QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Aspecte generale privind organizarea contabilitatii financiare







ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII FINANCIARE



In cunoasterea, gestiunea si controlul patrimoniului, a executiei bugetului de venituri si cheltuieli de catre fiecare agent economic, a patrimoniului nasional, un rol deosebit revine contabilitatii. De aceea ea trebuie astfel organizata incat sa asigure executarea la timp si de calitate a lucrarilor de contabilitate.

Principalul element care se asaza la baza organizarii contabilitatii este format dintr-un ansamblu de principii sau conventii ce au in vedere regulile de intocmire a situatiilor financiare prin judecarea actiunii principiilor respective.

Aceste principii, rod al cercetarii stiintifice americane, dupa area criza economica din 1929 –1933, au fost preluate de sistemele contabile din Europa continentala, prin Planul Contabil General si Directive ale Comunitatii Europene. Datorita gradului de internatinalizare a unor activitati, a necesitatii informarii diferitilor investitori de pe pietele internationale, Consiliul Comunitatii Europene se preocupa de realizarea unei legislatii unitare, valabila pentru toate tarile membre ale comunitatii privind. folosirea principiilor generale de contabilitate, coordonarea structurii lucrarilor financiar–contabile si a metodelor de evaluare, publicarea lucrarilor de sinteza de catre societatile comerciale, elaborarea de scheme obligatorii privind bilantul contabil, anexa de bilant, contul de profit si pierdere etc.




Trecerea Romaniei de la economia centralizata la o economie de piata a necesitat si necesita unele masuri pe plan national privind organizarea si functionarea contabilitatii. Astfel a fost elaborata legea contabilitatii, care prevede unitatile ce au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie, organizarea contabilitatii patrimoniului, registrele utilizate in contabilitate, reglementari privind bilantul unitatilor si pe ansmblul economiei nationale etc.

De asemenea, Directia Generala a Contabilitatii si Colegiul Consultativ al Contabilitatii din cadrul Ministerului Finantelor Publice au elaborat regulamentul privind aplicarea legii contabilitatii, planul general de conturi, norme metodologice de utilizare a conturilor, nomenclatorul privind modelele registrelor contabile si formularelor tipizate, normele generale privind registrele de contabilitate, norme metodologice privind intocmirea si prezentarea bilantului contabil.

Organizarea contabilitatii, pe langa elaborarea normelor generale si unitare de organizare a acesteia, necesita si rezolvarea urmatoarelor probleme: stabilirea verigilor unde se organizeaza contabilitatea, organizarea copartimentului financiar – contabil pe compartimente si functii si repartizarea personalului, alegerea formei de contabilitate cea mai corespunzatoare, a metodelor si procedurilor de evidenta si evaluare a elementelor patrimoniale, luarea in considerare a principiilor si factorilor ce o influenteaza.

Unul din principalele rezultate ale perfectionarii bazei conceptuale a contabilitatii il constituie modernizarea conceptiei de organizare a sistemului conturilor in vederea reflectarii patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului, creandu-se sistemele de contabiliate cu un singur circuit si cu doua circuite.

Sistemul de contabilitate cu un singur circuit (monist, integrat), organizeaza conturile intr-un singur flux in cadrul circuitului economic: capital aprovizionare fabricatie vanzare realizare, atat pentru operatiile ce privesc relatiile cu tertii (functiile externe), cat si pentru cele ale gestiunii interne (functii interne).

Sistemul de contabilitate in dublu circuit (dualist), organizeaza conturile astfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au ca obiect inregistrarea elementelor si operatiilor patrimoniale legate de schimburile si relatiile cu tertii, precum si rezultatele financiare si, intr-un alt circuit, conturile care inregistreaza productia, costurile si rentabilitatea produselor, lucrarilor si serviciilor prestate. Se formeaza astfel circuitul contabilitatii financiare sau generale si circuitul contabilitatii interne de gestiune.

Contabilitatea financiara are ca obiect inregistrarea tuturor operatiilor care afecteaza patrimoniul agentilor economici, masurarea variatiilor la care este supus ca urmare a proceselor economice, calcularea si explicarea rezultatului financiar, intocmirea documentelor de sinteza (bilant, cont de profit si pierdere, anexa la bilant), care ofera mediului exterior imaginea sintetica, fidela si retrospectiva a situatiei unitatii.

Contabilitatea generala, reflectand relatiile de schimb patrimoniale in relatiile intreprinderii cu mediul, se cere organizata dupa norme unitare, pentru a asigura informatiile necesare tuturor utilizatorilor (clienti, furnizori, asociati, banci etc.) si pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune economico–financiara intre diferite unitati. De asemenea, ea prezinta un interes major pentru stat, care controleaza modul de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului si stabilirea rezultatelor ce constituie baza de calcul a obligatiilor fiscale.

Ca urmare, contabilitatea financiara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, cu caracter obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile proprii, cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane fizice sau juridice.

Sistemul de contabilitate in dublu circuit este practicat in deosebi in tarile Comunitatii Europene, in timp ce in tarile anglo–saxone si America domina contabilitatea intr-un singur circuit.In conditiile contabilitatii in dublu circuit, functiile acesteia se localizeaza in fiecare circuit.


Contabilitatea financiara:

functia de inregistrare completa a tranzactiilor unitatii, in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniului si a rezultatului global;

functia de comunicare financiara externa;

functia de instrument de valorificare si de proba juridica si fiscala;

functia de instrument de gestiune;

functia de furnizare a informatiilor necesare realizarii sintezelor macroeconomice;

functia de informare pentru analize financiare.


Contabilitatea interna de gestiune:

functia de determinare a costurilor pe produse, lucrari si sectoare de activitate;

functia de determinare a diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe produse si activitati;

functia de generare si furnizare a informatiilor destinate elaborarii bugetelor si costurilor previzionale;

functia de generare si furnizare a informatiilor destinate actualizarii indicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord al intreprinderii;

functia de generare a informatiilor destinate masurarii performantelor.

O astfel de organizare a contabilitatii asigura o mai buna aplicare a principiilor conducerii intreprinderii, prin separarea problemelor productiei si urmarirea lor indeaproape in conditiile unei exigente sporite.

La elaborarea normelor privind contabilitatea in doua circuite s-a tinut seama, pe de o parte, de experienta romaneasca in domeniul contabilitatii, de legislatia existenta si de Codul Comercial, iar, pe de alta parte, de normele Comitetului International de Standarde Contabile, de directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene privind conturile anuale.











1.Contabilitatea marfurilor


Marfurile sunt formate din bunuri achizitionate in vederea revanzarii in aceeasi stare. Sunt asimilate stocurilor de marfuri si acele elemente din celelalte categorii de stocuri (materii prime, materiale, obiecte de inventar) achizitionate de la terti, care ulterior sunt redistribuite (redestinate) fiind disponibile pentru a fi vandute in starea in care au fost cumparate. Ca urmare, stocurile de materiale, combustibil, obiecte de inventar etc. negociate si vandute, vor fi trecute in gestiunea si contabilitatea marfurilor.

Aceasta delimitare, pe langa faptul ca asigura incadrarea corecta a stocurilor dupa destinatii reale, permite determinarea reala a cheltuielilor dupa felul lor.

Pentru contabilizarea marfurilor se folosesc conturile sintetice de gradul I din grupa 37 ”Marfuri”:

contul 371 ”Marfuri”

contul 378 ”Diferente de pret la marfuri”


Contul 371”Marfuri” tine evidenta existentei si miscarii aflate in depozite, precum si in unitatile cu amanuntul sau de alimentatie publica. Acest cont este un cont de activ.

In debit se inscrie valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in gestiunea unitatii astfel:

achizitionate cu plata de la terti in corespondenta cu creditul contului 401”Furnizori”, 408”Furnizori facturi nesosite”, cu pretul de achizitie fara TVA;

cu adaosul comercial cuprins in pretul de vanzare, daca inregistrarea marfurilor intrate se face la pretul de vanzare, prin creditul contului 378”Diferente de pret la marfuri”;

cu taxa pe valoarea adaugata cuprinsa in pretul de vanzare cu amanuntul cu care sunt inregistrate marfurile la intrare, prin creditul contului 4428”TVA neexigibila”;

readuse din custodie, pastrare sau consignatie, de la terti, prin creditul contului 357 ”Marfuri in custodie sau in consignatie la terti”;

aduse ca aport in natura la capital de asociati, prin creditul contului 456”Decontari cu asociatii privind capitalul”;

transferate din gestiunea altor stocuri, redistribuite spre vanzare, prin creditul conturilor 300”Materii prime”, 301”Materiale consumabile”, 302”Obiecte de inventar”;

primite prin donatie sau cu titlu gratuit, prin creditul contului 771”Venituri exceptionale din operatiuni de gestiune”;

constatate plusuri la inventar in corespondenta cu creditul contului 607”Cheltuieli privind marfurile”.

In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din patrimoniul unitatii:

prin vanzare in corespondenta cu contul 607”Cheltuieli privind marfurile”;

cu adaosul comercial aferent marfurilor vandute, cand pretul de inregistrare este pretul de vanzare, prin debitul contului 378”Diferente de pret la marfuri”;

cu taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor vandute cu amanuntul, prin debitul contului 4428”TVA neexigibila”;

date in custodie sau la consignatie, prin debitul contului 357”Marfuri in custodie sau consignatie la terti”;

constatate lipsa la inventar si perisabilitati, prin debitul contului 607”Cheltuieli privind marfurile”;

pierderi din calamitati, prin debitul contului 671”Cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune”.

Soldul debitor reprezinta valoarea marfurilor existente in stoc la pretul de inregistrare.

Intucat contabilizarea intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de inregistrare, este necesar sa fie definit acest pret. In acest scop se au in vedere regulile generale de evaluare a activelor care indica costul de achizitie. Deoarece costul de achizitie este format din doua componente structurale de baza – pretul de cumparare (fara TVA deductibila) si cheltuieli de aprovizionare (transport, manipulare, taxe nedeductibile, comisioane etc.), in contul 371”Marfuri” se inregistreaza pretul de cumparare (fara TVA), iar celelalte elemente ale costului de achizitie sunt colectate si apoi repartizate cu ajutorul contului 378”Diferente de pret la marfuri”.

Este cont de activ. Se debiteaza cu cheltuielile de transport, incarcare, descarcare, taxe nedeductibile, comisioane pentru marfurile achizitionate si se crediteaza cu cheltuielile aferente marfurilor iesite din patrimoniu prin debitul contului 607”Cheltuieli privind marfurile”. Soldul debitor reprezinta cheltuieli de achizitie aferente marfurilor in stoc.

Cele doua conturi 371 si 378 asigura evaluarea si inregistrarea existentei si miscarii stocurilor de marfuri la cost efectiv de achizitie.

Metodologic, asigurarea evaluarii stocurilor de marfuri la cost efectiv de achizitie se poate face folosind ca pret de inregistrare in contul 371”Marfuri” diferite categorii de pret in functie de care se coreleaza si continutul contului 378”Diferente de pret la marfuri”.

Astfel, pretul de inregistrare la contul de ”Marfuri” poate fi:

pretul efectiv de cumparare;

pretul prestabilit de cumparare;

pretul de vanzare.

In cazul adoptarii pretului efectiv de cumparare, la inregistrarea marfurilor costul de achizitie se formeaza si se fixeaza in conturi astfel:

pretul efectiv de cumparare fara, TVA, in contul 371”Marfuri”

cheltuieli de aprovizionare (transport, manipulare), in contul 378”Diferente de pret la marfuri”.

In cazul adoptarii pretului prestabilit de cumparare, care poate fi un pret mediu ponderat dintr-o perioada precedenta sau pretul de la furnizorul principal, costul de achizitie se formeaza si se fixeaza in conturi astfel:

pretul de cumparare prestabilit, in contul 371”Marfuri”

cheltuielile de aprovizionare si diferentele intre pretul efectiv de cumparare si pretul prestabilit, in contul 378”Diferente de pret la marfuri”

In cazul adoptarii pretului de vanzare, care poate fi pret cu ridicata, pretul importatorului, si pret cu amanuntul, costul de achizitie se inregistreaza:

pretul de vanzare, care cuprinde in structura sa si marja importatorului, adaosul comercial, adaosul de alimentatie publica se inregistreaza in contul 371”Marfuri”

adaosul comercial si cheltuielile de aprovizionare se inregistreaza in contul 378”Diferente de pret la marfuri”.


2.Analiza functionala a evidentei marfurilor


2.1.Prezentarea succinta a compartimentelor in care se realizeaza evidenta marfurilor


.Serviciul Aprovizionare (Ap are in subordine transportul si intretinerea auto si magaziile in care se pastreaza produsele aprovizionate, stabileste necesarul de materii prime si materiale in colaborare cu serviciul tehnic si alte compartimente, difuzeaza documentele primite de la Serviciul Tehnic, stabileste cu Biroul Controlul Calitatii timpul si amploarea controlurilor efectuate, propune impreuna cu Directorul Comercial componenta comisiei de receptie, informeaza Biroul Administrativ-Juridic asupra starii tehnice a magaziei/ depozitului si propune masuri , coreleaza necesarul cu stocul existent, propune norme de stoc, realizeaza contracte/ comenzi de aprovizionare si difuzeaza documentele primite de la Serviciul Tehnic, organizeaza si participa la receptia cantitativa si calitativa , realizeaza controlul gestiunii , urmareste instruirea de catre Biroul Mecanico-Energetic a personalului legator de sarcini, aplica eticheta “produs nereceptionat” la sosirea materialelor , convoaca Comisia de receptie si ii preda documentele de insotire , nu elibereza produse din magazie/depozit fara “fisa de insotire” etc.

Serviciul Desfacere (D) colaboreaza cu marketingul in analiza noilor piete, urmareste verificarea de catre Serviciul Financiar-Contabil a bonitatii clientilor, prezinta proiectul contractului de vanzare-cumparare Directorului General , Directorului Comercial si juriscunsultului pentru analiza si semnare , dupa care il difuzeaza clientului, informeaza Serviciul Tehnic, Serviciul Productie si Serviciul  Marketing despre comportarea produsului la client , urmareste asigurarea portofoliului de comenzi, stabileste coordonatorul de contract si emite”fisa analitica” pentru contractare, intocmeste documente de custodie si depozitare, documente de livrare , evidentiaza ambalajele cu circuit furnizor–beneficiar , informeaza Serviciul Marketing de finalizarea produselor noi , promoveaza produsele pe piata impreuna cu Serviciul Marketing, incheie contacte de export etc.

Biroul Marketing ( Mk.) desfasoara activitati de planificare si punere in practica a politicii de piata a unitatii, efectueaza analize de marketing, lanseaza noile produse ,participa la stabilirea pretului , la promovarea si distribuirea unor produse destinate schimbului pentru satisfacerea clientilor si a scopurilor proprii , coordoneaza ambalarea , elaboreaza un sistem informational eficient , asigura calitatea in activitatea de marketing si o controleaza etc.



2.2.Prezentarea modului de conectare si a relatiilor existente intre compartimentele de aprovizionare, desfacere, birou marketing si celelalte compartimente





















Directorul General aproba contractele cu clientii/ furnizori si compensarea cantitativa a lipsurilor.

Directorul Tehnic si de Productie analizeaza studiile de piata elaborate de Biroul Marketing si aprobate de Directorul General.

Directorul Comercial are in subordine Serviciile Aprovizionare, Desfacere si Biroul Marketing, controleaza si ia masuri privind aprovizionarea, desfacerea si studiul pietei, semneaza contactele cu furnizorii/ clientii,transmite clientilor informatii de la Departamentul Tehnic si de Productie, propune impreuna cu Serviciul Aprovizionare componenta Comisiei de Receptie etc.

Compartimentul Plan-Organizare ia in considerare studiile oferite de Biroul Marketing.

Serviciul Tehnic furnizeaza Serviciului Aprovizionare toate datele de identificare/ specificatii privind produsele aprovizionate, transmite Serviciului Desfacere si Serviciului Financiar-Contabil informatii legate de cereri de oferta, analizeaza studiile de piata elaborate de Biroul Marketing, este informat de catre Serviciul Desfacere despre comportarea marfurilor la client etc.

Serviciul Controlul Calitatii stabileste impreuna cu Serviciul Aprovizionare timpul si amploarea controlului efectuat.

Biroul Administrativ-Juridic primeste informatii de la Serviciul Aprovizionare asupra starii tehnice a magaziei/ depozitului.

Directorul General, Directorul Economic si jurisconsultul primesc pentru analiza si semnare proiectul contractului de vanzare–cumparare de la Serviciul Desfacere.

Serviciul Productie este informat de catre Serviciul Desfacere despre comportarea marfurilor la client.

Serviciul Financiar- Contabil colaboreaza cu Serviciul Marketing in stabilirea preturilor si tarifelor si realizeaza inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a documentelor aferente operatiunilor desfasurate privind marfurile.


2.Actele normative in vigoare ce reglementeaza evidenta marfurilor


Principalele acte normative care reglementeaza operatiunile privind marfurile sunt:

PRECIZARI 9562/1991 cu privire la reevaluarea productiei neterminate, materii prime materiale, combustibil, semifabricate din productie proprie, marfuri si alte produse ca urmare a etapei a doua de liberalizare a productiei;

HOTARARE GUVERNAMENTALA 211/1991 cu privire la unele masuri in domeniul preturilor si tarifelor in vederea limitarii cresterii preturilor si tarifelor pentru dimensionarea temeinica, fundamentala a acestora in cadrul procesului de liberalizare a preturilor precum si pentru prevenirea si sanctionarea practicarii preturilor de specula si monopol;

ORDINUL 1666/1994 care aproba normele metodologice privind corectarea pretului de cumparare a unor marfuri existente in stoc la 31.12.1994. Preturile cu amanuntul se vor dimensiona pe baza preturilor cu ridicata si adaosurilor comerciale in cadrul limitei maxime potrivit criteriilor prevazute prin H.G. 211/1991;

LEGEA CONTABILITATII  nr. 82/1991;

HOTARAREA GUVERNULUI nr.704/14.12.1993 pentru aprobarea unor masuri de executare a legii contabilitatii nr. 82/1991;

REGULAMENT de aplicare a legii contabilitatii nr. 82/1991.




Analiza documentelor privind gestionarea marfurilor




1.Inventarul documentelor



Nr.

doc.

Denumire

Format

Cod clasificare

Observatii

Tip sursa informationala


Nota de intrare receptie si constatare de diferente

A4,X4

14-3-1A

14-3-1/aA

2 –3 exemplare

I


Factura cumparare

A4,A5

14-4-10/A

1/12A

1 exemplare

I


Factura vanzare

A4,A5

14-4-10/A

1/12A

3 exemplare

E


Bon de predare, transfer, restituire

1/ 2 A4

14-3-3 A

2 exemplare

L


Fisa de magazie

A5,1/12X

14-3-8/a

1 exemplar

L


Aviz de insotire a marfii

A4

14-3-6A

3 exemplare

E







2.Fisa analitica a documentelor



Cod

doc.


Denumire document

Exemplar

Emitent

Receptor

Frecventa

Intocmirii

14-3-1A

Nota de intrare receptie si constatare de diferente

1

Comisia de receptie

-Gestionar

-Compartiment Fin-Ctb.

Zilnic



2

Comisia de receptie

-Gestionar

-Compartiment Fin-Ctb.

-Furnizor

Zilnic



3

Comisia de receptie

-Unitate de transport

Zilnic

14-4-10/A

Factura cumparare

1

Furnizor

-Compartiment fin-ctb.

Zilnic

14-4-10/A

Factura vanzare

1

Compartiment desfacere

Client

zilnic



2

Compartiment desfacere

Compartiment desfacere

zilnic



3

Compartiment desfacere

Compartiment fin-ctb.

zilnic

14-3-3A

Bon de predare, transfer, restituire

1

Magazia predatoare

-Magazia predatoare

-Magazia primitoare

-Compartimentul fin-ctb.

zilnic



2

Magazia predatoare

-Magazia predatoare

-Magazia primitoare

-Compartimentul fin-ctb.

zilnic

14-3-8

Fisa de magazie

1

-Compartimentul fin-ctb.

-Gestionarul

Nu circula

zilnic

14-3-6A

Aviz de insotire a marfii

1

Compartimentul desfacere

Insoteste marfa pe timpul transportului

zilnic



2

Compartimentul desfacere

Gestiunea predatoare

zilnic



3

Compartimentul desfacere

Compartimentul desfacere

zilnic



Grila informatiilor



Date intrare/ iesire

N.I.R.

Fact. Cump.

Fisa  mag.

Bon  pred. Transf.restit.

Rez.

Fact. Vanz.

A.I.M.

Rez

Total

Denumire bun

*

*



*

*

4

*

*

2

6

Cont debitor

*



*

2



0

2

Cod

*


*

*

3



0

3

U/M

*

*

*

*

4

*

*

2

6

Cantitate cf. doc

*




1



0

1

Cantitate receptionata

*

*


*

3



0

3

Pret unitar

*

*

*

*

4

*

*

2

6

Valoare

*

*


*

3

*

*

2

5

Nr. Document

*

*

*

*

4

*

*

2

6

Cod furnizor

*



*

2



0

2

Cod primitor

*



*

2



0

2

Data

*

*

*

*

4

*

*

2

6

Cont creditor

*



*

2



0

2

Diferente(+/-)

*




1



0

1

Valoare tva


*



1

*


1

2

Intrari



*


1



0

1

Iesiri



*


1

*

*

2

3

Stoc



*


1



0

1

Mijloc de transp.







0


*

1

1

Total

14

8

9

12

43

8

8

11

54




4.Descrierea fluxului informational privind evidenta marfurilor


In cazul aprovizionarii cu marfuri se primeste FACTURA de la furnizori la Serviciul Aprovizionare. Pe baza facturii se intocmeste NOTA DE INTRARE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE (N.I.R.) in 2 exemplare pe masura efectuarii receptiei.In cazul in care se constata diferente se intocmeste in 3 exemplare de catre Comisia de receptie legal constituita. In cazul in care gestionarul considera ca nu exista aceste diferente el poate intocmi si singur N.I.R.

N.I.R. se preda (originarul ) Serviciului financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare (factura sau avizul de insotire a marfii). Exemplarul 2 e necesar gestionarului pentru inregistrarea in FISA DE MAGAZIE si, eventual, Serviciului Aprovizionare. Se arhiveaza la Serviciul financiar-contabil.

FISA DE MAGAZIE se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre:

Serviciul financiar-contabil la deschiderea fisei (datele din antet ) si la verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control);

Gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.

FISA DE MAGAZIE se completeaza pe baza N.I.R in cazul aprovizionarii, pe baza BONULUI DE TRANSFER in cazul transferului de marfuri intre gestiuni si a FACTURII in cazul vanzarii de marfuri clientilor. Acest document nu circula, fiind document de inregistrare. Se arhiveaza la Serviciul financiar-contabil.

FACTURA, in cazul aprovizionarii, dupa intocmirea N.I.R. se transmite impreuna cu originalul acestuia Serviciului financiar-contabil pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica.

In cazul vanzarii de marfuri clientilor se intocmeste FACTURA in 3 exemplare de catre Serviciul desfacere pe baza dispozitiei de livrare. Originalul facturii se trimite clientului. Exemplarul 2 se trimite Serviciului financiar-contabil pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, iar exemplarul 3 ramane la Serviciul desfacere pentru scaderea din gestiune a marfurilor. Se arhiveaza la Serviciul financiar- contabil (exemplarul 2) si la Serviciul desfacere (exemplarul 3).

AVIZUL DE INSOTIRE A MARFII se completeaza de Serviciul desfacere pe baza dispozitiei de livrare in 3 exemplare. Exemplarul 1 insoteste marfa pe timpul transportului. Exemplarul 2 se trimite la gestiune pentru scaderea din evidenta gestiunii. Exemplarul 3 serveste la evidenta operativa in graficul de vanzari si la intocmirea facturii .

BONUL DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE in cazul transferului se intocmeste in 2 exemplare de catre organul care dispune transferul. Transferul se efectueaza numai intre gestiuni din incinta aceleiasi unitati. In cazul gestiunilor dispersate teritorial se intocmeste aviz de insotire a marfii. Ambele exemplare circula la magazia predatoare pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar; delegatul magaziei primitoare semneaza de primire pe exemplarul 1 si retine exemplarul 2; compartimentul financiar-contabil primeste ambele exemplare, care dupa confruntare stau la baza efectuarii inregistrarilor in evidenta magaziilor. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.


4.Aspecte generale privind trezoreria intreprinderii


Structura economica a unei intreprinderi este in continua miscare ca urmare a fluxurilor ce o strabat, si anume:

fluxuri reale (marfuri, materii prime, materiale, energie,servicii, obligatii, creante);

fluxuri monetare, banesti de sens invers;

fluxuri de intrare generate de :

activitatea de exploatare

imprumuturi

cresteri de capital,

fluxuri de iesire generate de:

cheltuieli de exploatare

investitii

impozite si taxe

dividende acordate

imprumuturi acordate

plasamente.

Conexiunea dintre intrari si iesiri se asigura prin intermediul trezoreriei. Termenul de trezorerie provine din limba franceza si in sens restrans cuprinde disponibilitatile banesti la banci si in numerar, iar in sens larg termenul se extinde si la valorile mobiliare de plasament (actiuni, obligatiuni), care pot fi transformate prin vanzare in disponibilitati banesti.. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie si creditele pe termen scurt contractate cu bancile.

Disponibilitatile banesti sunt constituite din bani in numerar, in lei sau in valuta, pastrati in casieria unitatii, precum si din disponibilitati banesti, in lei sau in valuta, pastrate in conturi la banci. Mijloacele banesti se obtin in primul rand in urma operatiunilor de incasari a unor drepturi de creanta provenite din vanzarea marfurilor, din prestari de servicii si executari de lucrari, din vanzarea unor titluri de valoare (actiuni, obligatiuni, alte titluri de plasament), precum si din alte operatiuni.

Mijloacele de trezorerie obtinute pe aceasta cale sunt utilizate pentru efectuarea platilor, pentru achizitionarea de materiale, marfuri si alte bunuri necesare desfasurarii activitatii, pentru plata salariilor, a impozitelor si taxelor, pentru rambursarea creditelor pe termen scurt primite de la banci, pentru cumpararea de actiuni, obligatiuni si altele.

In functie de moneda in care se concretizeaza mijloacele de trezorerie, pot exista mijloace banesti in moneda nationala, respectiv in lei, sau in moneda straina, respectiv in devize. Gestionarea acestora este necesar sa se faca distinct pe unitati monetare, atat in lei cat si in devize.

Sumele virate sau depuse la banci sau prin mandat postal, de catre terti si unitatile aceluiasi grup, pe baza documentelor prezentate unitatii patrimoniale, dar neaparute in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct.

Dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor din conturile de la banci se inregistreaza distinct la veniturile financiare ale exercitiului fata de cele de platit aferente creditelor acordate de banci si inregistrate la cheltuielile financiare ale exercitiului.

Contabilitatea mijloacelor banesti din casieria unitatii patrimoniale si fluxurile lor se evidentiaza distinct in lei si in devize.

Miscarile devizelor se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei sau la curs fix.

La finele fiecarei perioade disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare, existent la data respectiva.

Diferentele de curs se inregistreaza in contabilitate fie ca venituri, fie ca si cheltuieli financiare.

Acreditivele si avansurile in regie, reprezentand sume depuse la banci la dispozitia tertilor (persoana fizica sau juridica) in vederea efectuarii unor plati in favoarea (in numele) unitatii patrimoniale, se inregistreaza in conturi distincte.

Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci si casieria proprie se inregistreza in contabilitate cu ajutorul unui cont de viramente interne (581”Viramente interne”)

Inregistrarea operatiunilor financiare in lei sau in devize se efectueaza in baza regulamentului operatiunilor de casa, a regulamentelor Bancii Nationale, a prevederilor si reglementarilor legale.

Si in cazul operatiunilor de trezorerie pot sa apara deprecieri si reduceri reversibile. In asemenea cazuri se constituie provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie.


4.1.Contabilitatea incasarilor si platilor prin casierie


Desi principalele operatiuni banesti se fac prin conturi curente la banci, exista unele operatiuni importante care presupun existenta si utilizarea banilor in numerar. Pentru aceasta se organizeaza gestiunea casieriei intreprinderii.

Casierul gestioneaza si opereaza cu mijloace banesti, in lei sau in valuta, si alte valori, cum sunt marcile postale, timbrele fiscale, abonamentele de calatorie etc.

Unitatile patrimoniale efectueaza, prin casieriile proprii, urmatoarele operatii principale:

Incasari:facturi pentru livrari de produse, marfuri, materiale si prestari de servicii cu valori sub un anumit plafon, creante de la debitori, garantii, numerar ridicat din conturi de la banca etc.

Plati:facturi pentru marfuri, materiale achizitionate, lucrari si servicii prestate de terti, salarii, premii, ajutoare materiale, dividente, avansuri spre decontare etc.

Operatiile de trezorerie in numerar se fac pe baza urmatoarelor documente justificative:

cecul in numerar pentru preluarea banilor din contul de la banca si de punerea in gestiunea casieriei;

chitanta de incasare, pentru numerarul preluat de casier de la platitor, in contul unor drepturi de creanta, de pilda, din vanzarea unor marfuri, prestari de servicii, precum si din restuirea de numerar din avansuri acordate si neutilizate;

foaia de varsamant – chitanta pentru depunera numerarului din soldul casieriei in contul curen de la banca;

statul de salarii, lista de plata, pentru salarii si alte drepturi de personal platite in numerar salariatilor.

Evidenta operativa a casieriei este realizata cu Registrul de casa in care se inscriu zilnic operatiunile de incasari si plati.

Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in casieria unitatii patrimoniale, si a miscarii acestora ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar se tine in lei si devize cu ajutorul contului 531”Casa”, cont de activ, cont de mijloace banesti defalcat in doua conturi sintetice de gradul II: 5311”Casa in lei” si 5314”Casa in devize”


In debitul contului 5311”Casa in lei” se inregistreaza:

ridicarile de numerar de la banca prin creditul contului 581”Viramente interne”;

valoarea aportului in numerar depus de intreprinzatorul individual, prin creditul contului 108”Intreprinzatorul individual”

sumele incasate in numerar de la clienti, prin creditul conturilor 411”Clienti”, 416”Clienti incerti” si 419”Clienti creditori”;

sumele depuse in numerar de catre asociati prin creditul contului 455”Asociati conturi curente”;

sumele depuse in numerar ca aport la capitalul social, prin creditul contului 456”Decontari cu asociatii privind capitalul”;

sume incasate in numerar de la debitori prin creditul contului 461”Debitori diversi”;

sume incasate in numerar de la creditori, prin creditul contului 462”Creditori diversi”;

venituri anticipate incasate in numerar prin creditul contului 472”Venituri inregistrate in avans”;

sumele restituite in numerar din avansuri de trezorerie, neutilizate prin creditul contului 542”Avansuri de trezorerie”,

incasari in numerar reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii prin creditul contului 706”Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”;

valoarea marfurilor vandute cu plata in numerar prin creditul conturilor 707”Venituri din vanzarea marfurilor”, 4427”TVA colectata”;

incasari din despagubiri si alte venituri din exploatare prin creditul contului 758”Alte venituri din exploatare”;

diferente favorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor in devize sau operatiilor efectuate in numerar prin credirul contului 765”Venituri din diferente de curs valutar”;


In creditul contului 531”Casa ” se inregistreaza:

depunere de numerar in banca prin debitul contului 581”Viramente interne”;

valoarea aportului retras de intreprinzatorul individual prin debitul 108”Intreprinzatorul individual”;

plati efectuate pentru constituirea societatii, prin debitul contuli 201”Cheltuieli de constituire”;

costul de achizitie al titlurilor de participare cumparate in numerar prin debitul contului 261”Titluri de participare”;

costul achzitie al altor titluri de plasament, cumparate in numerar prin debitul conturilor 263”Alte titluri imobilizate” si 269”Varsaminte de efectuat” pentru imobilizari financiare;

platile efectuate catre furnizori prin debitul conturilor 401”Furnizori”I 404”Furnizori de imobilizari”;

valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri, prestari ervicii etc., prin debitul contului 409”Furnizori – debitori”;

remuneratiile achitate personalului prin debitul contuli 421”Personal remuneratii datorate”,

plati in numerar reprezentand ajutoare materiale si protectie sociala acordata personalului prin debitul contului 423”Personal – ajutoare materiale acordate”;

suma acordata personalului reprezentand participarea la profit prin debitul contului 424”Participarea personalului la profit”;

avansuri prin debitul contului 425”Avansuri acordate personaluilui”;

achitarea drepturilor de personal neridicate prin debitul contului 426”Drepturi de personal neridicate”;

retineri din remuneratii prin debitul contului 427”Retineri din remuneratii datorate tertilor”;

plata altor datorii fata de personal prin debitul contului 428”Alte datorii si creante in legatura cu personalul”;

sume restituite in numerar asociatilor prin debitul conturilor 455”Asociati conturi curente”, 456”Decontari cu asociatii privind capitalul” si 457”Dividende de plata”;

plati catre diversi creditori prin debitul contului 462”Creditori diversi”;

plati in numerar efectuate in avans prin debitul contului 471”Cheltuieli inregistrate in avans”;

avansuri de trezoreie acordate in numerar prin debitul contului 542”Avansuri de trezorerie”;

plati privind redevente, locatii de gestiune si chirii prin debitul contului 612”Cheltuieli cu redenvente, locatii de gestiune si chirii”;

prime de asigurare achitate in numerar prin debitul contului 613”Cheltuieli cu prime de asigurari”;

diferentele nefavorabile de curs valutar prin debitul contului 665”Cheltuieli din diferente de curs valutar”;

valoarea despagubirilor si amenzilor plztite in numerar, a donatiilor si subventiilor acordate prin debitul contului 671”Cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune”;

Soldul contului reprezinta disponibilitatile in numerar existente in casierie.


4.2. Contabilitatea incasarilor si platilor prin conturi la banci


Unitatile patrimoniale, pentru o mai buna circulatie a banilor, sunt interesate sa pastreze la diferite banci disponibilitatile lor banesti si sa efectueze operatiile de incasari si plati prin sistemul decontarilor fara numerar.

Decontarile fara numerar sunt acele operatiuni bancare prin care platile, respectiv incasarile se fac prin trecerea unei sume de bani datorate de debitor din contul sau de la banca in contul bancar al creditorului, operatiune care se numeste virament.

Plasile din contul debitorului se fac cu consintamantul acestuia, cu exceptia celor ce reprezinta obligatii prin titluri executorii in limita disponibilitatilor banesti din cont si a creditelor contractate.

Intreprinderile isi pot deschide mai multe conturi de disponibil la banci pe activitate, destinatie, unitati etc., astfel incat sa poata beneficia de servicii operationale, de securitatea si valorificarea mijloacelor banesti. La efectuarea operatiilor de incasari si plati fara numerar, prin banca, se pot utiliza diferite forme de decontare si instrumente adecvate care sa faciliteze cu siguranta si operativitate aceste operatii. Aceasta presupune statutarea unor reguli si modalitati de operare pe care sa le accepte si sa le respecte fiecare partener. In acest scop, Banca Nationala si bancile specializate elaboreaza norme de efectuare a operatiilor de decontare.

Contabilitatea decontarilor fara numerar se tine cu ajutorul contului 512”Conturi curente la banci” deschis pe conturi sintetice de gradul II si anume 5121”Conturi la banci in lei” , 5124”Conturi la banci in devize”, 5125”Sume in curs de decontere” si 5126”Carnete de cecuri cu limita de suma”.

Contul 5121”Conturi la banci in lei” tin evidenta disponibilitatilor in lei, aflate in conturi la banci, a miscarii acestora ca urmare a incasarilor si platilor efectuate. Din punct de vedere a continutului economic, este un cont de mijloace economice, din grupa mijloacelor banesti, cont de activ.


In debitul contului 5121”Conturi la banci in lei” se inregistreaza:


sumele depuse sau virate in cont, rezultate din incasari in numerar sau din alte conturi bancare, prin creditul contului 581”Viramente interne”.

sumele depuse in cont ca aport de catre intreprinzatorul individual, prin creditul contului 108”Contul intreprinzatorului individual”.

suma creditelor bancare pe termen lung si mediu primite, prin creditul contului 162”Credite bancare pe termen mediu si lung”.

sume incasate de la clienti, prin creditul contului 411”Clienti”, 413”Efecte de primit” si 419”Clienti creditori”.

sume incasate de la clienti incerti prin creditul contului 416”Clienti incerti”.

taxa pe valoarea adaugata de recuperat, incasate la bugetul statului prin creditul contului 4424”TVA de recuperat”.

sume depuse in cont de catre asociati, prin creditul contului 456”Decontari cu asociatii privind capitalul”.

sumele incasate de la diversi debitori, prin creditul contului 461”Debitori diversi”.

sumele incasate reprezentand dobanzile aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, prin creditul contului 766”Venituri din dobanzi”.


In creditul contului 5121”Conturi la banci in lei” se inregistreaza:


sumele ridicate in numerar din cont sau virate in alt cont de trezorerie, prin debitul contului 581”Viramente interne”.

sumele retrase din cont, de catre intreprinzatorul individual, prin debitul contului 108”Contul intreprinzatorului individual”.

valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, prin debitul contului 505”obligatii emise si rascumparate”.

suma creditelor pe termen mediu si lung, rambursate, prin debitul contului 162”Credite bancare pe termen lung si mediu”.

suma dobanzilor platite, prin debitul contului 168”Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate”, 518”Dobanzi” si 666”Cheltuieli privind dobanzile”.

cheltuieli ocazionate de infiintarea societatii, prin debitul contului 201”Cheltuieli de constituire”.

platile efectuate catre diversi furnizori, prin debitul contului 401”Furnizori”, 404”Furnizori de imobilizari” si 409”Furnizori-debitori”.

sumele achitate reprezentand contributia unitatii la asigurarile sociale, precum si contributia salariatilor pentru pensia suplimentara, prin debitul contului 431”Asigurari sociale”.

sumele achitate reprezentand contributia unitatii si contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj, prin debitul contului 437”Ajutor de somaj”.

sumele platite la buget, reprezentand impozitul pe profit, prin debitul contului 441”impozitul pe profit”.

valoarea serviciilor bancare platite, prin debitul contului 627”Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”.

valoarea despagubirilor, amenzilor, penalitatilor, donatiilor si subventiilor acordate, platite, prin debitul contului 671”Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune”.


Intrucat din conturile de disponibilitati banesti, in anumite cazuri, banca poate face plati fara a exista disponibilitati, aceste conturi pot prezenta si sold creditor, care arata creditele acordate prin contul de disponibilitati. Ele pot indeplini rolul unui cont curent, fiind conturi bifunctionale.

Documentele justificative pe baza carora se realizeaza operatiile de incasari si plati prin banca se anexeaza la extrasul de cont eliberat de banca, acestea facand dovada operatiilor efectuate.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }