QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Sistemul european de protectie a drepturilor omului








SISTEMUL EUROPEAN DE PROTECTIE A DREPTURILOR OMULUI

1.Consiliul Europei este o organizatie internationala cu caracter interstatal creata in anul 1949. Membrii fondatori ai acestei organizatii au fost: Anglia, Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Novegia, Olanda ži Suedia. Ca urmare a primirii succesive de noi membri de-a lungul anilor, Consiliul Europei are 40 de membri.

Preambulul Statutului Consiliului Europei stipuleaza ca in conceptia statelor membre äedificarea pacii bazata pe justitie ži cooperare internationala este de interes vital pentru pastrarea societatii umane ži civilizatiei.' Motiv pentru care membrii originari ai organizatiei iži exprima äatažamentul lor pentru valorile spirituale ži morale care sunt možtenirea comuna a popoarelor lor ži sursa reala a libertatii individuale, libertatii politice ži statului de drept, principii care formeaza baza oricarei democratii autentice.'




Scopul principal al Consiliului Europei este realizarea unei unitati mai stranse intre tarile membre, in vederea salvgardarii ži promovarii idealurilor ži principiilor care constituie patrimoniul comun al lor ži favorizarea progresului economic ži social al membrilor sai (art. 1, pet.a).

Realizarea acestui scop se va implini prin urmatoarele actiuni: examinarea de catre organele Consiliului a problemelor comune tarilor membre; incheierea de acorduri; adoptarea de actiuni comune ale statelor membre in domeniile economic, social, cultural, žtiintific ži administrativ, ca ži in ceea ce privežte salvgardarea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului (art. 1, pct.b).

Statutul Consiliului Europei prevede o serie de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca statele care doresc sa devina membre ale acestei organizatii ži anume: fiecare membru trebuie sa accepte principiile statului de drept; fiecare persoana aflata sub jurisdictia respectivului stat trebuie sa se bucure de drepturile ži libertatile fundamentale ale omului. Calitatea de membru al Consiliului Europei o poate dobandi orice stat care se poate conforma conditiilor de mai sus ži care are vointa de a le realiza in practica.45

In ceea ce privežte organele Consiliului Europei, acestea sunt: Comitetul de Minižtri ži Adunarea Parlamentara.

Comitetul de Minižtri reprezinta principalul organ al Consiliului ži este alcatuit din Minižtrii Afacerilor Externe din toate statele membre ale Consiliului, fapt pentru care ei apar in calitate de reprezentanti ai guvernelor ži nu cu titlu individual, ca experti in domeniul drepturilor omului.

Comitetul de Minižtri este competent sa examineze, la recomandarea Adunarii Parlamentare sau din proprie initiativa, masurile necesare realizarii scopului organizatiei, inclusiv incheierea de acorduri internationale, precum ži adoptarea de catre statele membre a unei politici comune fata de diferitele probleme (art. 15).

Comitetul de Minižtri are obligatia sa prezinte un raport de activitate Adunarii Parlamentare. El poate sa Infiinteze comitete sau comisii cu caracter consultativ sau tehnic in scopurile pe care le considera necesare.

Adunarea Parlamentara este organul deliberant al Consiliului Europei ži este compusa din reprezentanti ai fiecarui stat membru, aleži de catre Parlamentul national dintre membrii sai. Ca organ deliberativ, ea dezbate problemele care tin de competenta sa ži transmite Comitetului de Minižtri concluziile sale sub forma de recomandari. In cadrul competentei sale ži Adunarea Parlamentara poate infiinta comisii sau comitete care sunt insarcinate sa examineze ži sa raporteze in legatura cu anumite probleme.

2. Sistemul European de protectie a drepturilor omului.

Activitatile desfažurate de Consiliul Europei au in centrul lor respectarea drepturilor ži libertatilor fundamentale ale omului, iar Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului, adoptata in 1950 ži organul judiciar instituit prin aceasta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sunt cele mai importante instrumente ži mijloace prin care Consiliul Europei iži duce la indeplinire principalul scop al activitatilor sale.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului are sediul la Strasbourg, in Franta, la Palatul Drepturilor Omului. Ea functioneaza permanent, fiind organul judiciar european ce are sarcina sa protejeze drepturile ži libertatile fundamentale ale individului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a instituit o procedura judiciara care permite si persoanelor fizice sa introduca actiuni impotriva guvernelor daca acestea considera ca au fost victimele unei violari a vreunui drept sau a unei libertati garantate de Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului.

Pana la intrarea in vigoare a Protocolului nr. 11 la Conventie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost unul din cele trei organe alaturi de Comisia Europeana a Drepturilor Omului ži de Comitetul Minižtrilor, cu rolul de a asigura garantarea drepturilor consacrate de Conventie.

Aceste trei institutii ce aveau menirea sa vegheze la respectarea drepturilor ži libertatilor fundamentale ale omului nu aveau o functionare permanenta ci numai temporara, durata de lucru a lor fiind limitata la o perioada de numai 6 luni pe an.46

Conventia dadea dreptul statelor parti contractante, ži acolo unde statele parti contractante acceptasera, dadea dreptul ži persoanelor fizice sau juridice de a introduce plangeri impotriva statelor parti contractante care violeaza drepturile sau libertatile fundamentale prevazute in Conventie.

Plangerile astfel introduse faceau obiectul unei examinari preliminare de catre Comisia Curtii Europene a Drepturilor Omului care stabilea admisibilitatea sau inadmisibilitatea lor. Daca plangerea era declarata admisa ži nu se putea ajunge la o rezolvare pe cale amiabila a plangerii. Comisia elabora un raport prin care stabilea care sunt faptele ži de asemenea, exprima opinia sa asupra motivelor plangerii. Raportul Comisiei era apoi transmis Comitetului de Minižtri.

in situatia in care statul raspunzator acceptase jurisdictia obligatorie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, Comisia ži oricare dintre statele interesate aveau intervalul de timp de 3 luni incepand din momentul in care raportul a fost transmis Comitetului de Minižtrii, in care sa trimita spre judecare cazul in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului care trebuia sa o solutioneze in ultima instanta.

In cazul in care plangerea nu era inaintata Curtii Europene a Drepturilor Omului, atunci Comitetul de Minižtrii hotara daca avusese loc o violare a Conventiei si daca da, stabilea modalitatile de despagubire a partii vatamate. De asemenea, tot Comitetului de Minižtrii ii revenea responsabilitatea de a supraveghea executarea hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Noua Curte Europeana a Drepturilor Omului are ca origini vechea Curte care a fost reorganizata datorita evolutiei sociale, iar necesitatea restructurarii modului de organizare ži functionare a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a devenit evidenta incepand cu anul 1980, aceasta deoarece numarul de cereri inaintate spre solutionare institutiilor stabilite prin Conventie a crescut foarte mult ži astfel durata procedurilor a devenit prea lunga.

Numarul sporit al cazurilor a impus o reforma cat mai rapida a institutiilor Conventiei. Solutia adoptata a fost crearea unei Curti Europene a Drepturilor Omului care sa functioneze permanent ži care sa aiba o procedura mai simpla care sa permita accesul cat mai larg la justitie ži sa conduca la rezolvarea cu rapiditate a plangerilor introduse.

Astfel, scopul restructurarii sistemului prin renuntarea la Comisia Europeana a Drepturilor Omului, a fost acela de a simplifica toate procedurile, de a scurta pe cat posibil durata procesului.

Noua Curte Europeana a Drepturilor Omului, a inceput sa functioneze de la 1 noiembrie 1998, o data cu intrarea in vigoare a Protocolului nr. 11.

Compunerea Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este compusa In acest moment din 41 de judecatori, adica un numar egal cu acela al statelor parti la Conventie. Referitor la cetatenia acestor judecatori, deži Conventia nu prevede nici o restrictie referitoare la numarul de judecatori de aceeaži cetatenie, in practica, fiecare stat parte la aceasta are un judecator membru al Curtii.

Statutul judecatoHlor, membrii ai Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Judecatorii trebuie sa se bucure de cea mai inalta consideratie morala ži sa indeplineasca acele conditii cerute pentru exercitarea de inalte functii judiciare sau sa fie jurižti posedand o competenta notorie.

Judecatorii sunt independenti ži impartiali ži iži exercita functiile fara a reprezenta statele ai caror cetateni sunt. Ei se pronunta in functie de convingerile lor juridice ži neavand in vedere alte considerente.

Judecatorii nu pot exercita pe durata mandatului lor nici o activitate politica sau administrativa ži nici vreo activitate profesionala incompatibila cu obligatia lor de independenta ži de impartialitate.47

Judecatorii sunt aleži de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pentru un mandat de 6 ani, dupa urmatoarea procedural

statele membre inainteaza o lista de 3 persoane nominalizate in vederea numirii in functia de judecator;

Adunarea Parlamentara, din lista prezentata de statele membre, alege un judecator pentru un mandat de 6 ani;

La terminarea mandatului judecatorul are dreptul de a fi re ales.

O data la 3 ani are loc o reinnoire partiala a numarului de judecatori, respectiv pentru jumatate din numarul de judecatori expira mandatul ži vor fi inlocuiti de alti judecatori sau vor fi realeži pentru un nou mandat de 6 ani. Pentru aceasta, mandatul a jumatate dintre judecatorii desemnati cu ocazia primei alegeri ia sfaržit dupa o perioada de 3 ani, acežtia fiind desemnati prin tragere la sorti efectuata de Secretarul general al Consiliului Europei.

Mandatul judecatorilor se incheie de drept la data la care au implinit varsta de 70 de ani.

Daca un judecator nu mai corespunde cu cerintele functiei sale, poate fi revocat de catre ceilalti judecatori cu o majoritate de 2/3 din numarul acestora.

Ordinea rangurilor judecatorilor este urmatoarea:

Prežedintele Curtii;

Viceprežedintii;

Prežedintii sectiilor;

Ceilalti judecatori.





La egalitate de pozitie este avantajat judecatorul cu mai multa vechime in functie.

Organizarea Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului sunt organizati in structuri specifice, dupa cum urmeaza:

Sectii de 10, respectiv 11 judecatori;

Comitete de 3 judecatori;

Camere de 7 judecatori;

Mari Camere de 17 judecatori.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este organizata pe patru Sectii ži doua Mari Camere a caror compunere este stabilita de plenul Curtii pentru o perioada de 3 ani, Comitete de filtraj de 3 judecatori care sunt stabilite in interiorul fiecarei Sectii pe o durata de 12 luni ži Camere de 7 judecatori.

Curtea este condusa de un Prežedinte ži doi Viceprežedinti, Viceprežedintii Curtii fiind in acelaži timp ži Prežedintii a doua din cele patru Sectii.

Prežedintele, Viceprežedintii, Prežedintii de Sectii sunt aleži de Curtea Europeana a Drepturilor Omului reunita in adunarea plenara, mandatul lor fiind de 3 ani.

Curtea este organizata pe 4 Sectii, fiecare Sectie cuprinde un numar de 10 sau 11 judecatori, astfel ca fiecare din cei 41 judecatori membrii ai Curtii Europene a Drepturilor Omului, face parte dintr-o anumita Sectie.

Numarul minim de Sectii in care poate fi organizata Curtea Europeana a Drepturilor Omului este de patru Sectii, dar la propunerea Prežedintelui Curtii, Curtea reunita in plen poate constitui o Sectie suplimentara.

Prežedintele Sectiei este eel care repartizeaza cazurile catre judecatorii raportori, membrii ai Sectiei, de asemenea, la propunerea Prežedintelui Sectiei, Prežedintele Curtii stabiležte numarul de Comitete din cadrul fiecarei Sectii.

In cadrul fiecarei Sectii, la propunerea Prežedintelui Sectiei, Prežedintele Curtii stabiležte un anumit numar de Comitete de filtraj.

Comitetele reprezinta structuri foarte importante ale Curtii fiind alcatuite din trei judecatori, judecatorii membrii ai unui Comitet de filtraj sunt membrii ai aceleiaži Sectii.

Alcatuirea Comitetelor ramane neschimbata pe o durata de 12 luni. Comitetele de filtraj sunt conduse de catre unul dintre membrii Sectiilor care are gradul eel mai inalt.

In componenta Comitetelor intra prin rotatie membrii ai Sectiilor, mai putin Prežedintii Sectiilor.

Daca vreunul dintre membrii unui Comitet din anumite motive nu iži poate exercita atributiile, el poate fi inlocuit de un alt membru al aceleiaži Sectii care nu este membru al nici unui Comitet de filtraj.

Deci, Comitetele au un rol deosebit in cadrul functionarii Curtii, intrucat exercita atributiuni de filtrare a admisibilitatii cazurilor, atributii care fusesera exercitate, anterior, pe vechea organizare a Curtii, de catre Comisia Europeana a Drepturilor Omului.48

Camerele compuse dintr-un numar de 7 judecatori, constituie o alta structura organizatorica a Curtii ži au fost create in scopul examinarii pe fond a cauzelor.

In alcatuirea Camerelor se pornežte tot de la Sectii, Camerele de 7 judecatori fiind constituite in interiorul Sectiilor, prin rotatie, tinandu-se seama ca in cadrul fiecarei Camere sa fie prezent, in semn de respect fata de statul parte in proces, judecatorul care are cetatenia statului implicat. Judecatorii care alcatuiesc o Camera sunt toti membri ai aceleiaži Sectii.

Daca insa judecatorul, statului membru caruia i s-au adus critici, nu face parte in mod normal din Camera desemnata sa solutioneze litigiul, atunci acesta va fi desemnat ca membru ex officio al Camerei.

Camera este compusa din Prežedintele Sectiei si judecatorul ales in numele oricarui stat parte contractanta aflat in cauza. Ceilalti membri ai Camerei sunt desemnati de catre Prežedintele Sectiei, potrivit unui sistem de rotatie, dintre membrii Sectiei.

Deciziile luate de Camera trebuie sa indeplineasca majoritatea numarului de voturi ale judecatorilor membri ai Camerei.

In cazul in care judecatorii, membri ai unei Camere apreciaza ca nu pot solutiona corespunzator o anumita problema ce se ivežte in cadrul spetei in cauza, acežtia se desesizeaza in favoarea Marii Camere.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului are doua Mari Camere fiecare cuprinzand un numar de 17 judecatori ži 3 judecatori supleanti.

Alcatuirea Marii Camere ramane neschimbata pentru o perioada de 3 ani.

Fiecare dintre cele doua Mari Camere are in componenta ei urmatorii membrii:

Prežedintele Curtii (1);

Viceprežedintele Curtii (2);

Prežedintii Sectiilor (2).

in afara de acežti 5 judecatori mentionati, fiecare Mare Camera mai are in compunerea sa un numar de inca 12 judecatori ži 3 supleanti.

Marea Camera are in sarcina sa sa solutioneze acele plangeri de care s-a desesizat in favoarea sa vreuna din Camere intrucat Marea Camera solutioneaza acele petitii care ridica probleme deosebite privind interpretarea Conventiei ori, daca solutionarea acelei probleme ar duce la pronuntarea unei hotarari ce s-ar afla in contradictie cu o hotarare sau cu principiile de drept formulate anterior de Curte.49

Conditiile de admisibilitate a cererii.

Pentru ca o plangere sa fie declarata admisibila ži astfel, Curtea sa poata examina pe fond problema in speta, trebuie sa fie indeplinite trei conditii:

sa existe o violare a Conventiei;

sa fie epuizate toate caile de atac interne;

sa nu fi decazut din termenul de 6 luni.

Curtea poate cerceta numai plangeri referitoare la drepturile enumerate in Conventie.

Plangerile trimise spre solutionare Curtii trebuie sa fie facute impotriva unui stat parte contractanta care a ratificat Conventia.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu este o instanta de apel impotriva hotararilor instantelor nationale ži nu poate anula sau modifica deciziile lor, dupa cum nici nu poate interveni direct pe langa autoritatea de care partea se plange.

Curtea poate fi sesizata cu privire la probleme ce tin de responsabilitatea unei autoritati publice (legislatie, instante de judecata, etc.). Curtea nu poate cerceta plangeri impotriva persoanelor fizice sau a organizatiilor private.





Inainte de a sesiza Curtea, trebuie ca reclamantul sa fie incercat sa-ži afirme dreptul ce i-a fost incalcat exercitand toate remediile in statul respectiv adresandu-se tuturor autoritatilor juridice sau administrative care ar fi putut rezolva cererea. Aceasta epuizare a cailor de atac interne include ži sesizarea celei mai inalte instante de judecata care este competenta a rezolva cererea.

Dupa ce a fost pronuntata decizia de catre cea mai inalta instanta de judecata sau autoritate competenta, partile dispun de un termen de 6 luni pentru a se putea adresa Curtii.

Daca nu se trimit detalii ale plangerii partilor, chiar ži intr-o forma sumara, in cele 6 luni, Curtea nu va putea sa examineze cererea, deoarece termenul de 6 luni este un termen de decadere, neexercitarea dreptului de a introduce plangerea in intervalul indicat ducand la pierderea acestui drept.

Procedure in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Procedura poate fi o procedura contencioasa in cazul in care este vorba despre o plangere privind incalcarea unei prevederi a Conventiei, sau o procedura necontencioasa in cazul in care o parte interesata cere Curtii emiterea unui aviz consultativ.

In ceea ce privežte procedura contencioasa, in principiu etapele procedurale ale solutionarii unei plangeri introduse in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului sunt urmatoarele:

procedura de examinare a admisibilitatii cererii;

reglementarea pe cale amiabila;

procedura contencioasa posterioara deciziei de admisibilitate a cererii.

In ceea ce privežte procedura de examinare a admisibilitatii cererii, odata ajunsa la Curte, plangerea formulata este inregistrata de grefa Curtii ži este repartizata unei Sectii.

Plangerea adresata Curtii Europene a Drepturilor Omului trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

numele, data nažterii, nationalitatea, sexul, profesia ži adresa petentului;

daca este cazul, numele, profesia ži adresa reprezentantului sau;

partea impotriva careia este indreptata petitia;

o expunere succinta a faptelor;

o expunere succinta privind respectarea de catre petent a criteriilor de admisibilitate a cererii;

obiectul petitiei, ca si descrierea in linii mari a cererii unei satisfactii echitabile, pe care petentul poate dori sa o formuleze;

copii ale tuturor documentelor pertinente, in mod special ale deciziilor judiciare sau de alt fel, cu privire la obiectul petitiei.

Prežedintele Sectiei numežte unul sau mai multi judecatori raportori care intocmesc un raport cu privire la admisibilitatea petitiei.

Pentru pregatirea raportului, judecatorul raportor poate cere partilor sa prezinte informatii necesare ži documente.

Raportul judecatorului raportor contine:

o expunere succinta a faptelor;

indicarea problemelor de drept ce se ridica in cerere;

propunerea motivata, pe scurt, privind admisibilitatea sau respingerea petitiei.

Raportul judecatorului raportor este inaintat Comitetului de filtraj compus din trei judecatori. Comitetul de filtraj examineaza cererea ži avand in vedere ži raportul, va lua decizia asupra admisibilitatii cererii. Daca, in unanimitate, toti cei trei judecatori ai Comitetului de filtraj decid respingerea cererii, atunci petitia este declarata inadmisibila ži radiata de pe rolul Curtii. Aceasta decizie este definitiva.

Daca insa, Comitetul de trei judecatori nu ajunge la o concluzie unanima privind respingerea cererii aceasta este inaintata spre examinarea unei Camere. In cazul in care Camera considera ca este necesar, din oficiu sau la cererea unei parti, poate sa decida tinerea unei audiente ži abia dupa aceasta se va pronunta sub aspectul admisibilitatii cererii.

Camera se pronunta asupra admisibilitatii cererii cu majoritate de voturi. In decizia pronuntata de Camera cu privire la admisibilitatea cererii se va mentiona daca aceasta hotarare a fost luata in unanimitate sau cu majoritatea de voturi.

Daca decizia Camerei este de a respinge cererea, cazul in discutie se incheie aici.

Decizia luata de Camera este comunicata partilor ži publicata in äCulegerea de decizii oficiale ale Curtii Europene a Drepturilor Omului.'

Daca insa decizia luata a fost in favoarea admisibilitatii cererii, partile au la indemana doua posibilitati: fie sa incerce reglementarea situatiei dintre ele pe cale amiabila, fie sa continue procedura contencioasa posterioara deciziei de admisibilitate a cererii.

Referitor la reglementarea pe cale amiabila, daca cererea formulata de reclamant este retinuta ca fiind admisibila, grefierul intra in legatura cu cele doua parti ale litigiului in vederea concilierii.

In vederea reglementarii pe cale amiabila, partile incep negocierile. Negocierile purtate in vederea ajungerii la o reglementare amiabila sunt confidentiale ži nu prejudiciaza observatiile partilor din procedura contencioasa. Nici o comunicare scrisa sau orala, nici vreo oferta sau concesie intervenite in cadrul negocierilor nu pot fi mentionate sau invocate in procedura contencioasa.50

In cazul in care partile ajung la o reglementare pe cale amiabila a conflictului dintre ele, comunica acest lucru Grefei care va incunožtinta Camera asupra acestui aspect.

In conditiile in care Camera constata ca reglementarea amiabila intre parti s-a facut cu respectarea drepturilor ži libertatilor fundamentale aža cum sunt ele prevazute de Conventie, radiaza cauza de pe rol, incetand astfel procedurile in cazul respectiv.

In situatia in care partile nu reužesc sau nu doresc sa ajunga la o intelegere pe cale amiabila, atunci procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului se desfažoara continuand cu procedura contencioasa posterioara deciziei cu privire la admisibilitate.

in ceea ce privežte procedura contencioasa posterioara deciziei de admisibilitate a cererii, odata ce Camera a hotarat sa retina cererea spre judecare, in principiu procedura va cuprinde doua faze: faza scrisa ži faza orala.

in cadrul fazei scrise, Prežedintele Camerei ce are in sarcina solutionarea plangerii, va fixa, dupa consultarea prealabila a partilor, anumite termene in interiorul carora partile trebuie sa depuna toate documentele ži observatiile lor scrise cu privire la fond.

in mod normal faza scrisa este urmata de faza orala, faza audierilor. In timpul audierilor se discuta numai probleme legate de fondul cauzei.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului procedeaza la examinarea cauzei in sedinta publica, audierile fiind orale, publice ži contradictorii.

Ordinea luarii cuvantului este stabilita de Prežedintele Camerei in care reclamantul are primul dreptul la cuvant, apoi in replica are dreptul la cuvant paratul, urmarindu-se ca timpul acordat partilor sa fie acelaži.

Odata incheiate audierile, procedura orala se incheie ži ea incepand deliberarile in vederea pronuntarii unei hotarari.





Dezbaterile sunt secrete ži se fac in Camera de Consiliu. Doar judecatorii iau parte la deliberari , nici o alta persoana nu poate fi admisa la deliberari. inainte de a supune la vot o anumita problema, Prežedintele Curtii ii invita pe judecatori sa-ži exprime opinia.

Hotararea se va lua cu majoritatea voturilor judecatorilor Camerei, precedentele juridice avand o importanta deosebita in luarea deciziilor Curtii Europene a Drepturilor omului.

Hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

numele Prežedintelui ži al celorlalti judecatori ce compun Camera, ca ži numele grefierului sau al grefierului adjunct;

data adoptarii ži cea a pronuntarii sale;

indicarea partilor;

numele consilierilor partilor;

expunerea procedurii;

faptele cauzei;

un rezumat al concluziilor partilor;

motivele in drept;

dispozitivul;

decizia luata cu privire la cheltuieli de judecata;

indicarea numarului de judecatori care au constituit majoritatea;

dispozitii referitoare la acordarea unei satisfactii echitabile.

Hotararea este semnata de Prežedintele Curtii ži de Grefier ži este citita in žedinta publica ži comunicata Comitetului de Minis, tri, fiecarei parti in parte, tertilor ži oricarei alte persoane interesate.

Hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului se publica in culegerile oficiale de hotarari ale Curtii.

In termen de un an de la data pronuntarii, respectiv comunicarii, oricare dintre partile interesate are dreptul de a cere Curtii sa interpreteze anumite puncte din dispozitivul hotararii, pe care le considera neexplicite.

Hotararea Curtii este obligatorie pentru statele parti la Conventie. Daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului gasežte o incalcare a Conventiei, ea nu are dreptul sa caseze hotararea instantelor nationale sau sa ordone alte masuri. Curtea Europeana a Drepturilor Omului poate sa acorde conform principiilor echitabilitatii, o suma de bani compensatorie pentru daunele morale ži materiale pe care le-a suferit reclamantul, precum ži rambursarea tuturor cheltuielilor ocazionate de solutionarea acelui litigiu.51

Controlul executarii hotararilor este asigurat de catre Comitetul de Minižtri al Consiliului Europei. De asemenea, este tot in sarcina Comitetului de Minižtri sa verifice daca statele care au comis incalcari ale Conventiei au gasit ži au adoptat masuri care sa previna pe viitor astfel de incalcari, in conformitate cu obligatiile privind respectarea Conventiei, aža cum ži le-au asumat la semnarea ži ratificarea Conventiei.

In situatia in care un stat refuza sa aplice hotararile care-1 privesc, Comitetul de Minižtri va face statului in cauza o recomandare in acest sens. Daca insa, statul in cauza nu intelege sa-si indeplineasca obligatiile, acest conflict poate merge pana acolo incat statul recalcitrant sa fie exclus sau sa se retraga el insusj. din Consiliul Europei.

Obligatiile care rezulta din hotararile judecatorežti sunt de natura reparatorie. Ele au o importanta individuals, acordandu-se partii vatamate o satisfactie echitabila constand fie intr-o suma de bani, fie in retragerea unei masuri, fie in simpla constatare a violarii unui drept recunoscut prin Conventie.

In ceea ce privežte procedura necontencioasa, trebuie precizat ca rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului este nu numai acela de a solutiona litigiile ce au ca obiect incalcarea unui drept fundamental sau a unei libertati, dar ži emiterea de avize consultative care sa conduca la o interpretare ži aplicare unitara de catre statele membre a dispozitiilor conventiei.

Procedura prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului emite aceste avize consultative este o procedura necontencioasa.

Cererea privind emiterea de avize consultative este formulata de Comitetul de Minižtri ži este solutionata de Marea Camera.

Cererea privind emiterea avizelor consultative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

prezentarea in termeni preciži a problemei juridice pentru care se solicita emiterea avizului consultativ;

data la care Comitetul de Minižtri a luat decizia de a adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului, o cerere prin care solicita emiterea avizului consultativ;

documente necesare la solutionarea problemelor in cauza.

Avizele consultative sunt adoptate prin majoritate de voturi de catre Marea Camera.

APLICATII ž1INTREBARI DE A UTOEVALUARE

Care sunt conditiile prevdzute de statutul Consiliului Europei pentru ca un stat sa devind membru al acestei organizatii ?

Prezentati succint organele Consiliului Europei.

Care este statutul judecdtorilor, membrii ai Curtii Europene a Drepturilor
Omului ?

4.Precizati cum este organizata Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Care sunt conditiile de admisibilitate a cererii in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului?

Ce elemente trebuie sd cuprindd o pldngere adresatd Curtii Europene a Drepturilor Omului?


Care este procedura reglementarii pe cale amiabild?

In ce constd procedura contencioasd posterioara deciziei de admisibilitate a cererii?


Ce elemente trebuie sd cuprindd hotardrea pronuntata de Curtea Europeand a Drepturilor Omului?

Care sunt consecintele nerespectarii de catre un stat a unor hotdrdri ale Curtii Europene a Drepturilor Omului care ilprivesc?

In ce constd procedura necontencioasd in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului?




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }