QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Procedura succesorala notariala1








Procedura succesorala notariala

Procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si‑a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile.

Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva (art. 954 alin. (2) C.civ.)

Daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea. In cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa se afle bunuri mobile acel celui ce lasa mostenirea. Atunci cand in patrimoniul succesoral nu exista bunuri situate in Romania, locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat (art. 954 alin. (3) C.civ.).




Aceeasi competenta teritoriala se aplica in mod corespunzator atunci cand primul organ sesizat in vederea desfasurarii procedurii succesorale este instanta judecatoreasca.

Notarul public sesizat are obligatia de a verifica in prealabil compe負enta teritoriala, iar daca constata ca succesiunea este in competenta altui birou notarial se desesizeaza fara sa mai citeze partile, trimitand cauza notarului public competent.

In cazul in care intr‑o circumscriptie teritoriala sunt mai multe birouri de notari publici, competenta apartine primului birou sesizat. Notarul public va verifica daca procedura succesorala nu s‑a deschis la un alt birou de notar public din aceeasi circumscriptie, cercetand in acest scop registrul de evidenta al succesiunilor (art. 68 din Legea nr. 36/1995).

In cererea de deschidere a procedurii succesorale, vor fi men負ionate datele de stare civila ale defunctului, numele, prenumele si domiciliul mostenitorilor prezumtivi;, bunurile defunctului, cu mentiunea valorii acestora, precum si a pasivului succesoral.

Cererea va fi inscrisa in registrul national notarului tinut in format electronic, potrivit legii.

In cazurile prevazute de lege sau la cererea celor interesati, notarul public, personal sau printr‑un delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale.

Daca nu exista cerere anterioara pentru deschiderea procedurii succe貞orale, cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri.

Procesul‑verbal de inventariere va cuprinde enumerarea, descrierea si evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau in posesia defunctului la data decesului.

Daca prin testament autentic s‑a instituit un legatar universal si nu exista mostenitori rezervatari notarul public citeaza numai legatarul, daca insa testamentul este olograf sau mistic va cita si mostenitorii legali. In ambele cazuri se va cita si executorul testamentar daca a fost desemnat prin testament.

In succesiunea ce urmeaza a fi declarata vacanta notarul public citeaza autoritatea administratiei publice competente a prelua bunurile.

In cazul mostenitorului incapabil, se citeaza reprezentantul sau legal si autoritatea tutelara (art. 75 din Legea nr. 36/1995).

In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, intinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale.

In cazul existentei unui testament gasit la inventar sau prezentat de partea interesata, notarul public procedeaza la deschiderea lui. Daca testamentul este olograf sau mistic, se constata starea lui materiala si se intocmeste un proces‑verbal.

Pe baza de declaratie sau probe administrate in cauza se va stabili daca succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal.

Declaratiile de acceptare si, respective de renuntare la succesiune, facute in forma autentica se inscriu in registrul national notarial, tinut in format electronic potrivit legii.

Calitatea de mostenitor si numarul acestora se stabilesc prin acte de stare civila si cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorala se dovedesc prin inscrisuri sau orice alte mijloace de proba admise de lege.

In succesiunile care privesc bunurile comune ale defunctului si ale sotului supravietuitor, cotele de contributie ale acestora la dobandirea bunurilor se stabilesc prin acordul mostenitorilor.

Procedura succesorala se poate suspenda daca:

a) au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii si, desi au fost citati, succesibilii nu s‑au prezentat ori au abandonat procedura succesorala, fara a cere eliberarea certificatului de mostenitor si exista dovada ca cel putin unul dintre ei a acceptat mostenirea;

b) succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor care li se cuvin;

c) mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s‑au adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor.

In cazul mentionat la lit. b) notarul public stabileste prin incheiere masa succesorala, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contesta, intinderea drepturilor mostenitorilor si motivele neintelegerii, indrumand partile sa solutioneze neintelegerile dintre ele pe cale judecatoreasca.

In cazurile de suspendare de la lit. a) si c), daca nu s‑a facut dovada ca cei in cauza s‑au adresat instantei sau ca cei interesati n‑au cerut repunerea pe rol a cauzei, notarul public va stabili taxele succesorale provizorii si onorariile si le va comunica organelor financiare.

La cererea partilor, notarul public va repune pe rol dosarul succesoral oricand, daca se constata incetarea cauzelor care au determinat sus計endarea lui.



Daca notarul public constata ca in masa succesorala nu exista bunuri, dispune prin incheiere inchiderea procedurii succesorale si claseaza cauza ca fara obiect (art. 80 din Legea nr. 36/1995).



In succesiunea in care exista bunuri, s‑a realizat acordul dintre moste要itori si s‑au administrat probe indestulatoare, notarul pu苑lic intocmeste incheierea finala a procedurii succesorale.

Incheierea finala va cuprinde, pe langa mentiunile comune incheierilor notariale, numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, data decesului, numele, domiciliul si intinderea drepturilor tuturor mostenitorilor si legatarilor, bunurile si datoriile succesiunii, taxele de timbru, onorariul, precum si alte date care au fost necesare la solutionarea cauzei.

Daca mostenitorii si‑au impartit bunurile prin buna‑invoiala, in incheiere se va arata modul de imparteala si bunurile succesorale atribuite fiecaruia.

Actul de imparteala va putea fi cuprins in incheierea finala sau se va putea intocmi separat, intr‑una din formele prescrise de lege.

Incheierea procedurii succesorale se poate face si inainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii, daca este neindoielnica, nu mai sunt si alte persoane indreptatite la succesiune.

Procedura succesorala se poate incheia, de asemenea, de indata in temeiul unui testament, daca acesta indeplineste conditiile legale de forma, nu contine dispozitii contrare legii si nu aduce atingere drepturilor moste要itorilor rezervatari sau exista acordul acestora.

Notarul public va putea proceda, daca are acordul tuturor mostenitorilor, la reducerea liberalitatilor, pana la limitele prevazute de lege.

In termen de 20 de zile de la intocmirea incheierii finale se redacteaza certificatul de mostenitor care va cuprinde constatarile din aceasta incheiere referitoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum si alte mentiuni prevazute de lege (art. 1132 C.civ.).

In vederea stabilirii componentei patrimoniului succesoral, notarul public procedeaza, mai intai, la lichidarea regimului matrimonial (art. 1133 alin. (2) C.civ.)

Un exemplar al certificatului de mostenitor se elibereaza fiecaruia dintre mostenitori sau legatari, dupa caz, dupa achitarea taxelor succesorale si a onorariilor.

In cazul in care s‑a instituit un executor testamentar, se va elibera un certificat constatator al acestei calitati.

Dupa suspendarea procedurii succesorale pentru ca succesibilii isi contesta unii altora calitatea, sau nu se inteleg cu privire la compunerea, masei succesorale si la intinderea drepturilor ce li se cuvin, sau prezinta dovada ca s‑au adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor, certificatul de mostenitor se elibereaza in temeiul hotararii judecatoresti ramase definitive si irevocabile.

In cazul in care nu s‑a facut dovada existentei unor bunuri in patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesita operatiuni de durata si mostenitorii solicita sa li se stabileasca numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de mostenitor.

Ca urmare, consideram util ca in certificatul de calitate sa se mentio要eze ca el nu are valoarea unui certificat de mostenitor si ca poate fi utilizat numai pentru dobandirea actelor necesare pentru a dovedi existenta bunurilor care compun masa succesorala, urmand ca certificatul de moste要itor sa se elibereze dupa obtinerea acelor dovezi si, evident, dupa plata taxelor de timbru si a onorariilor.

Precizam ca pentru eliberarea certificatului de calitate de mostenitor este necesar sa se dovedeasca nu numai aceasta calitate, ci si acceptarea in termen a mostenirii.

In cazul in care succesibilul a fost obligat sa isi exercite dreptul de optiune succesorala inauntrul unui termen stabilit de instanta judecatoreasca, si nu a optat, in acest termen, este considerat ca a renuntat la mostenire (art. 1113 alin. (2) C.civ.).

La fel este prezumat, pana la proba contrara, in a renuntat la mostenire succesibilul, care desi cunostea deschiderea mostenirii si calitatea lui de succesibil ca urmare, a notificarii sale in conditiile legii, nu accepta mostenirea in termenul prevazut de art. 1103 C.civ.

In lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentan負ului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberand certificat de vacanta succesorala, dupa expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.

Dupa emiterea certificatului de mostenitor nu se mai poate intocmi un alt certificat, decat in situatiile prevazute de lege.

Cu acordul tuturor mostenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorala in vederea completarii incheierii finale cu bunurile omise din masa succesorala, eliberand un certificat de mostenitor suplimentar.

Erorile materiale cuprinse in incheierea finala, precum si eventualele omisiuni se vor putea indrepta, la cererea mostenitorilor, in baza unei incheieri, facandu‑se mentiune despre aceasta in incheierea finala si pe toate exemplarele certificatului de mostenitor.

Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii (art. 1134 C.civ.)





Pana la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada deplina a calitatii de mostenitor precum si a cotei sau bunu訃ilor care se cuvin fiecarui mostenitor in parte.

In cazul anularii certificatului de mostenitor, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.

In acest scop, instantelor judecatoresti le revine obligatia de a trimite la biroul notarului public competent in solutionarea cauzei o copie de pe hotararea ramasa definitiva si irevocabila, impreuna cu dosarul notarial, daca a fost cerut in timpul judecatii.

Procedura succesorala notariala este o procedura necon負encioasa.

Activitatea notariala se intemeiaza pe acordul dintre mostenitori cu privire la calitatea lor, la cotele‑parti ce le revin din succesiune, la valabilitatea dispozitiilor succesorale si la toate celelalte probleme succesorale.

Daca insa succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor ce li se cuvin, procedura notariala isi pierde caracterul necontencios si notarul public o va suspenda, indrumand partile sa solutioneze neintelegerile dintre ele in cadrul procedurii contencioase judiciare.

Procedura succesorala notariala are un caracter facultativ. Ea se sus計enda daca mostenitorii prezinta dovada ca s‑au adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor.

De altfel, nici o dispozitie legala nu impiedica partile sa se adreseze direct instantelor judecatoresti, daca stiu ca intre ele exista neintelegeri.




Emil Poenaru si Cristinel Murzea, Procedura succesorala notariala, ed. a II-a; C.H. Beck, 2008, p. 21-93; Dan Chirica, op.cit., p. 466-476; Prof.dr. D. Florescu, op.cit., p. 264-273; Ioan Les, Manual de drept natarial, ed. a 2-a, Edit. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 76-88.

De vreme ce, desi in fata notarului de stat, reclamanta a invederat oral si in scris ca nu este de acord cu intinderea masei succesorale, notarul a eliberat totusi certificatul de mostenitor, in care s-a retinut ca face parte din masa succesorala un imobil in cota contestata de reclamanta, actiunea ei de anulare a certificatului de mostenitor este admisibila, sub acest aspect fiind lipsit de relevanta faptul ca reclamanta a semnat totusi incheierea finala notariala. Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 1299 din 16 iulie 1987 in Revista romana de drept nr. 3/1988, p. 64.

Persoanele care emit pretentii asupra succesiunii (mostenitorii) sunt indreptatite sa ceara anularea certificatului de mostenitor. Succesorul care nu a fost prezent la notarial si, prin urmare, nu a consimtit la mentiunile din certificatul de mostenitor privind intinderea drepturilor succesorale si alcatuirea masei succesorale, poate cere oricand anularea certificatului de mostenitor, stabilirea masei succesorale si partajarea ei, dar cu conditia sa faca dovada acceptarii in termen a succesiunii, deoarece numai facand aceasta dovada el este socotit ca proprietar al bunurilor succesorale, de la data deschiderii succesiunii. Daca insa, inauntrul termenului de acceptare a succesiunii, succesibilul nu si-a exercitat dreptul de optiune nici expres nici tacit, titlul de mostenitor se stinge, iar succesibilul este considerat strain de mostenire. Intrucat succesibilul strain de mostenire nu poate emite pretentii asupra succesiunii, nu are calitate procesuala in actiunea privind anularea certificatului de mostenitor, pentru omisiunea inscrierii lui printre mostenitori si partaj. C.A. Iasi, decizia civila nr. 1337 din 17 noiembrie 1998, in Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi in materie civila si procesual civila pe anul 1998, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 59.

In cazul in care intreaga procedura de dezbatere succesorala notariala a fost purtata numai cu unii dintre succesori, fara incunostintarea si participarea tuturor celor ce ar avea vocatie succesorala, prescriptia dreptului la actiune urmeaza a se calcula de la data cand acestia din urma au luat cunostinta de certificatul de mostenitor. Trib. suprem, Sectia civila, decizia nr. 334 din 16 februarie 1988 in Revista romana de drept nr. 2/1989, p. 67.

Intrucat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva a fost stabilita paternitatea minorilor, dar dupa ce se eliberase certificat de mostenitor numai pentru unul dintre copiii defunctului, a carui legitimitate nu era contestata, urmeaza ca certificatul de mostenitor sa fie anulat si, constatandu-se ca si minorii a caror paternitate a fost stabilita sunt mostenitori, alaturi de posesoarea certificatului de mostenitor anulat, se dispune iesirea din indiviziune.

Intrucat imobilul care face obiectul litigiului a fost vandut unor cumparatori de buna-credinta, acesta se atribuie copilului care fusese posesorul certificatului de mostenitor (in momentul vanzarii), urmand ca acesta sa plateasca o sulta copiilor a caror paternitate a fost stabilita dupa vanzarea imobilului. Judecatoria Medias, sentinta civila nr. 1569 din 26 mai 1992, in Dreptul nr. 3 din 1993, p. 67-70.


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }