Starea civila ( notiune, reglementare, delimitare, caractere
juridice )
Identificarea
persoanei fizice-Mijloacele de drept civil care slujesc la identificarea
persoanei fizice sunt prezentate sub denumirea generica de atribute de
identificare si considerate ca fiind niste drepturi nepatrimoniale ale
persoanei fizice. Principalele atribute: Numele persoanei; Domiciliul
persoanei; Starea civila a persoanei In realitate, numele ne apare ca fiind un
element al starii civile, iar domciliul ne apare ca un element de localizare in
spatiu a unei persoane deja identificate. Starea civila Legea noastra nici nu
defineste, nici nu reglementeaza starea civila a persoanei fizice. Ceea ce
reglementeaza legislatia noastra, respectiv Legea 119/1996 si metodologia de
aplicare a legii din 1997 sunt doar actele de stare civila in intelesul de
inscrisuri doveditoare ale unei anume stari civile.
In lipsa unei reglementari a starii civile, in literatura de specialitate,
starea civila a fost definita in mod diferit si tot in mod diferit au fost evidentiate
si elementele sale. Starea civila -; Un complex de atribute, de fapt si
juridice, precum si de relatii, care permit individualizarea persoanelor in
familie si in societate, care fac obiect al inscrierilor in registrele de stare
civila. Astfel, pot fi considerate ca elemente constitutive ale strarii civile
sexul persoanei (stare de fapt), filiatia persoanei (relatie juridica), numele
persoanei (un atribut juridic) relatia conjugala, cetatenia. In ansamblul ei si
din punct de vedere al elementelor sale starea civila prezinta urmatoarele
caractere: Indivizibila -; In intelesul ca o anumita persoana are aceeasi stare
civila in raport cu toate celelalte persoane. De pilda, starea civila de
persoana casatorita exista nu numai in raport cu sotul sau sotia, ci si in
raport cu toate celelalte persoane. Acest caracter al starii civile si al
elementelor sale explica de ce hotarararile judecatoresti in materie de stare
civila sunt opozabile tuturor, deci nu numai intre parti asa cum sunt in mod
obisnuit opozabile hotararile judecatoresti civile. Imprescriptibil extinctiva
-; Nici un element al starii civile nu se pierde prin nefolosirea lui, oricat
de indelungat ar fi acest neuz. Imprescriptibil achizitiva -; Oricata vreme o
persoana s-ar folosi de o anumita stare civila ori un element a acesteia,
aceasta persoana nu poate dobandi aceasta stare civila prin efectul folosiri
ei. Caracterul personal -; Elementele starii civile pot fi exercitate doar
personal de catre titularul lor, la fel cum actiunile in justitie privitoare la
starea civila pot fi introduse numai personal de catre titularul starii civile.
Indisponibila -; Nici in tot, nici in parte ea nu poate fi transmisa altuia
prin acte juridice. Izvoarele starii civile: Legea; Actele juridice de stare
civila; Faptele de stare civila; Unele hotarari judecatoresti: pronuntate in
temeiul actiunii de stare civila sau actiunii de stat. In functie de scopul lor
si de modul in care isi produc efectele, aceste actiuni se clasifica in trei
categorii: a) Actiuni in reclamatie de stat Scopul acestei actiuni este acela
de a se stabili, prin hotarare judecatoreasca o anumita stare civila a
reclamantului, iar consecinta admiterilor este, pe de o parte, stabilirea
acestei stari civile, iar pe de alta parte, inlaturarea cu caracter retroactiv a
starii civile avute anterior. De pilda, este o actiune in reclamatie de stat
actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei. Ca urmare a
admiterii acestei actiuni, copilul reclamant devine copil din afara casatoriei,
cu filiatia fata de tata stabilita retroactiv, adica de la data nasterii si
pierde calitatea de copil din afara casatoriei cu filiatia de tata nestabilita,
tot de la data nasterii. b) Actiuni in contestatie de stat Acestea au ca scop
inlaturarea retroactivitatii a unei stari civile aparente. Ca urmare a
admiterii are consecinta inlaturarea acestei stari civile cu caracter
retroactiv si inlocuirea ei cu o alta stare civila care rezulta din lege. De
pilda, este o actiune in contestatie de stat, actiunea de tagaduire a
paternitatii copilului din casatorie, introdusa de catre sotul mamei, care are
ca prim efect pierderea de catre copil a calitatii de copil din casatorie si
dobandeste, prin efectul legii, statutul de copil din afara casatoriei cu filiatia
fata de tata nestabilita. Efectele se produc retroactiv de la data nasterii
copilului. c) Actiuni in modificarea starii civile Au ca scop o modificare a
starii civile, dar care isi produce efectele numai pentru viitor. Este cazul
actiunii in divort. Aceste acte de stare civila, indiferent de felul lor, nu
trebuie confundate cu actiunea in anularea, modificarea si rectificarea actelor
de stare civila. Cele dintai au ca obiect insa, starea civila a persoanei, pe
cand celelalte au ca obiect doar actele de stare civila. Asa fiind, admiterea
unei actiuni de stare civila impune intotdeauna si modificarea actelor de stare
civila, pe cand admiterea unor actiuni privitoare la actele de stare civila nu
implica nici o modificare a starii civile reale a persoanei. Organele cu
atributii de stare civilaPotrivit art. 3 din Legea actelor de stare civila,
Legea nr. 119/1996, aln. 1: "Atributiile de stare civila se indeplinesc de
catre consiliile judetene si de catre autoritatile administratiei publice
locale ale municipiului (sectorului), oraselor si comunelor prin ofiterii de
stare civila"; aln. 2: "Sunt ofiteri de stare civila primarii municipiului,
sectorului, oraselor si comunelor, sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor
consulare de cariera ale Romaniei, comandantii de nave si aeronave"; aln. 3:
"Primarii si sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera
ale Romanei pot delega atributiile oficiale de stare civila viceprimarului,
secretarului sau altor functii din aparatul propriu, respectiv unuia dintre
agentii diplomatici sau unuia dintre functionarii consulari". Elementele starii
civile a) Sexul persoanei Poate fi considerat un elment al starii civile,
deoarece, pe de o parte, el este un mijloc de individualizare a persoanei, iar
pe de alta parte, este obligat a-l inregistra in registrul de stare civila,
atat o data cu inregistrarea nasterii si actului de nastere, cat si o data cu
modificarea sa ca urmare a unei interventii chirurgicale. b) Filiatia Prin care
se desemneaza relatia cu caracter juridic ce exista intre o persoana si
ascendentii ei directi, respectiv parintii, relatie care poate sa aiba la baza
fie legatura de sange (filiatie fireasca), fie legatura rezultata din actul
adoptiei (filiatie din adoptie, civila). Filiatia unei persoane este privita si
reglementata distinct dupa cum este vorba despre filiatia fata de mama ori
filiatia de tata. In functie de aceste deosebiri legea reglementeaza si modurile
de stabilire a filiatiei: Filiatia fata de mama-Se stabileste prin aceleasi
moduri fara a deosebi dupa cum mama era sau nu casatorita la data nasterii ori
la data conceptiei copilului. Aceasta deoarece filiatia fata de mama rezulta
intotdeauna din faptul nasterii, care este un fapt material, susceptibil de a
fi dovedit in mod direct prin orice mijloace de proba. Cum dovada nasterii se
face, cel mai adesea, prin certificatul constatator al nasterii si prin actul
de nastere, se spune ca in mod obisnuit si in primul rand, stabilirea filiatiei
fata de mama se face prin actul de nastere. Astfel, potrivit art. 47 din Codul
familiei: "Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se dovedeste
prin certificatul constatator al nasterii". Un al doilea mod este
recunoasterea. Potrivit art. 48, Codul familiei: "Daca nasterea n-a fost
inregistrata in registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut in
registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate
recunoaste pe copil". Un al treilea mod este stabilirea prin hotarare
judecatoreasca, mod care poate sa intervina potrivit art. 50, Codul familiei:
a) Cazul in care din orice imprejurare dovada filiatiei fata de mama nu se
poate face prin certificatul constatator al nasterii. b) Cazul in care se
contesta, printr-o actiune de contestatie a naturii realitatii celor cuprinse
in certificatul constatator al nasterii. Filiatia fata de tata-Spre deosebire
de filiatia fata de mama care rezulta din faptul material si cert al nasterii,
filiatia fata de tata rezulta din actul conceptiei, care nu poate fi dovedit in
mod direct si ca urmare legiuitorul a facut distinctie cat priveste modul de
stabilire a filiatiei, intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei.
a) Filiatia copilului din casatorie Copilul nascut de o femeie care este
casatorita la data nasterii copilului, cat si acela nascut de o familie care
era casatorita la data conceptiei copilului. Filiatia se stabileste prin
prezumtia de pater, prevazuta de art. 53, Codul familiei, aln. 2: "Copilul
nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca
tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si
nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o alta casatorie". b)
Filiatia copilului din afara casatoriei Copilul nascut de o femeie necasatorita
la data nasterii sau la data conceperii. Se poate stabili filiatia fata de tata
in doua moduri: Potrivit art. 57, Codul familiei, prin recunoastere voluntara
facuta de catre barbatul care pretinde ca este tatal copilului si potrivit art.
59, Codul familiei, printr-o actiune de stabilire a paternitatii in care exista
copilul si care poate fi pornita de catre mama, chiar daca este minora ori de
catre reprezentantul legal.
