QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Cererea de munca si oferta de munca








CEREREA DE MUNCA SI OFERTA DE MUNCA


Hotaratoare pentru definirea cererii, cat si a ofertei de munca este conditia lor salariala.

Cererea de munca reprezinta nevoia reala de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie. Cererea de munca depinde de ritmul de crestere economica, de nivelul si dinamica productivitatii muncii, de structura productiei si activitatilor economico-sociale, de formele de ocupare si regimul ocuparii etc. Aceasta se exprima prin numarul de locuri de munca si nu include activitatile realizate de femeile casnice, militarii in termen, studentii si alti nesalariati.




Este necesar sa se realizeze distinctia dintre nevoia de munca (adica necesarul virtual al volumului total de munca) si cererea de munca (adica necesarul real al volumului total de munca, conditionat de efectivitatea locurilor de munca).

Cererea de munca provine din partea firmelor care angajeaza, pe baza de contract, lucratori specializati in diferite domenii de activitate, la un anumit pret al muncii, numit salariu. Cererea de pe piata muncii se constituie ca o suma a cererilor individuale. Cererea de munca este o cerere derivata, ea fiind determinata de cererea de bunuri rezultate din utilizarea muncii.

Cererea de munca se restrange sau se extinde in functie de cresterea sau de reducerea salariului, conform legii generale a cererii (vezi figura nr. 4.1).

Fig. nr. 4.1. – Extensia si restrangerea cererii de munca








La un anumit nivel al salariului, cererea de munca poate inregistra o crestere sau o reducere, in functie de o serie de factori, care se numesc conditiile cererii de munca. Principalii factori care determina cresterea sau reducerea cererii de munca sunt:

a) pretul bunurilor rezultate din utilizarea factorului munca; intre modificarea preturilor de pe piata diferitelor bunuri si modificarea cererii de munca exista o relatie pozitiva;

b) gradul de substituire a muncii cu un alt factor de productie influenteaza negativ cererea de munca

c) modificarea pretului unui alt factor de productie care poate substitui munca determina o modificare in aceeasi directie a cererii de munca;

d) nivelul calitativ al muncii – modificarea calitatii muncii determina o modificare in acelasi sens a cererii de munca;

e) asteptarile intreprinzatorilor considerand ca toti ceilalti factori raman constanti, evolutia cererii de munca depinde direct de previziunile intreprinzatorilor in legatura cu mersul afacerilor.

Oferta de munca reprezinta munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Ea este asigurata de resursele de munca existente pe piata.

Resursele de munca ale unei tari reprezinta totalitatea populatiei in varsta de munca si apta de munca. Limitele varstei de munca sunt determinate de la o tara la alta prin legislatie. Resursele de munca se compun din:

- populatia ocupata, inclusiv cea cuprinsa in gospodaria casnica;

- persoanele in varsta de munca, dar care sunt in scoli, in armata etc.

Resursele de munca ale unei tari depind de o serie de factori demografici cum ar fi: natalitatea, mortalitatea, durata medie a vietii, conditii de trai etc.

Populatia in varsta de munca cuprinde totalitatea persoanelor aflate in limitele legale de varsta, indiferent daca participa sau nu la vreo activitate.

Populatia apta de munca cuprinde toate persoanele avand varsta legala de munca si care pot sa participe la munca. Nu cuprinde persoanele invalide. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca, din care se scad femeile casnice, studentii, militarii in termen, cei care desfasoara activitati nesalariale si cei care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate.

Oferta individuala consta in numarul orelor de munca pe care o anumita persoana doreste sa le presteze. Pe piata muncii, comportamentul fiecarei persoane se afla sub incidenta efectului de substituire si a celui de venit.

Interesul de a avea un venit cat mai mare il determina pe salariat sa depuna munca suplimentara, ceea ce are ca rezultat diminuarea timpului liber si cresterea dificultatilor de refacere a fortei de munca. Acesta este efectul de substituire, denumit asa pentru ca inlocuieste o parte din tipul liber al salariatului cu timp de munca.

Atunci cand salariul atinge o marime care permite posesorului fortei de munca sa aiba conditii de viata apropiate de aspiratiile sale, el isi va reduce timpul de munca in favoarea timpului liber. Acesta este efectul de venit.

Prin urmare, intre marimea perioadei de munca si durata timpului liber exista o relatie negativa: fiecare ora de munca suplimentara, fiecare venit suplimentar obtinut, presupune o reducere corespunzatoare a timpului liber.

Un model de oferta individuala de munca, in functie de anumite niveluri ipotetice ale salariului real lunar, poate fi reprezentat de urmatorul grafic:

Fig. nr. 4. 2. Oferta individuala de munca










Explicatie: la o crestere a salariului de la 500 000 la 700 000 lei, efectul de substituire este mai mare decat efectul de venit, iar daca salariul real depaseste 900 000 lei; efectul de venit este mai mare decat efectul de substituire.

In concluzie:

a) la o putere de cumparare redusa efectul de substituire este predominant;

b) la o putere de cumparare mare si la o rata inalta de crestere a acesteia, efectul de venit este mai puternic decat efectul de substituire;

c) la o anumita rata de crestere a puterii de cumparare, efectul de substituire este mai puternic decat efectul de venit la femei, iar pentru barbati situatia este inversa. Acest fapt poate constituie o explicatie a tendintei de feminizare a pietei muncii.

Oferta totala de pe piata unei categorii specifice de munca este asigurata de lucratorii angajati si de cei care cauta un loc de munca. Ea nu este afectata de cele doua efecte si acest fapt se datoreaza in principal, mobilitatii profesionale si geografice a fortei de munca. Exemplu: daca salariul real orar al unui lucrator se dubleaza, numarul orelor lucrate de acesta poate sa scada, dar numarul total de ore lucrate va creste ca urmare a cresterii numarului celor care vor opta pentru aceasta meserie.

Prin urmare, oferta de pe piata muncii poate sa se extinda sau sa se restranga in functie de modificarea salariului, considerat variabila independenta, constituind un caz particular al legii generale a ofertei.


Fig. nr. 4.3. Extensia si restrangerea ofertei de munca







Oferta de pe piata muncii poate sa creasca sau sa scada in functie de urmatorii factori numiti conditiile ofertei:

a) numarul populatiei;

b) rata participarii la activitatea economica;

c) numarul mediu de ore lucrate anual;

d) structura pe sexe si varste a populatiei;

e) traditii, obiceiuri si credinte religioase;

Oferta anuala de pe piata nationala a muncii este egala cu: axbxc.

Elasticitatea cererii si ofertei de pe piata muncii inseamna gradul in care aceste forte reactioneaza la modificarile intervenite in factorii care le influenteaza. Ea se masoara si are aceleasi forme ca si elasticitatea cererii si ofertei de pe piata diferitelor bunuri.



Fiind o cerere derivata, toti factorii care influenteaza elasticitatea cererii de pe piata diferitelor bunuri influenteaza in aceeasi directie elasticitatea cererii de munca. Prin urmare, factorii care influenteaza elasticitatea cererii de munca sunt:

a) cererea de produs finit. Daca cererea pietei pentru produsul finit este elastica, tot asa va fi si cererea pentru factori (cand elasticitatea cererii in functie de pret pentru un produs este mare, la o crestere a pretului are loc o reducere a productiei, ceea ce va determina scaderea numarului de angajati);

b) posibilitatea de substituire cu alti factori. Pe masura ce salariul creste, firmele vor incerca inlocuirea acestui factor cu altul mai ieftin. Aceasta va determina reducerea numarului de angajati. Prin urmare, posibilitatea substituirii muncii cu alti factori va determina o elasticitate mai mare a cererii de munca;

c) ponderea muncii in costurile totale ale productiei. Cu cat ponderea muncii in costurile totale ale productiei va fi mai mare, cu atat cererea de munca va fi mai elastica;

d) timpul. Pe diferite segmente ale pietei muncii, atat cererea cat si oferta sunt mai elastice pe o perioada mai indelungata de timp decat pe o perioada scurta de timp, deoarece:

in cazul cererii, firmele au nevoie de o perioada mai indelungata de timp pentru a substitui unele profesii sau de a inlocui munca cu capitalul;

in cazul ofertei, diferentele de salariu intre diferitele piete specifice ale muncii afecteaza in timp deciziile de alegere a unor ocupatii.

Cererea si oferta de munca sunt doua marimi dinamice ce reflecta legaturile existente intre dezvoltarea economico-sociala, ca sursa a cererii de munca, si populatie, ca sursa a ofertei de munca. In acest sens, se impun atentiei urmatoarele caracteristici ale cererii si ofertei de munca:

a) pe termen scurt cererea de munca este invariabila, deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupune o anumita perioada de timp;

b) oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul uni timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja;

c) posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa, oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca, ci sunt atasati mediului economico-social, chiar daca nu au avantaje economice. Oferta de forta de munca depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca etc., aspecte care nu sunt neaparat de natura economica;

d) oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter rigid. Cel care face oferta trebuie sa traiasca, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca;

e) generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau pentru a deveni salariati, ci ca oameni. Paul Samuelson scrie in lucrarea sa “Economics” ca, “omul este mai mult decat o marfa”;

f) cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci se compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale, neputandu-se substitui reciproc decat in anumite limite sau deloc.

Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua trepte sau faze. Prima faza se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta determinate de particularitatile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul primei faze se formuleaza conditiile generale de angajare a salariatilor si se contureaza principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita tendinta de stabilire a salariilor la nivel inalt sau scazut. A doua faza reprezinta o continuare a primeia  si consta in intalnirea in termeni reali a cererii cu oferta de munca, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. Cererea se dimensioneaza precis, ca volum si ca structura, pe baza contractelor si altor angajamente asumate de firma, iar oferta se delimiteaza precis, ca volum si structura, pe baza contractelor si altor angajamente asumate de firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de munca, numarul de ore suplimentare pe care salariatii accepta sa le efectueze sau nu. Din confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal.


ANALIZA ECONOMICA A PIETEI MUNCII

Principalele instrumente de studiere si explicare a pietei muncii sunt:

Produsul fizic marginal al muncii – PFmg Lexprima modificarea ce intervine in volumul fizic al productiei (unei firme subramuri, ramuri sau la nivelul economiei nationale) prin schimbarea (cresterea sau reducerea) cu o unitate a volumului muncii.

PFmg L – produsul fizic marginal al muncii, m reprezentand munca exprimata  prin numarul de salariati sau numarul de ore-munca;

PFmg L se exprima numai fizic, iar L se exprima de obicei valoric, fiind asimilata cu modificarea salariului nominal.

2. Venitul marginal (valoarea produsului marginal al muncii) VPmg L

VPmg L = PFmg L x P ,

in care:

- P = pretul de vanzare al PFg Lm .

Curba venitului marginal are o evolutie descendenta in concordanta cu legea randamentelor descrescande, potrivit careia produsul marginal al muncii scade pe masura ce intr-o firma sau activitate se foloseste o cantitate tot mai mare de munca, celelalte conditii ramanand constante.

3. Egalitatea dintre venitul marginal si costul marginal al muncii. Aceasta reprezinta o conditie absolut necesara incepand de la care se obtine un profit tot mai mare.



Costul marginal reprezinta sporul de cheltuieli antrenate de cresterea cu o unitate a volumului muncii (in fapt este vorba de cresterea salariului nominal).

Cmg L = VPmg L,

unde:

Cmg  L = costul marginal al muncii.

Aceasta egalitate este conditia maximizarii profitului: profitul firmei este cu atat mai mare cu cat venitul marginal este mai mare, costul marginal ramane constant.

Ecuatia maximizarii profitului consta in egalitatea salariului real cu produsul fizic marginal al muncii.

Echilibrul firmei poate fi perturbat numai daca sporirea salariului marginal este insotita de cresterea intr-o alta proportie a pretului bunurilor produse: daca salariul nominal creste mai repede decat pretul bunurilor produse, salariul real creste si firma angajeaza mai putina forta de munca; in timp ce volumul de munca solicitat scade, produsul marginal al muncii si valoarea acestuia cresc, iar firma continua sa angajeze un volum mic de munca pana cand produsul marginal al muncii atinge o valoare egala cu cea a noului salariu real marit.

In concluzie, volumul cererii de munca al firmei este invers proportional cu salariul real. Daca firma isi mareste volumul muncii pe unitate de timp, celelalte conditii ramanand neschimbate, salariul real trebuie sa scada pana ce compenseaza scaderea produsului marginal  al muncii.

Curba produsului fizic marginal al muncii este, in acelasi timp, si curba cererii de munca a firmei. De aceea, evolutia descrescatoare a curbei produsului fizic marginal al muncii si venitului marginal al firmelor implica realizarea unui salariu real mic, pentru ca ele angajeaza un volum mai mare pe unitatea de timp.

4. Salariul de echilibru defineste echilibrul care se formeaza pe piata muncii in ansamblu sau, adica intre cererea si oferta de munca agregate si reprezinta acel nivel al salariului la care se poate satisface cea mai mare parte a cererii si ofertei de munca. Salariul de echilibru are, pe piata muncii, acelasi rol pe care il are pretul de echilibru pe piata celorlalte bunuri economice.


Fig. nr. 4.4. Formarea salariului de echilibru









Teoretic salariul de echilibru este salariul pe care-l primeste cea mai mare parte a populatiei ocupate.

Daca salariul de echilibru creste sau scade, in volumul cererii si ofertei de munca satisfacute intervin modificari importante, iar pe termen lung modificarile de acest gen influenteaza evolutia ofertei de munca.

5. Salariul negociat colectiv

Nu se practica in toate tarile, iar acolo unde exista poate juca un rol mai mult sau mai putin important, in functie de gradul de generalizare, ca si alte aspecte precum: gradul de sindicalizare, organizare a salariatilor etc.

Acolo unde exista, salariul negociat colectiv poate reprezenta semnalul unei tendinte pe piata muncii, unei schimbari in raportul cerere-oferta de munca sau in rolul sindicatelor, un element in orientarea revendicarilor salariatilor necuprinsi in sindicate, al noilor generatii care intra in campul muncii si o componenta a costurilor, cu implicatii pe multiple planuri.

Rolul salariului negociat colectiv pentru functionarea pietei muncii este foarte important atunci cand coincide cu salariul de echilibru. Salariul negociat colectiv poate avea si o evolutie proprie, dar atunci semnificatia sa se restrange la un spatiu economic mai mic, unde are tendinta sa joace rolul de element de referinta atat pentru exprimarea cererii si ofertei de munca, cat si pentru determinarea marimii salariului angajatilor.

In esenta, pe piata muncii rolul salariului negociat colectiv poate fi explicat astfel: cand sindicatul salariatilor negociaza salarii mai mari, cererea de munca scade iar oferta creste, intr-o asemenea situatie salariul negociat colectiv, fiind superior salariului de echilibru, determina formarea unui excedent de oferta de munca (in raport cu cererea). Cand cererea de munca sporeste, iar numarul de salariati ramane neschimbat, marimea salariului creste. Pentru salariatii din afara uniunii sindicale, echilibrul cererii cu oferta determina stabilirea unui salariu mai mic decat salariul negociat colectiv.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }