Romania, stat suveran si independent

Romania, stat suveran si independent

intelegerea suveranitatii de stat a Romaniei impune o succinta prezentare a notiunii de suveranitate. Suveranitatea ca atribut al statului a aparut o data cu aparitia acestuia, dar ideile si conceptiile despre suveranitate apar mult mai tarziu, ele fiind situate spre sfarsitul evului mediu.

in decursul istorie s-au emis numeroase conceptii, opinii diferite asupra suveranitatii, mergandu-se de la afirmarea si justificarea suveranitatii, ca realitate si principiu, la negarea suveranitatii, la considerarea suveranitatii ca ceva invechit, demodat, si mai mult chiar pana la considerarea suveranitatii ca sursa a conflictelor dintre state.

Asa cum se subliniaza in literatura juridica, continutul suveranitatii, adica domeniile in care se exercita, s-au extins de la politic la economic cu precizarea ca insusi politicul si-a schimbat in timp semnificatia.

Precum observam in stabilirea conceptului de suveranitate trebuie explicate si alte doua notiuni, des intalnite atat in literatura juridica si mai ales in cea politica si anume suveranitatea poporului si suveranitatea nationala.

Prin suveranitatea poporului se intelege dreptul poporului de a decide asupra sortii sale, de a stabili linia politica a statului si alcatuirea organelor lui precum si de a controla activitatea acestora.

Prin suveranitatea nationala se intelege dreptul la autodeterminare si la dezvoltarea independenta a fiecarei natiuni care ii apartine fie ca poseda sau nu o organizatie proprie de stat.

In doctrina juridica pot fi identificate doua moduri in definirea suveranitatii de stat. in aceste doua moduri se regasesc cu mici exceptii aproape toate definitiile date suveranitatii de doctrina juridica, definitii a caror analiza detaliata excede cursului nostru. Caracteristica definitiilor date este definirea suveranitatii ca dreptul statului de a decide liber in treburile sale interne si externe.

Mentionarea insa in definitia suveranitatii de stat a obligatiei de a respecta drepturile altor state, precum si normele dreptului international poate fi interpretata in sensul de conditii pentru existenta suveranitatii ceea ce este bineinteles criticabil.

Definirea suveranitatii numai prin suprematie sau numai prin independenta este insuficienta, caci in timp ce suprematia evoca acea insusire a puterii de stat de a fi superioara oricarei alte puteri in raporturile cu populatia, cuprinsa in limitele frontierelor statului, independenta evoca acea trasatura a puterii de stat de a nu fi ingradita, limitata, in realizarea scopurilor si sarcinilor sale, de nici o alta putere de stat straina.

Constitutiile romane au consacrat in formulari din ce in ce mai clare suveranitatea si independenta. Suveranitatea si independenta Romaniei isi gasesc si trebuie sa-si gaseasca garantiile in economia romaneasca, in existenta fortelor armate, in capacitatea de aparare a tarii. Totodata se constituie ca garantii eficiente pentru suveranitatea si independenta statelor si deci si pentru Romania, climatul international de destindere, cooperare, incredere si securitate, organismele internationale (ONU, organismele sale specializate, Consiliul Europei, alte organisme internationale) la care tara noastra participa.