QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Analiza cheltuielilor de transport si de stocare





Analiza cheltuielilor de transport si de stocare


Analiza cheltuielilor de transport

Aprovizionarea intreprinderilor cu materii prime, materiale precum si desfacerea produselor finite ocazioneaza o serie de cheltuieli ce formeaza categoria cheltuielilor cu transportul.

Problemele analizei cheltuielilor cu transportul se structureaza pe doua segmente:

analiza dinamicii si structurii a cheltuielilor de transport;




analiza factoriala a cheltuielilor de transport.

Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor cu transportul se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

cheltuieli de transport totale

modificarea absoluta a cheltuielilor cu transportul

modificarea relativa a cheltuielilor cu transportul

Atunci cand intreprinderea isi propune sa realizeze un volum de activitate superioare fata de cel realizat in anul precedent, ea trebuie sa se aprovizioneze cu cantitati sporite de marfuri, de unde rezulta ca cheltuielile cu transportul vor inregistra sporiri. Insa, intreprinderea realizeaza optimul economic atunci cand dinamica cheltuielilor cu transportul este inferioara dinamicii volumului de activitate (CA).

nivelul cheltuielilor cu transportul la 1.000 lei cifra de afaceri

Optimul economic se inregistreaza atunci cand se reduce in dinamica nivelul cheltuielilor cu transportul la 1.000 lei cifra de afaceri, adica, acesta insemnand ca firma isi reduce efortul necesar pentru obtinerea unei incasari de 1000 lei, din punctul de vedere al acestor cheltuieli.

structura cheltuielilor cu transportul (ponderea lor in cheltuielile totale ale intreprinderii)

, unde: = cheltuieli totale

Avand in vedere ca cheltuielile cu transportul sunt variabile, ele se pot modifica de la o perioada la alta in primul rand ca urmare a cresterii volumului de activitate (CA)

Alti factori obiectivi care determina cresterea cheltuielilor de transport: cresterea tarifelor de transport; cresterea preturilor la combustibil; incercarea intreprinderii de a-si mari profitul in conditiile in care apeleaza la furnizorii directi, ocolind verigile de distributie intermediare, proces ce implica o crestere normala a cheltuielilor de transport; utilizarea unor mijloace de transport mai costisitoare, dar care asigura conditii mai bune de pastrare a marfii pe timpul transportului, aspect ce conduce la reducerea sau eliminarea pierderilor legate de transport.

In acelasi timp, cheltuielile cu transportul pot cresterea si ca urmare a unor cauze subiective: utilizarea mijloacelor de transport sub capacitate; cresterea timpului de stationare la incarcare-descarcare; efectuarea unor transporturi incrucisate, neoptimizate; efectuarea unor aprovizionari de marfuri de la furnizorii indepartati in dauna unor furnizori locali care ar vinde marfa de aceeasi calitate.

O parte din cauzele care actioneaza asupra volumului cheltuielilor de transport, determinand cresterea sau reducerea lor de la o perioada la alta, pot fi surprinsi si cuantificati cu ajutorul unor modele de analiza factoriala. Iata cateva astfel de modele:

Primul model considera ca principala cauza care determina modificari in volumul acesteia este cifra de afaceri (volum de activitate), plecand de la premisa ca aceste cheltuieli au o importanta componenta variabila.




CA









Chtr






















unde: Chtr = cheltuiala de transport totala

CA = cifra de afaceri (volumul de activitate)

= nivelul cheltuielilor de transport la 1.000 de lei cifra de afaceri, calculat la nivel de intreprindere

= structura cifrei de afaceri pe tipuri de transport (auto, feroviar etc.) prin care au fost realizate aprovizionarile ce au determinat obtinerea cifrei de afaceri

= nivelul cheltuielilor de transport la 1.000 lei cifra de afaceri calculat la nivelul structurilor reprezentand aprovizionarile pe fiecare tip de transport prin care s-a realizat cifra de afaceri.

Al doilea model aplicabil doar pentru transportul auto considera ca factorii care determina volumul cheltuielilor de transport sunt: cantitatea totala de marfa aprovizionata, distanta medie, costul mediu de transport.









q





Chtr


















unde: q = cantitatea totala de marfuri transportate (in tone)

= distanta medie de transport pentru o tona marfa (in km.)

= costul mediu pentru o tona marfa transportata pe distanta de un kilometru.

Al treilea model reprezinta o detaliere a modelului precedent, plecand de la premisa ca totalul cantitatilor aprovizionate se realizeaza nu printr-o singura comanda (aprovizionare) de la furnizori, ci prin mai multe. Astfel cantitatea totala de marfa aprovizionata se scrie in functei de numarul de comenzi (aprovizionari) de la furnizori si cantitatea medie aprovizionata pe o comanda:

si deci modelul de analiza a cheltuielilor de transport totale devine:



















Chtr


































unde: = numarul de comenzi



= cantitatea medie transportata pe o comanda (in tone)

Aplicatie practica

Pe baza urmatoarelor date sa se analizeze cheltuiala de transport

Indicator



Cheltuielile de transport totale - Chtr (mil.)



Numar total de comenzi (aprovizionari) -



Cantitatea medie de marfa aprovizionata pe o comanda - (tone)



Distanta medie de transport a unei tone de marfa - (kilometri)



Costul mediu de transport a unei tone de marfa pe distanta de un kilometru – (milioane pe tona-kilometru)



Modelul care va fi aplicat este:

a) modificarea fenomenului analizat

mil.

b) cuantificarea influentei factorilor

1.

=mil.

2. mil.

3.

mil.

4.

= mil.

Din analiza cheltuielilor de transport se observa ca acestea au crescut cu 125 milioane lei.

Cresterea cheltuielilor de transport se apreciaza ca favorabila firmei, aceasta deoarece suportul acestor cheltuieli (cantitatea de marfa transportata) creste intr-un ritm superior.






   100 mil.



Chtr

125 mil.

150 mil.


-100 mil.





75 mil.





Diferenta de ritm al celor doua variabile, cheltuielile de transport si cantitatea totala de marfa transportata, in favoarea celei de-a dou are semnificatia unei reduceri a cheltuielilor de transport unitare (pe tona de marfa transportata) sau altfel spus, atingerea unui optim economic de catre firma.

Numarul de comenzi (Nc) a determinat o crestere a cheltuielilor de transport cu 100 milioane lei, influenta normala si justificata ca urmare a faptului ca intreprinderea propunandu-si sa realizeze un  volum sporit de vanzari, trebuia implicit sa creasca numarul aprovizionarilor de la furnizori (acestea crescand de la 50 in anul anterior la 100 in prezent).

Cantitatea medie transportata () pe o comanda a determinat o crestere a cheltuielilor de transport de 150 milioane lei. Aceasta influenta o consideram ca normala atata vreme cat se realizeaza prin cresterea cantitatii aprovizionate la o comanda (de la patru tone in trecut, la cinci tone in prezent), reprezentand o mai buna utilizare a capacitatii de incasare a mijloacelor de transport folosite de firma in activitatea de aprovizionare.

Distanta medie de transport () a unei tone de marfa determina o scadere a cheltuielilor de transport cu 100 milioane lei, situatie favorabila firmei si care se poate explica prin optimizarea rutelor de transport, evitandu-se transporturile incrucisate sau transporturile pe distante lungi sau evitandu-se furnizori aflati la distante mari, preferandu-se furnizori locali, aflati in apropierea sediului firmei.

Costul mediu de transport a unei tone de marfa pe distanta de un kilometru () a determinat o crestere de 75 milioane a cheltuielilor de transport si se poate explica fie prin motive obiective (cresterea pretului la combustibili, cresterea tarifelor de transport, folosirea unor mijloace de transport mai scumpe dar care asigura conditii mai bune de pastrare a marfurilor pe timpul transportului) sau prin motive subiective (cresterea  ratelor de incarcare-descarcare, neutilizarea la capacitate a parcului de masini etc.).


Analiza cheltuielilor de stocare (depozitare)

In categoria cheltuielilor de stocare se includ urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuielile de reaprovizionare, cheltuielile de intretinere a marfurilor in stoc, cheltuielile legate de stocurile cu miscare lenta, cheltuielile cu ruptura de stoc, cheltuielile de finantare a stocurilor.

Cheltuielile de reaprovizionare sunt formate din: cheltuieli de contactare a furnizorilor, cheltuieli de contractare, cheltuieli de negociere, cheltuieli legate de corespondenta comerciala, cheltuieli de receptionare a marfurilor. De regula, aceste cheltuieli sunt relativ fixe (constante) pe o comanda, de unde rezulta ca volumul brut total depinde de numarul de comenzi (aprovizionari). Deci cheltuielile de aprovizionare se pot scrie dupa urmatorul model:

unde:  Chra – cheltuielile de reaprovizioare totale;

Nc – numarul de comenzi (de aprovizinari);

- costul mediu pe o comanda.

Cheltuielile cu intretinerea marfurilor in stoc De la aprovizionare si pana la desfacere, marfurile raman o anumita perioada de timp in depozitele intreprinderii, perioada in care intreprinderea face o serie de cheltuieli legate de acestea. Aceste cheltuieli sunt formate din: consumurile de materiale pentru operatiunile de ambalare, reambalare; cheltuieli cu utilitatile aferente depozitelor: apa, caldura, energie electrica; salariile personalului angajat in depozite; amortizarea mijloacelor fixe din depozite. Toate aceste cheltuieli formeaza cheltuieli cu intretinerea marfurilor in stoc (). Volumul acestor cheltuieli depinde de dimensiunea stocului; stocuri mari implicand cheltuieli de intretinere mari si invers.

, unde

unde: = stoc mediu

= desfacerea medie zilnica (CA/360)

= viteza de rotatie a marfurilor (/)

= nivelul cheltuielilor cu intretinerea marfurilor in stoc (la 1.000 lei stoc).





 

















Chtr




















Intre cheltuielile de reaprovizionare si cheltuielile de intretinere a marfurilor in stoc exista o legatura directa. Astfel, in cazul in care intreprinderea doreste sa functioneze cu un stoc mare, acest lucru va determina un numar redus de aprovizionare, ceea ce inseamna pe plan gestionar (al costurilor) ca cheltuielile cu intretinerea marfurilor in stoc este ridicata, iar cheltuiala de reaprovizionare este redusa. Atunci cand functioneaza cu un stoc mic, numarul de comenzi va creste, ceea ce inseamna pe plan gestionar reducerea cheltuielilor de stocare si cresterea cheltuielilor de reaprovizionare, corelatia dintre cele doua categorii de cheltuieli este prezentata in figura nr. 3.5.




Figura nr. 3.5.

Corelatia dintre cheltuielile de intretinere a marfurilor in stoc si  
cheltuiala de reaprovizionare




Aplicatie practica

Pe baza urmatoarelor date sa se analizeze cheltuiala de intretinere a marfurilor in stoc

Indicator



Stoc mediu - (mil.)



Cheltuieli cu intretinerea marfurilor in stoc - (mil.)



Cifra de afaceri - CA  (mil.)



Nivelul cheltuielilor cu intretinerea marfurilor in stoc

-



Desfacerea medie zilnica - (mil./zi)



Viteza de rotatie a stocului - (zile)



Modelul care va fi aplicat este:

a) modificarea fenomenului analizat

mil.

b) cuantificarea influentei factorilor

1.

mil.

1.1.mil.

1.2.mil.

2.

mil.




     60 mil.


25 mil.












35 mil.

*Chis-100 mil.








  40 mil.








Cheltuiala cu intretinerea marfurilor in stoc inregistreaza o crestere de 100 milioane lei. Aceasta crestere a cheltuielilor cu intretinerea marfurilor in stoc este considerata drept nefavorabila firmei pentru ca suportul cheltuielilor (stocul mediul de marfuri) in raport cu care se efectueaza acestea inregistreaza o dinamica mai mare:

Dinamica diferita a celor doua variabile in favoarea cheltuielilor cu intretinerea marfurilor in stoc este nefavorabila firmei pentru ca echivaleaza cu o crestere a costului de intretinere a marfurilor pe unitatea valorica de produs stocat.

Stocul mediu de marfuri () a determinat o crestere de 60 milioane lei a cheltuielilor de intretinere situatie considerata normala atata vreme cat stocul creste de la 500 milioane lei in trecut la 800 lei in prezent, iar aceasta cheltuiala are un caracter variabil in raport cu stocul.

Influenta anterioara a stocului asupra cheltuielilor de intretinere a marfurilor in stoc se explica prin:

desfacerea medie zilnica () care a determinat o crestere de 25 milioane a cheltuielilor analizate, situatie explicata prin cresterea desfacerii medii zilnice de la 4 milioane lei in trecut la 5 milioane lei in anul curent. Aceasta influenta este justificata in conditiile in care firma si-a propus si a realizat un volum de activitate (cifra de afaceri) sporit. (Sa observam ca desfacerea medie zilnica poate determina reduceri ale cheltuielilor de intretinere a marfurilor doar in situatia in care se reduce in dinamica, situatie nespecifica firmelor aflate in crestere; reducerea  desfacerilor zilnice fiind o caracteristica numai pentru firmele care inregistreaza dificultati).

viteza de rotatie a determinat o crestere de 35 milioane a cheltuielilor de intretinere a marfurilor in stoc care urmare a faptului ca firma inregistreaza o incetinire a numarului de zile in care se roteste stocul de la 125 zile in anul precedent la 160 zile in anul curent. Cum marfurile stationeaza o perioada mai mare in stoc, in mod normal ca si cheltuiala de intretinere a lor va creste (aceasta din urma avand un caracter variabil). Influenta vitezei de rotatie in sensul cresterii cheltuielii o vom considera nefavorabila firmei, sintetizand dificultatile de gestionare a stocurilor).

nivelul cheltuielilor de intretinere a marfurilor in stoc (NCis), ca factor calitativ, a determinat o crestere de 40 milioane a cheltuielilor analizate ca urmare a faptului ca in anul curent firma inregistreaza o cheltuiala de 250 lei la 1000 lei stoc fata de numai 200 lei cat inregistra in urma cu un an. Influenta este nefavorabila si se poate explica, fie ca urmare a unor dificultati inregistrate de firma in gestionarea acestor cheltuieli, fie ca urmare a cresterii tarifelor atasate utilitatilor consumate in depozite (energie, apa, caldura etc.)

Cheltuiala legata de stocurile cu miscare lenta . O serie de marfuri (alimentare) care sunt perisabile, daca stau o perioada indelungata in stoc isi pierd proprietatile. Astfel, aceste stocuri de marfuri, care din punctul de vedere al vitezei de rotatie lente stau o perioada mare in stoc, formand stocurile cu miscare lenta, determina o serie de pierderi pentru intreprindere. Indicatorul pierdere poate fi cuantificat astfel:

Pierderi


valoarea de inregistrare in contabilitate


valoare reziduala constanta cu ocazia inventarelor

Cheltuielile legate de ruptura de stoc Ruptura de stoc defineste acea stare a intreprinderii in care aceasta nu inregistreaza vanzare ca urmare a faptului ca cererea clientelei nu poate fi satisfacuta, bunurile solicitate de acesta neexistand in depozitele intreprinderii. Aceste cheltuieli trebuie apreciate din punct de vedere al consumatorilor. Astfel, daca cererea se mentine in asteptare neindreptandu-se catre alti furnizori, atunci costul rupturii de stoc este egal cu costul unei reaprovizionari rapide. Daca cererea nu se mentine in asteptare, clientii indreptandu-se catre alti furnizori, costul ruperii de stoc echivaleaza cu o pierdere de vanzare, si care, daca se permanentizeaza, echivaleaza cu o deteriorare a pozitiei intreprinderii pe piata, ca urmare a reducerii gradului de fidelitate al clientelei.
Cheltuielile de finantare a stocului Cheltuielile aferente finantarii stocurilor trebuie apreciate prin intermediul surselor de finantare a stocurilor. Astfel, daca stocurile sunt finantate din credite bancare, costul finantarii stocului este egal cu dobanda platita la acele credite. Daca stocurile sunt finantare din credite comerciale acordate de furnizori si acestea se achita in termene, costul de finantare este nul. Daca creditele comerciale se achita cu intarziere, costul de finantare a stocurilor este egal cu penalizarea achitata furnizorului. Daca stocurile se finanteaza din capitalul propriu costul finantarii stocului este egal cu dividendul platit actionarilor.

Rezumat

Analiza dinamica a cheltuielilor



Analiza structurala a cheltuielilor

Analiza cheltuielilor fixe si variabile

Analiza cheltuielilor variabile: comportament si modele

Analiza cheltuielilor fixe: comportament si modele

Analiza cheltuielilor cu salariile

Caracteristica generala a cheltuielilor cu salariile

Corelatia cifra de afaceri – cheltuieli de personal sau productivitate a muncii – salariu mediu anual

Analiza factoriala a fondului de salarii

Analiza cheltuielilor de transport

Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor cu transportul

Analiza factoriala a cheltuielilor de transport

Analiza cheltuielilor de stocare (depozitare)

Cheltuieli de reaprovizionare

Cheltuieli cu intretinerea marfurilor in stoc

Cheltuiala legata de stocurile cu miscare lenta

Cheltuieli legate de ruptura de stoc

Cheltuielile de finantare a stocului


Bibliografie

Enache Elena, Gust Marius s.a.m.d - Analiza economico- financiara, Ed. “Independenta economica”, 2009, pag. 90 - 148


Intrebari de autoevaluare:

Care sunt semnificatiile cheltuielilor variabile? Care sunt tipurile de cheltuieli variabile? Cum evolueaza cheltuielile variabile corelat cu volumul de activitate? Care sunt modelele de analiza factoriala a cheltuielilor variabile?

Care sunt semnificatiile cheltuielilor fixe? Care sunt tipurile de cheltuieli fixe? Cum evolueaza cheltuielile fixe corelat cu volumul de activitate? Care sunt modelele de analiza factoriala a cheltuielilor fixe?

Mentionati continutul si factorii de influenta ai cheltuielilor cu salariile (de personal); Care sunt indicatorii de analiza a dinamicii cheltuielilor de personal? Care sunt corelatiile cheltuielilor de personal cu volumul de activitate (cifra de afaceri)? Dar corelatia dintre salariu mediu anual si productivitatea muncii? Care este semnificatia indicatorului nivel al cheltuielilor de personal? Care sunt modelele de analiza factoriala a cheltuielilor de personal?

Mentionati continutul si factorii de influenta ai cheltuielilor de transport; Ce semnificatii are corelatia cheltuielilor de transport cu volumul de activitate (cifra de afaceri)? Care este semnificatia indicatorului nivel al cheltuielilor de transport? Care sunt modelele de analiza factoriala a cheltuielilor de transport?

Mentionati principalel categorii de cheltuielil de stocare;  Care este continutul, factori de influenta si modelul de analiza factoriala a cheltuielile de reaprovizionare? Care este continutul, factori de influenta si modelul de analiza factoriala a cheltuielile de intretinere a marfurilor in stoc? Ce semnificatii are corelatia cheltuielilor de reaprovizionare si a cheltuielilor de intretinere a marfurilor in stoc? Descrie-ti cheltuielile legate de stocurile cu miscare lenta! Descrie-ti cheltuielile de finantare a stocurilor!

Pe baza datelor din tabelul urmator:

Produs

Cifra de afaceri – CA -mii

Nivelul chetuielilor variabile - Nv (%o)





A





B





Se cere:

a)

a)     sa analizeze cantitativ cheltuielile variabile, folosind modelul:

b)

sa se analizeze calitativ rezultatele obtinute in cadrul analizei cantitative (comenteze) si sa se propuna masuri pentru reducerea cheltuielilor variabile

Pe baza datelor din tabelul urmator:

Indicator




Cheltuieli cu intretinerea marfurilor in stoc–Chims-mii lei




Stocul mediu – S – mii lei




Se cere:

a)

sa se analizeze evolutia cheltuielilor cu intretinerea marfurilor in stoc, fata de anul anterior (folosind modificarea absoluta, relativa si indicele) si sa se coreleze indicatorul in cauza cu volumul stocajului, folosind dinamica (indicii) si indicatorul „nivel al cheltuielilor cu intretinerea marfurilor in stoc” (Ncis = Chims*1000/S)

b)

Cum apreciati optimul (eficienta) evolutiei indicatorilor respectivi? Este evolutia respectiva pentru companie pozitiva sau negativa? Argumente.

Pe baza datelor din tabelul urmator:

Indicator




Cheltuieli de personal – Chp - mii lei




Cifra de afaceri – CA - mii lei




Se cere:

a)

sa se analizeze evolutia cheltuielilor de personal, fata de anul anterior, (folosind modificarea absoluta si relativa si indicele) si sa se coreleze indicatorul in cauza cu volumul cifrei de afaceri, folosind indicii si indicatorul „nivel al cheltuielilor de personal” (Np = Chp*1000/CA)

b)

Cum apreciati optimul (eficienta) evolutiei indicatorilor respectivi? Este evolutia respectiva pentru companie pozitiva sau negativa? Argumente.

Pe baza datelor din tabelul urmator:

Indicator




Cheltuieli de transport – Cht - mii lei




Cifra de afaceri – CA - mii lei




Se cere:

a)

sa se analizeze evolutia cheltuielilor de transport, fata de anul anterior (folosind modificarea absoluta si relativa si indicele) si sa se coreleze indicatorul in cauza cu volumul cifrei de afaceri, folosind indicii acestora si indicatorul „nivel al cheltuielilor de transport”  (Nt = Cht*1000/CA)

b)

Cum apreciati optimul (eficienta) evolutiei indicatorilor respectivi? Este evolutia respectiva, pentru companie, pozitiva sau negativa? Argumente.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }