Raspunderea persoanelor fizice in calitate de organe ale statului, pentru infractiuni internationale

Raspunderea persoanelor fizice in calitate de organe ale statului, pentru infractiuni internationale.

Problema raspunderii penale in cazul in care anumite persoane fizice, in calitatea lor de organe ale statului si in indeplinirea unor insarcinari oficiale, au savarsit fapte penale s-a pus in dreptul international inca din secolul al XIX-lea.

S-au confruntat trei doctrine: cea a raspunderii exclusive a statului, cea a raspunderii cumulative a statului si  indivizilor si cea a raspunderii exclusive a indivizilor.

Dreptul international contemporan imbratiseaza teza raspunderii internationale cumulative. Statul in cauza raspunde pentru faptele agentilor sai, insa raspunderea sa poate lua orice forma, in afara celei penale, pentru ca nu este de conceput ca un stat ca atare poate fi criminal. Raspunderea penala cade in sarcina exclusiva a agentilor (membri ai guvernului, inalti functionari etc.), pentru ca numai persoana fizica este susceptibila de savarsirea unei fapte penale si de raspundere in consecinta pentru fapta savarsita.

Prin statutele tribunalelor militare internationale de la N rnberg si Tokio, raspunderea internationala penala pentru declansarea si purtarea razboiului de agresiune si pentru alte crime internationale legate de acestea si-a gasit consacrarea si pe cale conventionala in dreptul international contemporan in sensul ca persoanele fizice, organe ale statului, care au ordonat ori tolerat delicte sau crime internationale in numele statului trebuie sa suporte rigorile legii penale alaturi de cei care au savarsit asemenea fapte.