QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Referat la drept penal – partea speciala - omorul calificat





REFERAT LA DREPT PENAL – PARTEA SPECIALA


OMORUL CALIFICAT





Continutul legal


Desi infractiunea de omor prezinta intotdeauna aceleasi caracteristici – actiunea de a ucide cu intentie o fiinta omeneasca, actiune ce are ca rezultat moartea victimei – in realizarea concreta poate prezenta diverse particularitati dupa cum in jurul faptei tipice (omorul simplu) se grupeaza, se alatura diferite elemente care, fara a schimba substanta faptei , ii dau acesteia o coloratura diferita sporindu-i gradul de pericol social.  

Omorul calificat reprezinta fapta persoanei care savarseste un omor in anumite imprejurari, anume prevazute de lege. Omorul calificat reprezinta o modalitate agravata a infractiunii de omor.

Aceasta fapta prezinta un grad de pericol social mai ridicat fata de infractiunea de omor simplu, ceea ce explica incriminarea sa, prin dispozitii separate si sanctiunea mai severa.


2. Obiectul ocrotirii penale   


a) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale privind dreptul fundamental la viata.   

b) Obiectul material este corpul persoanei aflata in viata asupra careia se indreapta actiunea ucigatoare. Nu intereseaza daca victima era sanatoasa ori se afla intr-o stare avansata de boala si nu ar mai fi trait mult daca ar fi fost ucisa.


3. Circumstantele judiciare in prezenta carora exista omor calificat


a) OMORUL SAVARSIT CU PREMEDITARE (art.179 lit.a C.pen.). Premeditarea, ca element circumstantial al infractiunii de omor calificat, presupune nu numai trecerea unui interval oarecare de timp de la luarea hotararii (rezolutiei) pana la exteriorizarea ei, dar si o chibzuire anticipata asupra faptei, o deliberare anterioara, persistare asupra hotararii, cat si exteriorizarea ei, concretizarea ei prin acte de pregatire a savarsirii faptei, cum ar fi: obtinerea de informatii, procurarea de mijloace, pandirea victimei, atragerea ei intr-o cursa, cautarea de complici etc. Considerarea premeditarii ca o imprejurare care califica omorul se explica prin aceea ca o fapta savarsita in mod spontan este socotita ca mai putin grava decat fapta comisa in urma unei reflexii, unei deliberari prin care faptuitorul a elaborat un plan de executare si a organizat aducerea acestuia la indeplinire.                           Cu alte cuvinte, premeditarea reprezinta o chibzuinta in comiterea infractiunii. Premeditarea tine de perioada interna (gandul criminal din mintea faptuitorului). Pentru a se putea considera infractiune, cel care comite fapta trebuie , sa treaca la actele din perioada externa (actele pregatitoare, tentativa, faptul consumat, faptul epuizat). Infractiunea de omor calificat, fiind comisa in forma continuata necesita si trecerea la actele din perioada esterna. In cazul in care gandul criminal nu s-a exteriorizat prin acte de executare (prin trecerea la act), ramanand doar in mintea omului, infractiunea nu exista deoarece nuda cogitatio, nemo partitur, adica gandul criminal nu se pedepseste. Cand se efectueaza urmarirea penala, organele de urmarire penala trebuie sa stranga toate probele necesare pentru a-i putea dovedi vinovatia invinuitului, deoarece, daca exista cea mai mica indoiala asupra vinovatiei sale, in faza de judecata, va exista posibilitatea sa fie achitat de instanta de judecata care se pronunta asupra vinovatiei sale, caciin dubio pro reo, adica orice indioala profita autorului si actori incumbit probatio adica sarcina probei revine celui care acuza, acuzator fiind organul de urmarire penala. Daca faptuitorul nu a avut posibilitatea sa mediteze, sa cantareasca sansele de realizare a rezolutiei, fiind intr-o activitate continua, circumstanta agravanta nu poate fi retinuta. Nu se extind efectele premeditarii atunci cand faptuitorul care luase hotararea de a ucide o persoana intalneste din intamplare alta persoana si in urma unei dispute o omoara, fiindca hotararea de a savarsi acest omor este distincta si spontana.

Subiect activ al infractiunii de omor calificat savarsit cu premeditare este necalificat de text, putand fi orice persoana care raspunde penal. Conform art. 113 C. pen., minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal. Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant. Proba savarsirii sau nu cu discernamant a faptei poate fi facuta prin expertiza medico-legala psihiatrica (pentru stabilirea starii de discernamant in cazul oricarui faptuitor, indiferent de varsta sa, nu numai la minorii cu varsta intre 14 si 16 ani). In cazul in care, prin expertiza medico-legala psihiatrica se stabileste ca faptuitorul a avut discernamant la data comiterii faptei prevazute de legea penala (in acest caz omor calificat) el va putea fi tras la raspundere penala, conform legii. In caz contrar, nu raspunde penal. Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal, potrivit legii. Subiectul pasiv nu este, in acest caz calificat de text, fiind persoana careia i s-a suprimat viata ca urmare a premeditarii subiectului activ. Participatia este posibila sub toate formele ei: coautorat, instigare sau complicitate. Exista coautorat, de exemplu, daca faptuitorii au luat impreuna hotararea in seara precedenta savarsirii omorului, urmata de inarmarea lor cu un topor si un ciomag, pandirea victimei in apropierea locuintei sale si uciderea acesteia dupa ce a iesit din casa. Participatia la infractiunea de omor calificat in forma complicitatii se poate face sub forma complicitatii materiale sau a complicitatii morale. Complicitatea poate fi materiala atunci cand autorului ii sunt procurate mijloace apte pentru a ucide victima, cand sunt obtinute informatii despre victima (de exemplu, adresa victimei, ora la care aceasta soseste acasa). Complicitatea poate fi morala, ca de pilda, prin intarirea intentiei autorului de a savarsi omorul calificat. In situatia instigatorului, raspunderea penala a acestuia va fi angajata numai in masura in care acesta, prin activitatea sa, a determinat pe autor sa comita sau sa incerce a savarsi omorul. Simplele indemnuri, care prin ele insele, nu au fost de natura sa determine in persoana autorului vointa de a ucide, sau care au fost atat de slabe, incat si-au pierdut influenta pana la comiterea faptei, nu vor putea fi considerate instigare. Conform art. 39 C. pen., instigatorul este persoana care, cu intentie, determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Prin urmare, daca actele de instigare nu au dus la comiterea infractiunii de omor calificat, acestea nu vor putea fi considerate instigare. Forma de vinovatie in cazul savarsirii infractiunii de omor calificat este intentia directa, deoarece infractorul prevede rezultatul actiunii sale ucigatoare (decesul victimei), urmarind producerea lui (prin procurarea de mijloace, obtinerea de informatii in vederea comiterii infractiunii), urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte (autorul trece la actul criminal ucigand victima). Premeditarea infractiunii de omor calificat constituie, in general, o circumstanta personala care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, fiind o activitate psihica, dar, cand cel care a premeditat savarsirea faptei efectueaza acte de pregatire impreuna cu alte persoane care cunosc scopul pregatirii, circumstanta personala devine o circumstanta reala care se rasfrange asupra participantilor.





b) OMORUL SAVARSIT ASUPRA SOTULUI SAU UNEI RUDE APROPIATE (art. 179 lit.b C. pen.) Omorul savarsit asupra sotului (uxoricid) consta in uciderea persoanei cu care autorul era casatorit. In cazul acestei circumstante a infractiunii de omor calificat, atat subiectul activ, cat si subiectul pasiv sunt calificati. Subiectul activ, adica cel care comite o infractiune de omor calificat este sotul sau ruda apropiata a persoanei careia i s-a suprimat viata. Subiectul pasiv al infractiunii, adica persoana ucisa ca urmare a activitatii subiectului activ, este sot sau ruda apropiata cu subiectul activ. Calitatea de sot atat a subiectului activ, cat si a subiectului pasiv, trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. Daca aceasta calitate a incetat ca urmare a pronuntarii unei sentinte definitive de desfacere a casatoriei, fapta constituie omor simplu, prevazut la art. 178 C. pen. Incercarea de a ucide pe sot, dupa pronuntarea hotararii de desfacere a casatoriei dar inainte de ramanerea definitiva a hotararii, constituie tentativa de omor calificat, partile avand la data savarsirii faptei calitatea de soti Infractiunea de omor calificat poate fi savarsita si asupra unei rude apropiate. Omorul savarsit asupra unei rude apropiate consta in uciderea unei persoane care este ruda apropiata a autorului. Omorul poate fi comis: asupra descendentilor sau ascendentilor (patricid) ori asupra fratilor (fratricid). Potrivit art. 164 C. pen., ,,rude apropiate” sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude. Dispozitiile privitoare la rude apropiate se aplica, in caz de adoptie, atat persoanei adoptate, cat si descendentilor acesteia si in raport cu rudele firesti. Astfel, inculpatul, care l-a ucis pe fiul sau, care fusese adoptat cu efecte depline de bunicii materni ai acestuia, a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.

Savarsirea omorului asupra unei rude apropiate exista si atunci cand fapta a fost comisa de nepot asupra unchiului, deoarece unchii si matusile, care sunt rude in linie colaterala de gradul III, sunt considerati, in intelesul legii penale, rude apropiate.                      

Daca faptuitorul nu a cunoscut ca intre el si victima exista o relatie de rudenie, precum si in caz de error in persona sau de aberratio ictus circumstanta agravata mentionata nu va opera, fiind aplicabile regulile privitoare la eroarea de fapt (art. 33 alin. 2 C. pen.). De asemenea, nu va opera agravanta in cazul in care inculpatul, desi luase hotararea sa omoare pe sot sau pe ruda apropiata, in fapt, datorita erorii asupra persoanei sau, ca urmare a devierii actiunii, a ucis o alta persoana. In acest caz, raspunderea sa penala se stabileste pentru omor simplu. Calitatea de sot sau de ruda apropiata a autorului, fiind o circumstanta personala, nu se rasfrange asupra participantilor. 

c) OMORUL SAVARSIT ASUPRA UNUI MINOR CARE NU A IMPLINIT VARSTA DE 15 ANI (art. 179 lit. c C. pen.) Fapta este mai grava in aceasta modalitate datorita calitatii speciale a subiectului pasiv – un minor care nu a implinit varsta de 15 ani. Prin urmare, subiectul pasiv este circumstantiat de text, si anume un minor care, la data comiterii faptei sa nu fi implinit varsta de 15 ani. Prin instituirea acestei agravante se doreste protejarea vietii minorilor, avandu-se in vedere ca fapta se poate savarsi mai usor asupra acestor categorii de persoane, opozitia acestora fiind minima, chiar inexistenta. De asemenea, impactul asupra societatii a unei astfel de fapte este mare, generand sentimente de revolta, indignare, teama. Pentru a putea fi incadrata infractiunea de omor calificat la modalitatea prevazuta de art. 179 lit. c C. pen. este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut varsta subiectului pasiv al infractiunii. Cunoasterea varstei subiectului pasiv de catre faptuitor inainte de comiterea omorului trebuie dovedita de organele de urmarire penala prin administrarea unor probe concludente. Faptuitorul putea sa cunoasca varsta victimei ca urmare a unor informatii obtinute de faptuitor anterior comiterii omorului. Conditia cunoasterii varstei victimei se considera indeplinita si atunci cand varsta este evidenta ca urmare a trasaturilor fizico-somatice ale acesteia, a insuficientei sale dezvoltari fizice sau a categoriei de unitate de invatamant pe care o urmeaza victima (de exemplu, omorarea unui minor intr-o unitate de invatamant primar ori dintr-o unitate prescolara etc.). Daca faptuitorul nu cunostea varsta subiectului activ si nu o putea deduce (de exemplu, desi varsta victimei era sub 15 ani, acesta avea o inaltime de 1,90 m, suferind de gigantism), sunt incidente dispozitiile art. 33 alin. 2 C. pen. privind eroarea de fapt. In acest caz, faptuitorul va raspunde pentru infractiunea de omor in forma simpla, eventual cu aplicarea altor circumstante agravante, in functie de specificul faptei. Dovada imprejurarilor concrete care au determinat eroarea de fapt incumba inculpatului. Circumstanta prevazuta la art. 179 lit. c C. pen. este o circumstanta reala care, conform art. 42 alin. 2 C. pen., se rasfrange asupra tuturor participantilor numai in masura in care acestia au cunoscut-o sau au prevazut-o. Astfel, instigatorul la un omor calificat va raspunde pentru aceasta modalitate agravata a infractiunii de omor calificat daca acesta cunostea anterior comiterii faptei varsta victimei. d) OMORUL SAVARSIT PROFITAND DE STAREA DE NEPUTINTA A VICTIMEI DE A SE APARA (art. 179 lit. d C. pen.) Aceasta forma de omor calificat consta in savarsirea faptei profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara, datorita careia victima nu are posibilitatea de a se impotrivi actiunii de ucidere care se savarseste asupra sa ori nu are posibilitatea de a o evita. Starea de neputinta a victimei de a se apara se poate datora unor incapacitati fizice (de exemplu: stare de somn, intoxicatii cu alcool ori cu diferite substante stupefiante). Pentru existenta acestei circumstante a infractiunii de omor calificat se cer indeplinite cumulativ doua conditii:





1.faptuitorul trebuie sa fi cunoscut starea de incapacitate a victimei de a se apara datorata starii fizice sau psihice ori unor alte cauze, victima infractiunii neputand reactiona impotriva agresorului. Aceasta stare de neputinta a victimei trebuie sa fie preexistenta actiunii subiectului activ, nu sa fie consecinta atacului subiectului activ.

2. faptuitorul sa profite de aceasta stare a victimei. O persoana aflata in stare de somn este in neputinta a se apara impotriva agresiunii, atacul exercitandu-se in momentul in care cel atacat, neputandu-l percepe, nu poate lua hotararea de a se apara impusa de instinctul de conservare. Daca faptuitorul a fost in eroare cu privire la starea victimei, atunci faptuitorul va raspunde pentru comiterea infractiunii de omor, infractiune prevazuta in art. 178 C. pen. Circumstanta din art. 179 lit. d C. pen. este o circumstanta reala, rasfrangandu-se asupra tuturor participantilor. e) OMORUL SAVARSIT ASUPRA UNEI FEMEI GRAVIDE (art. 179 lit. e C. pen.) In acest caz, subiectul pasiv este calificat (o femeie gravida).Legiuitorul a inteles sa agraveze aceasta forma de omor din trei considerente:

1. uciderea femeii gravide implica si uciderea fructului conceptiunii (fetusului) care, fara a echivala cu o pluralitate de victime, inseamna totusi o dubla atingere adusa vietii umane

2. o femeie gravida, in general, nu se poate apara

3. o asemenea fapta are un ecou extrem de negativ in opinia publica. Nu are relevanta stadiul in care se afla sarcina. Pentru a i se putea aplica aceasta modalitate faptuitorul trebuie sa fi stiut ca victima este insarcinata sau sa fi fost atat de evidenta sarcina, incat putea sa-si dea seama de existenta acesteia. Altfel, va exista o eroare de fapt in raport cu circumstanta de agravare, iar autorul va raspunde numai pentru savarsirea infractiunii de omor simplu. Pentru existenta circumstantei prevazute de art. 179 lit. e C. pen. este necesar ca starea de graviditate sa fie reala. In cazul in care faptuitorul a crezut ca femeia este gravida dar in realitate sarcina era inexistenta, circumstanta agravanta nu se va aplica, subiectul activ raspunzand penal pentru comiterea infractiunii de omor simplu. f) OMORUL SAVARSIT PRIN CRUZIMI (art. 179 lit. f C. pen.) Caracteristica pentru infractiunea de omor savarsit prin cruzimi este atitudinea aberanta a faptuitorului. Omorul se considera savarsit prin cruzimi atunci cand faptuitorul a conceput si executat fapta in asa fel incat a produs victimei suferinte mult sporite fata de cele inerente actiunii de ucidere. Suferintele inerente oricarei actiuni de ucidere pot fi, de exemplu, durerile provocate de un glonte tras sau de otrava absorbita, astfel de suferinte producandu-se in majoritatea cazurilor de omor, fara ca prin aceasta omorul sa capete caracterul de calificat. Suferintele mult sporite pot fi produse prin: flagelari, loviri repetate, sectionarea unor zone nevitale (gat, torace, abdomen), smulgerea parului sau a unghiilor, bataia cu biciul, lipsirea de hrana sau bautura, provocarea de arsuri prelungite, zdrobirea oaselor, jupuirea pielii. Prin urmare exista omor savarsit prin cruzimi atunci cand faptuitorul a conceput si executat fapta in asa fel incat a produs victimei suferinte mult mai mari decat cele pe care le implica in mod firesc suprimarea violenta a vietii. Autorul provoaca constient victimei suferinte, spre a-i mari chinurile si a face ca actiunea de ucidere sa fie mai cruda. Cu alte cuvinte, caracteristica acestei circumstante de agravare consta in aceea ca faptuitorul intrebuinteaza in mod voit anumite metode de chinuire a victimei. Omorul este cauzat prin cruzimi atunci cand faptuitorul a provocat victimei, prin modul in care este realizata actiunea de ucidere, suferinte grele, prelungite. Fapta inculpatilor de a lovi victima cu toporul si parul, cu o deosebita intensitate, pe o durata mare in timp si pe aproape toata suprafata corpului, inclusiv la cap, lovituri care au produs tumefactii, fracturarea a 8 coaste, a ambelor gambe, rupturi de plamani, splina si ficat, iar, dupa aceea, de a o lasa noaptea in zapada, ceea ce i-a cauzat si degeraturi de gradul II si III, victima incetand din viata dupa circa 8 ore, prezinta toate trasaturile infractiunii de omor calificat prevazuta la art. 179 lit. f C. pen. Circumstanta are un caracter real, rasfranfandu-se asupra tuturor paricipantilor. g) OMORUL SAVARSIT ASUPRA A DOUA SAU MAI MULTE PERSOANE (art. 179 lit. g C. pen.) Exista aceasta circumstanta ori de cate ori activitatea de ucidere savarsita cu intentie a avut ca rezultat – urmarit sau acceptat constient – moartea a cel putin doua persoane (subiecti pasivi multipli). Pericolul social foarte ridicat deriva in acest caz din numarul persoanelor ucise si din temerea pe care o inspira persoana faptuitorului. Aceasta pluralitate de victime confera omorului o gravitate deosebita si il caracterizeaza pe autor ca deosebit de periculos. Omorul savarsit asupra a doua sau mai multe persoane poate fi rezultatul unei actiuni unice sau a unei actiuni savarsite in aceeasi imprejurare, la intervale scurte de timp, chiar prin actiuni diferite.

In categoria actiunilor unice se incadreaza, de exemplu, detonarea unui explozibil intr-un mijloc de transport in comun, punerea de otrava in mancareadestinata mai multor persoane. In categoria actiunilor savarsite in aceeasi imprejurare, dar la intervale scurte de timp intra , de pilda, actiunea faptuitorului care, prin mai multe focuri de arma, ucide doua sau mai multe persoane aflate intr-un anumit loc. Omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane este o infractiune complexa, care implica, in continutul sau, cel putin doua fapte de omor. Fiind vorba deci de o infractiune unica, in cazul in care prin fapta savarsita s-a urmarit uciderea a doua persoane, a caror viata a fost insa salvata inculpatului urmeaza a i se aplica o singura pedeapsa, in baza art. 55 C. pen., raportat la art. 179 C. pen. Infractiunea se consuma daca se produce moartea a cel putin doua persoane; daca activitatea de ucidere indreptata impotriva a doua sau mai multor persoane ramane fara rezultatul cerut de lege, in sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele persoane, va exista tentativa la aceasta infractiune. In cazul in care, in urma unei agresiuni savarsite cu intentia de a ucide doua persoane, una dintre victime moare, iar viata celeilalte este salvata, exista concurs intre infractiunea consumata de omor si tentativa la infractiunea de omor. Fapta constituie infractiune unica de omor calificat savarsita asupra a doua sau mai multor persoane numai daca toate victimele decedeaza, si tentativa la infractiunea de omor calificat asupra a doua sau mai multor persoane numai daca infractiunea a ramas in faza de tentativa in raport cu toate victimele. Incercarea de a ucide doua persoane, in aceeasi imprejurare, constituie o singura tentativa la infractiunea de omor calificat prevazuta la art. 179 lit. g C. pen., iar nu doua tentative la aceasta infractiune, indiferent daca a fost savarsita printr-o singura actiune sau prin actiuni diferite si daca rezolutia a fost unica ori, sub aspect subiectiv, faptuitorul a actionat pe baza unei rezolutii distincte. Conform art. 183 C. pen. tentativa la omor calificat, indiferent de modalitatea savarsirii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea consumata sau cu o pedeapsa in cadrul limitelor imediat inferioare pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata. Savarsirea omorului calificat in modalitatea prevazuta la art. 179 lit. g C. pen. poate avea loc atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta. Daca cerinta intentiei este indeplinita in raport cu una dintre victime, iar uciderea celeilalte/celorlalte persoane s-a produs datorita culpei autorului infractiunii, va exista concurs de infractiuni, si nu o infractiune unica prevazuta in art. 179 lit. g C.pen. h) OMORUL COMIS PENTRU A SAVARSI SAU A ASCUNDE SAVARSIREA UNEI TALHARII SAU PIRATERII (art. 179 lit. h C. pen.) Infractiunea prevazuta la art. 179 lit. h C. pen. constituie o modalitate agravata a omorului, caracterizata prin scop, acela de a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii, aceasta infractiune subzistand chiar si in cazul in care faptuitorul nu a comis acea talharie sau piraterie. Daca faptuitorul a savarsit atat omorul, cat si infractiunea a carei savarsire sau ascundere a urmarit-o prin comiterea omorului, trebuie retinute ambele infractiuni, cea de omor calificat si cea de talharie sau, dupa caz, piraterie. In art. 252 C. pen. talharia este definita ca furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii. Conform art. 254 alin. 1 C. pen., pirateria reprezinta jefuirea prin acte de violenta, savarsite in scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave impotriva persoanelor sau bunurilor care se gasesc pe acea nava ori impotriva altei nave, daca navele se afla in marea libera sau intr-un loc care nu este supus jurisdictiei nici unui stat. In art. 254 alin. 2 C. pen. se precizeaza ca exista piraterie si daca fapta s-a comis pe o aeronava sau intre aeronave si nave. Justificarea acestei agravante consta in aceea ca talharia si pirateria sunt infractiuni de o maxima gravitate. Totodata este de remarcat si periculozitatea deosebita a infractorului cu predispozitie spre fapte de mare violenta. Omorul savarsit in conditiile art. 179 lit. h C. pen se deosebeste de talharia care a avut ca rezultat moartea victimei (art. 253 alin. 2 C. pen.), infractiune ce presupune ca faptuitorul sa fi fost in culpa cu privire la rezultatul mai grav, moartea victimei (infractiune praeterintentionata). La omorul savarsit in conditiile art. 179 lit. h C. pen., faptuitorul a urmarit de la inceput producerea rezultatului sau a acceptat posibilitatea mortii victimei, neavand relevanta pentru existenta omorului daca scopul s-a realizat sau nu.Daca omorul s-a savarsit cu scopul comiterii unei talharii sau piraterii, dar nu s-a savarsit niciuna din aceste din urma fapte, se va retine numai omorul calificat, deoarece autorul a urmarit scopul cerut de lege, chiar daca nu l-a realizat. i) OMORUL SAVARSIT IN TIMPUL SAU IN LEGATURA CU INDEPLINIREA INDATORIRILOR DE SERVICIU SAU PUBLICE ALE VICTIMEI (art. 179 lit. i C. pen.) Aceasta imprejurare agravanta constituie un element circumstantial in continutul omorului calificat. Modalitatea agravanta prevazuta in art. 179 lit. i C. pen are in vedere acele fapte de omor care se comit din sentimentul razbunarii sau al nemultumirii faptuitorului cu privire la modul in care victima si-a indeplinit fata de el indatoririle publice. Este necesar, asadar, ca mobilul agresiunii sa fie in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu de catre victima, nefiind suficient ca omorul sa se fi comis in timpul cand victima isi exercita atributiile de serviciu, ci sa fie in legatura cu modul in care victima isi exercita atributiile de serviciu (de exemplu, uciderea paznicului in momentul in care inculpatul este surprins sustragand de pe terenul proprietate publica). iar nu cu o stare conflictuala survenita din alte motive, straine de indeplinirea indatoririlor victimei. Omorul se comite prin doua actiuni alternative: 1. in timpul 2. in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu Subiectul pasiv este calificat, acesta putand fi: magistrat, politist, functionar public. In situatia in care victima este magistrat, politist, functionar public care exercita o autoritate publica, omorul poate implica si un act de ultraj (ultrajul fiind, insa,absorbit in infractiunea de omor calificat, iar faptuitorul va raspunde numai pentru infractiunea prevazuta in art. 179 lit. i C. pen.). Circumstanta are, in general, caracter personal, nerasfrangandu-se asupra celorlalti participanti, dar, daca participantii actioneaza in comun din acelasi mobil ca si autorul, atunci va deveni o circumstanta reala, rasfrangandu-se asupra tuturor participantilor.






4. Sanctiuni


Omorul calificat se pedepseste cu detentiunea pe viata sau detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa la aceasta infractiune se pedepseste, in conditiile prevazute in art. 183 C. pen., cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea consumata sau cu o pedeapsa in cadrul limitelor imediat inferioare pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata (in cazul de fata, conform art. 58 alin. 4 lit. a C. pen., inchisoare stricta de la un an la 15 ani).  






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }