A. deductibil







c)restocarea stocului final, dupa inventariere:

Materii prime




Cheltuieli cu M P



Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta in neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri in cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune cand se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.

Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume:

a) pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:

se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost inregistrate la inceput;

achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se inregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli;

la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate in timpul perioadei, calculate dupa relatia:

Iesiri= Stoc initial + Intrari - Stoc final

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

b) pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:

se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;

bunurile obtinute din productie proprie nu se inregistreaza in contabilitatea sintetica, ci numai in evidenta operativa de la locurile de depozitare;

pe masura vanzarii stocurile se vor inregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie nevoie destocarea lor;

la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevanduta, si se inregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse in unitate, calculate dupa relatia:

Intrari = Stoc initial + Vanzari - Stoc final

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

c) pentru productia in curs de executie, determinarea ei se face numai la sfarsitul perioadei prin metode diferite si se inregistreaza in contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare, dar la inceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza in „rosu”.

Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea ca preturi de inregistrare in contabilitate a stocurilor, a costului de achizitie pentru

bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie;

nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;

nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.

Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari in munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, insa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.


4. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor consumabile

Materiile prime si materialele consumabile au o insemnata pondere in totalul mijloacelor materiale circulante, indeosebi in unitatile patrimoniale cu activitate de productie de bunuri.

Contabilitatea materiilor prime si materialelor se realizeaza cu ajutorul conturilor:

Contul 300 – Materii prime;

Contul 301 – Materiale ;

Contul 308 – Diferente de pret.

Contul 300 „Materii prime” tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se gasesc in produsul finit, integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.

Materiile prime, dupa continutul economic este un cont de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila este cont de activ.

Operatii privitoare la Contul 300 „Materii prime” reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent se rezuma astfel:

Debit                                     Contul 300 Materii prime Credit

Operatii cu care se debiteaza

Contul creditor corespondent

Operatii cu care se crediteaza

Contul debitor corespondent

Valoarea materiilor aduse ca aport in natura de intreprinzatorul individual


Valoarea materiilor prime retrase de intreprinzatorul individual


Valoarea materiilor prime sosite de la terti sau in curs de aprovizionare


Valoarea materiilor prime trimise la prelucrat la terti


Valoarea materiilor achizitionate de la furnizori cu factura


Valoarea materiilor prime trecute la marfuri spre a fi vandute


Valoarea materiilor achizitionate de la furnizori fara factura


Valoarea materiilor prime date grupului


Valoarea materiilor primite de la grup


Valoarea materiilor prime date unitatii


Valoarea M P aduse ca aport in natura la capitalul social de catre asociati


Valoarea materiilor prime date subunitatilor


Valoarea M P primite de la unitate


Valoarea materiilor date in consum


Valoarea M P primite de la subunitati


Valoarea M P plus la inventar (in rosu )


Valoarea materiilor achizitionate din avans de trezorerie


Valoarea M P lipsa la inventar, imputabile sau neimputabile


Valoarea materiilor primite cu titlu gratuit


Valoarea materiilor prime deteriorate


Valoare MP constatate plus la inventar


Valoarea M P iesite prin donatie




Valoarea M P distruse in urma calamitatilor naturale


Operatii privitoare la Contul 300 „Materii prime” reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului intermitent, se rezuma astfel:

Operatii cu care se debiteaza

Contul creditor corespondent

Operatii cu care se crediteaza

Contul debitor corespondent

Valoarea stoc. exist. la incep perioadei, inventariate la inceputul perioadei precedente (in rosu)




Valoarea stocurilor existente la finele perioadei stabilita prin inventariere faptica (in negru)




Contul 301 „Materiale consumabile”, este un cont sintetic de gradul I, care are ca obiect de inregistrare activele circulante materiale care participa in procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit, precum si cele necesare procesului de circulatie, aflate in patrimoniul unitatii.

In sfera acestor active circulante materiale se inscriu o gama larga de elemente, care se diferentiaza in anumite limite prin caracteristici comportamentale, care impun desfasurarea contului 301, in conturi sintetice de gradul II, astfel:







Materialele consumabile si conturile sale sintetice de gradul II, dupa continutul economic sunt conturi de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila sunt conturi de activ.


Operatiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 si 3018 reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent, se prezinta astfel:





Debit Conturile 3011 – 3018 Credit

Operatii cu care se debiteaza

Contul creditor corespondent

Operatii cu care se crediteaza

Contul debitor corespondent

Valoarea materialelor aduse ca aport in natura de intreprinzatorul individual


Valoarea materiilor retrase de intreprinzatorul individual


Valoarea materialelor aduse de la terti


Valoarea materialelor trecute la marfuri


Valoarea materialelor achizitionate de la furnizori cu factura


Valoarea materialelor date grupului


Valoarea materialelor achizitionate de la furnizori fara factura


Valoarea materialelor date unitatii de care apartine subunitatea


Valoarea material primite de la grup


Valoarea mat. date altei subunitati


Valoarea materialelor aduse ca aport in natura la capital de asociati


Valoarea mate. lipsa la inventar imputabile sau neimputabile


Valoarea materialelor primite de la unitatea de care apartine subunitatea


Valoarea materialelor date in consum sau depreciate


Valoarea materialelor primite de la subunitate


Valoarea materialelor plus la inventar (in rosu)


Valoarea materialelor cumparate pe baza avansului de trezorerie


Valoarea materialelor iesite prin donatie


Valoarea materiilor primite cu titlu gratuit


Valoarea materialelor distruse in urma calamitatilor


Operatiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 si 3018 reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului intermitent, se prezinta astfel:

Operatii cu care se debiteaza

Contul creditor corespondent

Operatii cu care se crediteaza

Contul debitor corespondent

Valoarea stocului existent la inceputul perioadei, inventariate la sfarsitul perioadei precedente (in rosu)




Valoarea stocului existent la sfarsitul perioadei stabilit prin inventariere faptica ( in negru)





Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, tine evidenta diferentelor dintre pretul standard si pretul efectiv de cumparare sau pentru evidentierea celorlalte componente ale costului de achizitie(taxe vamale, transport, manipulare, comisioane si alte taxe nedeductibile).

Dupa continutul economic este un cont rectificativ de active circulante, iar dupa functiunea contabila este cont de activ. Soldul debitor al contului308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, evidentiaza diferentele de pret aferente materialelor existente in stoc.

Operatii privitoare la Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent se rezuma astfel:

OPERATII CU CARE SE DEBITEAZA

CONTUL CREDITOR CORESPONDENT

OPERATII CU CARE SE CREDITEAZA

CONTUL DEBITOR CORESPONDENT

Diferente de pret aferente MP aduse de la terti sau in curs de aprovizionare


Diferente de pret aferente MP trimise spre prelucrare sau in custodie la terti


Diferente de pret aferente materiilor achizitionate de la furnizori cu factura


Diferente de pret aferente MP trecute la marfuri spre a fi vandute


Diferente de pret aferente materiilor achizitionate de la furnizori fara factura


Diferente de pret aferente materiilor prime date grupului


Diferente de pret aferente materiilor primate de la grup


Diferente de pret aferente M P date unitatii de care apartine subunitate


Diferente de pret aferente materiilor primite de la unitate


Diferente de pret aferente materiilor prime date in consum


Diferente de pret aferente materiilor de la alta subunitate




Diferente de pret aferente materiilor constatate plus la inventar ( in rosu)


Diferente de pret aferente materiilor cumparate pe seama avansului de


Diferente de pret aferente MP lipsa la inventar imputabile sau neimputabile


Trezorerie


Diferente de pret aferente materiilor prime iesite prin donatie




Diferente de pret aferente materiilor prime distruse in urma calamitatilor



Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii materialelor iesite si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaza astfel:

K


Soldul initial al dif de pret + Diferentele de pret aferente intrarilor



Soldul initial al stocurilor + Valoarea intrarilor la pret de inregistrare.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea materialelor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate materialele iesite, prin creditul contului 308.

Rc cont 308 = Rc cont 300(301) x K

La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente de pret se cumuleaza cu soldurile conturilor de materiale si se formeaza valoarea stocurilor la costul de achizitie.


A. Inregistrari contabile in cazul aplicarii inventarului permanent.

1.Evaluarea la cost de achizitie:

-Receptia materiilor prime achizitionate de la furnizori





Furnizor


Materii prime






TVA deductibil







-Eliberarea in consumul productiv materiilor prime

Cheltuieli materii




Materii prime


-Evaluarea la cost standard:

-Receptie conform facturii cu diferente de pret:





Furnizor


Materii prime






Diferente de pret






TVA deductibil













-Eliberare spre consum:

Cheltuieli cu M P




Materii prime



-Determinarea diferentelor de pret:

Coeficient de





repartizare K








Diferente aferente iesirilor = 50.000.000 * 9,09 % = 4.545.000 lei



-Inregistrarea diferentelor de pret:

Cheltuieli cu M P




Diferente de pret



3.Evaluarea la pret de facturare al furnizorului:

-Receptia materiilor prime:





Furnizor


Materii prime






Diferente de pret






TVA deductibil







Eliberare spre consum:

Cheltuieli cu M P




Materii prime



-Determinarea diferentelor de pret:

Coeficient de







Repartizare K







Diferente aferente iesirilor = 50.000.000 * 11,11 % = 5.555.000 lei


Inregistrarea diferentelor de pret:

Cheltuieli cu M P




Diferente de pret



B. Inregistrari contabile in cazul aplicarii inventarului intermitent.

-Stornarea soldului initial de materii prime si readucerea lor asupra cheltuielilor:

Materii prime




Cheltuieli cu M P



-Receptia si trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime achizitionate de la furnizori:





Furnizor


Cheltuieli cu M P






TVA deductibil







-Trecerea asupra stocurilor, a materiilor prime inventariate la sfarsitul lunii:

Materii prime




Cheltuieli cu M P




C. Inregistrarea intrarilor de materii prime si materiale consumabile

1.Pe baza de factura

-Fara diferente de pret





Furnizori


Materii prime






TVA deductibil






Cu diferenta de pret favorabile





Furnizori


Materii prime






Diferente de pret






TVA deductibil






Cu diferente de pret nefavorabile





Furnizori


Materii prime






Diferente de pret






TVA deductibil







Pe baza de aviz de expeditie

-Primire pe baza de aviz





Furnizori facturi nesosite.


Materii prime






TVA







-La primirea facturii fara diferente intre aviz si factura

Facturi nesosite.




Furnizori


TVA deductibil




TVA neexigibil



-La primirea facturii cu diferente in plus intre aviz si factura





Furnizori


Materii prime






Facturi nesosite.






TVA deductibil






TVA deductibil




TVA neexigibil




- La primirea facturii cu diferente in minus intre aviz si factura





Furnizori facturi nesosite.


Materii prime






TVA neexigibile.










Furnizori


Materii prime






TVA deductibile







3. De la intreprinzatorul individual

Materii prime






Contul intreprinzatorului



4. Ca aport de la asociati si actionari

Materii prime




Decontari cu asociatii



5. Din avans de trezorerie





Avansuri de trezorerie


Materii prime






TVA deductibil







6. Din prelucrare la terti

Materii prime




Materii de la terti






Furnizori


Materii prime






TVA deductibil







7. Din donatii, cu titlu gratuit

Materii prime




Venituri din donatii



8. Plus la inventar

In rosu

Cheltuieli cu M P




Materii prime


In negru

Materii prime




Cheltuieli cu materii



9. De la grup la unitate sau subunitate

De la grup

Materii prime




Materii primite de la grup



De la unitatea de care apartine subunitatea

Materii prime




M P primite de la unitate



De la o alta subunitate

Materii prime




Primite de la subunitate



D) Inregistrarea iesirilor de materii prime si materiale consumabile

1. Retrase de intreprinzatorul individual

Contul intreprinzator




Materii prime



Trimise spre prelucrat

Terti




Materii prime



3. Trecute la marfuri spre a fi vandute

Marfuri




Materii prime



4. Date in consum

Cheltuieli M P




Materii prime



5. Lipsa la inventar,

Imputabile    

Cheltuieli M P




Materii prime


Creante in legatura






cu personalul    




Alte venituri din exploatare






TVA colectat



Neimputabile

Cheltuieli M P




Materii prime




6. Donate

Cheltuieli donatii




Materii prime



7. Distruse in urma calamitatilor

Alte cheltuieli




Materii prime



E) Inregistrari contabile privind achizitiile de stocuri cu reduceri comerciale si financiare.

Derularea tranzactiilor de vanzare-cumparare presupune relatii cu furnizorii si clientii, pe piata concurentiala ceea ce duce la operarea cu reduceri de pret, destinate sa plateasca fidelitatea unui client, respectarea intocmai a unor clauze contractuale, achitarea inainte de termen a unei datorii si, nu in ultimul rand, sa incite clientul spre cumparare, ceea ce duce la cresterea cifrei de afaceri.

Aceste reduceri de preturi se impart in doua categorii:

Reduceri de natura comerciala.

Reduceri de natura financiara.


1.Reducerile comerciale au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi. In categoria reducerilor comerciale se includ:

Rabatul reprezinta reducerea practicata, asupra pretului convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comerciale, fata de clauzele prevazute in contract.

Remiza este reducerea practicata asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului, in clientela vanzatorului. Remiza corespunde unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a vanzatorului sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri de afaceri.

Risturnul reprezinta o reducere de pret practicata asupra ansamblului operatiilor efectuate cu acelasi cumparator pe o perioada determinata.

De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se poate acorda si in suma fixa.


Reducerile financiare poarta denumirea de sconturi

- Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala, reprezentand o bonificatie acordata clientului. Scontul de decontare este o cheltuiala financiara pentru furnizor, care este beneficiarul platii si un venit financiar pentru client, care efectueaza o plata inainte de scadenta.

Cu privire la metodologia de calcul si contabilizare a reducerilor, trebuie respectate urmatoarele reguli:

Toate reducerile de pret sunt incluse in factura,

Reducerile comerciale premerg reducerile financiare,

Reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele de reducere se aplica asupra netului anterior,

In cazul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si risturnurile,

Scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala,

Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza la ultimul „net” determinat si se aduna cu acesta pentru a obtine „totalul facturii”,

Reducerile comerciale nu se contabilizeaza nici la furnizor, nici la client,

Reducerile financiare se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara pentru furnizor si ca un venit financiar pentru client.

Exemplu de calcul:

Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzarea de marfuri este de 1.800.000 lei, rabatul pentru defecte de calitate este de 100.000 lei, remiza pentru vanzari superioara sumei de 1.000.000 lei este de 5 %, remiza pentru fidelitatea clientului 10 % si scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2 % .

Factura simplificata arata astfel:

Valoarea bruta a marfurilor vandute


Rabatul pentru defectele de calitate




Remiza 1 ( 1.700.000 * 5 % )




Remiza 2 ( 1.615.000 * 10 % )


Net comercial


Scont decontare (1.453.500 * 2 %)


Net financiar


TVA deductibil


Total factura



Reducerile financiare se pot evidentia in contabilitatea furnizorului in functie de momentul acordarii acestora, astfel:

- In momentul intocmirii facturii








Client






Venit din vanzari

Cheltuiala financiara






TVA colectata


- Ulterior intocmirii facturii

Client










Venit din vanzari






TVA colectat


Cheltuiala financiara




Client



Reducerile financiare se pot evidentia in contabilitatea clientului in functie de momentul acordarii acestora, astfel:

- In momentul intocmirii facturii








Marfuri






Furnizor

TVA deductibil






Venit financiar


- Ulterior intocmirii facturii





Furnizor


Marfuri






TVA deductibil






Furnizor




Venit financiar din scont




5. Studiu de caz la S.C.”ELECTROMEC”S.A.

S.C.“ELECTROMEC”S.A. s-a desprins din Regia Autonoma a Lignitului Oltenia, in cadrul H.G. 463/29.07.1994.

Principala activitate o reprezinta repararea, confectionarea si intretinerea utilajelor miniere. Inca din anul 1994, reprezenta atelierul central al exploatarii Miniere Campulung unde erau reparate si intretinute utilajele sectoarelor miniere din zona Campulungului. Aceste sectoare livrau carbunele la termocentralele din tara, unde, mai departe, acestea livrau energia electrica in toata tara.           

Cadrul juridic al constituirii si functionarii S.C.”ELECTROMEC”S.A. s-a constituit in baza Legii nr.15/1990 avand ca obiect de activitate confectionarea pieselor metalice si a structurilor din metal.

S.C. “ELECTROMEC” S.A. este o societate pe actiuni cu capital integral privat, avand sediul in Schitu Golesti, judetul Arges.

In baza prevederilor Legii 58/1991 si a Legii 55/1995, a fost convocata Adunarea Generala a Actionarilor (AGA), la data de 24/10/1994, care a ales noii administratori si cenzori, a adoptat contractul si statutul societatii si a elaborat un program de perspectiva pentru perioada urmatoare.

Obiectul de activitate este prevazut in statutul societatii si in contractul de societate, discutat si aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor si care consta in producerea si comercializarea produselor metalice. De asemenea, societatea are in dotare atelier electric pentru bobinarea si repararea motoarelor electrice de orice tip, o statie de vopsit in camp electric static unde se vopsesc piese ce intra in componenta autoturismelor Logan.

S.C.”ELECTROMEC”S.A. s-a profilat in principal pe confectionarea containerelor metalice intrucat acestea aduc un profit substantial societatii..

Societatea mai confectioneaza piese componente pentru betoniere la beneficiarii externi.


OPERATII CONTABILE PRIVIND STOCURILE


Exemplul 1:

Se aprovizioneaza materie prima, tabla de la S.C. “CROMAT” S.R.L -BRASOV cu factura numarul 20157, cantitate de 14400 kg. in valoare de 3729,76 lei (inclusiv T.V.A).

Se intocmeste factura de intrare:

32 729,76 lei

27 504 lei

5525,76 lei


Exemplul 2:

Cumparare piese-schimb pentru intretinerea utilajelor pe baza de factura:

% = 401 1812,37 lei

1523 lei

289,37 lei

Exemplul 3:

Cumparare vopsea container de la S.C “DELKIMVAS” S.A.- PITESTI (factura):

= 401 330,11 lei

277,40 lei

52,71 lei

Exemplul 4 :

Achitarea cu ordin de plata a materiilor prime :

5121 330,11 lei

5311 1812,37 lei

Exemplul 5:

Consum de materii prime , conform bonului de consum

= 301 27.504 lei

Exemplul 6

Consum de materiale inregistrate la pretul standard

= 3021 277,40 lei

Exemplul 7 :

Consum piese schimb conform bonului de consum

6024 = 3024 1523 lei

Exemplul 8 :

Obtinerea produselor din productie proprie conform bonului de predare

345 = 711 30 000 lei






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }