QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Analiza valorii adaugate





ANALIZA VALORII ADAUGATE


Scopul principal al activitatii oricarei intreprinderi este acela de a crea profit, de a crea produse care au o piata sigura de desfacere, realizate in conditii de profitabilitate.


VALOAREA ADAUGATA:

= un indicator sintetic fundamental care exprima o valoare nou creata

= reprezinta bogatia unei intreprinderi si rezulta din activitatea de ansamblu a acesteia din care se deduc cheltuielile materiale;




= se determina in raport cu doua metode :   

1-metoda indirecta                                          

2-metoda directa


1-METODA INDIRECTA

= conform acestei metode, valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta dintre productia exercitiului (Qe) si cheltuielile cu consumurile intermediare (M) :

VA = Qe – M

Un indicator complementar de analiza a activitatii unei intreprinderi este valoarea adaugata neta (intalnit in unele domenii de activitate si sub numele de „productia neta”). Acest indicator se determina tot in mod indirect, ca diferenta intre productia exercitiului (Qe) si cheltuielile materiale (M), la care se adauga amortizarea (A):

VA neta = Qe – (M + A)

Indicatorul valoarea adaugata se analizeaza in dinamica, structural si factorial.


2-METODA DIRECTA (metoda aditiva)

= care mai reprezinta si metoda elementelor constitutive, valoarea adaugata determinandu-se ca suma a elementelor componente :salariile si contributia privind asigurarile si protectia sociala, amortizarea, provizioanele aferente activitatii de exploatare, dobinzile, impozitele si taxele (mai putin impozitul pe profit), rezultatul exploatarii recalculat (aferent cifrei de afaceri din care se scad dobanzile).



1-ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII VALORII ADAUGATE


Analiza dinamicii valorii adaugate pune in evidenta cresterea sau descresterea acestui indicator sau a elementelor componente in raport cu o perioada considerata „baza”.


Pentru efectuarea unei analize in dinamica se calculeaza o serie intreaga de indicatori valorici conform modelului din tabelul urmator :


NR

INDICATORI

NIVEL DE COMPARATIE

NIVEL EFECTIV

STRUCTURA VA

MODIFICAREA ABSOLUTA

INDICI





Cheltuieli cu salariile personalului







Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala







Cheltuieli cu personalul (1+2)







Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele







Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (mai putin impozitul pe profit)







Cheltuieli cu dobinzile







Rezultatul exploatarii recalculat







Valoarea adaugata (3+4+5+6+7)








Pentru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si la modificarea valorii adaugate se compara indicii acestora cu indicele valorii adaugate si respectiv cu indicele volumului total de activitate (al productiei exercitiului).

Daca se constata ca indicele unui element component al valorii adaugate este mai mic decat indicele valorii adaugate, atunci se inregistreaza o scadere a ponderii elementului in valoarea adaugata si invers, daca indicele unui element este mai mare decat indicele valorii adaugate se inregistreaza o crestere a ponderii acelui element in valoarea adaugata totala.

La nivel de intreprindere se considera ca situatia este normala atunci cand scade ponderea elementelor de natura cheltuielilor si creste ponderea elementelor de natura profitului din activitatea de exploatare.



Valoarea adaugata se mai analizeaza si sub forma unor indicatori sau rate specifice cum ar fi :


a) - Rata medie a valorii adaugate aferente cifrei de afaceri :

= pune in evidenta ponderea pe care o reprezinta valoarea adaugata in totalul activitatii intreprinderii :


= aceasta rata se analizeaza in dinamica si din punct de vedere factorial;

= evolutia crescatoare a acestui indicator de la o perioada la alta scoate in evidenta o activitate favorabila pentru intreprindere;



= reprezinta si un grad de integrare pe verticala a intreprinderii cu activitatile de productie si comercializare;

= se mai poate calcula si prin raportarea acesteia la productia exercitiului:


Un asemenea indicator caracterizeaza gradul de integrare al activitatii intreprinderii pe verticala cu activitatea specifica de productie.


b) - Rate de structura sau ratele de remunerare ale valorii adaugate:

= se calculeaza prin raportarea diferitelor elemente componente ale valorii adaugate la valoarea adaugata totala.


c) - Rata valorii adaugate la 1.000 lei active imobilizate:

= reprezinta un indicator al eficientei economice deoarece ne arata cata valoare adaugata revine la 1.000 lei active imobilizate (Ai); valoarea adaugata reprezinta efectul, iar activele imobilizate reprezinta efortul:



2 - ANALIZA FACTORIALA A VALORII ADAUGATE


In teoria si practica economica se folosesc mai multe modele de analiza factoriala a valorii adaugate, cum ar fi :


1) - Pornind de la metoda de calcul indirecta

, unde:

= valoarea adaugata la 1 leu Qe (productia exercitiului)


Acestui model i se ataseaza urmatoarea schema factoriala :                       









T = consum de timp total;

= productivitatea medie orara;

= timp de munca ce revine pe un salariat;


gi = structura Qe pe produse sau pe tipuri de activitati;


vai = valoarea adaugata la 1 leu Qe pe produse sau pe tipuri de activitati;


;                                                             


2) - Model factorial de analiza a valorii adaugate atunci cand se stabileste corelatia dintre utilizarea resurselor umane (Ns) si evolutia indicatorului valoarea adaugata:


   , unde:

= productivitatea anuala medie.


Schema factoriala este urmatoarea:    



∆VA

 






3) - Pornind de la corelatia dintre resursele umane si dotarea tehnica:


, unde:


= mijloace fixe la 1 leu Qe (productia exercitiului)


= eficienta utilizarii mijloacelor fixe








4) - Modelul factorial este dat de relatia urmatoare:

, unde:


= volumul mediu al mijloacelor fixe direct productive;

= dotarea tehnica;


= ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe;


= eficienta utilizarii mijloacelor fixe direct productive;


= gradul de valorificare al productiei exercitiului (Qe).



EXEMPLU - Pentru exemplificare sa consideram o intreprindere din domeniul industrial, a carei activitate privind principalii indicatori economico-financiari este prezentata in tabelul urmator :



Nr.

Crt.

Indicatori

Simbol

Realizat in perioada

Indici (%)

Anterioara

Curenta


Productia exercitiului

(mil. lei)

Qe





Cheltuieli cu consumurile intermediare (mil lei)

M





Valoarea adaugata (mil. lei)

VA





Timpul total de munca (ore)

T







Numarul mediu de personal (nr.)


Ns





Numarul mediu de ore pe salariat (nr.)


t





Productivitatea medie orara (mil. lei)


Wh





Valoarea adaugata medie la 1 leu productia exercitiului (lei)


va





Valoarea adaugata medie recalculata la 1 leu productia exercitiului (lei)


va



x


Modelul factorial este urmatorul:     



DVA = VA1 – VA0 = 27.324 – 25.552,8 = 1.771,2 mil lei

Din care:          

1. = (41.400 – 39.312)x0,65= 1.357,2 mil lei


Din care :


1.1 = (184.000 – 196.560) x 0,2 x 0,65 = - 1.632,8 mil lei


Din care :


1.1.1=

= (100 – 105) x 1.872 x 0,2 x 0,65 = - 1.216,8 mil lei


1.1.2

= 100 ×(1.840 – 1.872) x 0,2 x 0,65 = - 416 mil lei


1.2 =

= 184.000 (0,225 – 0,2) x 0,65 = 2.990 mil lei


2.= 41.400 (0,66 – 0,65) = 414 mil lei

Din care :


DVA(gi) = Qe1 x ’va - Qe1 x va0 = Qe1 (’va – va) = 41.400 (0,645 – 0,65) = - 207 mil lei


DVA(vai) = Qe1 x va1 – Qe1 x ’va = Qe1 (va1 – ’va) = 41.400 (0,66 – 0,645) = 621 mil lei



Se verifica daca sunt respectate corelatiile :


DVA(T) = DVA(Ns) + DVa(t)    ;

;

- 1.632,8 = - 1.632,8.


DVA(Qe) = DVA(T) + DVA(Wh) ;


DVA(va) = DVA(gi) + DVA(v ai);


DVA = DVA(Qe) + DVA(va)     ;


; = valoarea adaugata recalculata.



COMENTARIU :

Ca urmare a analizei efectuate, se constata o crestere a valorii adaugate cu 1.771,2 mil lei, respectiv cu 6,93% fata de perioada anterioara. Situatia se apreciaza ca pozitiva, ca efect al cresterii mai rapide a valorii adaugate fata de productia exercitiului (Qe).

IVA > IQe       ; 106,93 > 105,31

Aceasta inseamna ca intreprinderea inregistreaza o crestere a eficientei economice in anul curent fata de anul anterior, ceea ce inseamna ca la 1 leu cheltuieli cu consumurile intermediare s-a obtinut o valoare adaugata mai mare in anul curent fata de anul anterior.

Aprofundand analiza prin stabilirea influentelor exercitate de factorii directi la obtinerea sporului absolut, rezulta ca 76,6% din modificarea totala a valorii adaugate s-a datorat productiei exercitiului (Qe) si numai 23,4% sporirii valorii adaugate la 1 leu Qe.


DVA = 1.771.2, din care:                   

DVA(Qe) = 1.357,2    si DVA(va) = 414.


Productia exercitiului (Qe) a crescut cu 2.088 mil lei (41.400 – 39.312), determinand in conditiile date, sporirea valorii adaugate cu 1.357,2 mil lei. Productia exercitiului (Qe) si implicit valoarea adaugata au fost influentate (extensiv si intensiv) de modul de utilizare a resurselor umane.

Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompleta a timpului de munca ca efect a diminuarii numarului mediu scriptic de salariati si a timpului de munca pe salariat, a avut ca efect scaderea valorii adaugate cu 1.632,8 mil lei. Scaderea numarului mediu de personal (Ns) este o situatie justificata si se datoreaza cresterii productivitatii muncii.

Din punct de vedere intensiv, se constata o crestere a productivitatii medii orare (Wh) cu 25.000 lei, ceea ce se reflecta in sporirea valorii adaugate cu 2.990 mil lei.

Valoarea adaugata medie la 1 leu productia exercitiului () a crescut cu 0,01 lei si a determinat sporirea cu 414 mil. lei a valorii adaugate totale. Aceasta influenta denota reducerea cu 1% a ponderii consumurilor intermediare in volumul total de activitate.


Aprofundind analiza, constatam urmatoarele:

1-structura productiei exercitiului (Qe) s-a modificat in sensul cresterii ponderii acelor produse a caror era inferioara din anul anterior

2-valoarea adaugata la 1 leu Qe pe produse (vai) a exercitat o influenta favorabila, ca urmare a imbunatatirii calitatii produselor, materializata in cresterea preturilor de vinzare, reducerea consumurilor specifice de resurse materiale, obtinerii unor preturi de aprovizionare mai avantajoase din partea furnizorilor.


3 - INFLUENTELE VALORII ADAUGATE ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI


1) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii activelor de exploatare:

;


2) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

;


3) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta economica a capitalurilor:

;


4) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii potentialului uman:

.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }