QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Procedura de judecata. Solutionarea contestatiei in anulare.



Procedura de judecata. Solutionarea contestatiei in anulare.


Dupa introducerea cererii de contestatie in anulare, instanta sesizata poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere. Asupra acestei chestiuni instanta nu poate decide decat dupa luarea concluziilor procurorului (art.390). Concluziile procurorului pot fi exprimate oral (de exemplu, daca problema suspendarii se ridica in cadrul judecarii cererii de contestatie) sau scris (de exemplu, prin actul cu care acesta a sesizat instanta cu o contestatie).

Asupra suspendarii instanta se pronunta atat la cerere cat si din oficiu. Desi legea se refera la suspendarea executarii, ceea ce presupune ca executarea sa fie in curs, este unanim admis ca instanta poate dispune masura si cand executarea hotararii nu a inceput inca. Suspendarea in acest caz determina nu o intrerupere a executarii, ci o amanare a acesteia pana dupa rezolvarea contestatiei.



Suspendarea se pronunta de instanta prin incheiere. Intrucat in majoritatea ipotezelor judecarea contestatiei - si deci rezolvarea problemelor suspendarii - are loc in fata instantei de recurs, incheierile pronuntate in aceasta materie nu pot fi atacate cu recurs, pentru ca potrivit legii sunt susceptibile de recurare numai incheierile primei instante si instantei de apel. Incheierea prin care se dispune asupra suspendarii executarii, poate fi atacata cu recurs numai daca s-a invocat cel de-al patrulea caz de contestatie (art.386 lit.d) si doar in ipoteza cand competenta de judecata revine primei instante sau instantei de apel.

Procedura de judecata a contestatiei este diferentiata in functie de cauza invocata drept temei al caii de atac. Exista doua ipoteze diferite dupa cum contestatia se intemeiaza pe: A) primele trei cazuri (art.386 lit.a-c); B) ultimul caz (art.386 lit.d).

Ipoteza A. Cand contestatia s-a introdus pentru un motiv din cele prevazute in art.386 lit.a-c, judecarea propriu-zisa este precedata de o procedura prealabila, asa numita admitere in principiu a contestatiei. Procedura este asemanatoare cu cea existenta in cadrul revizuirii.

Intre admiterea in principiu proprie revizuirii si procedura corespunzatoare din domeniul contestatiei exista totusi unele diferente. Spre deosebire de revizuire verificarea facuta de instanta in cadrul admiterii in principiu a contestatiei nu poate fi considerata o parte a judecarii acesteia ci o procedura prealabila intrucat instanta examineaza intrunirea conditiilor legale fara citarea partilor si fara contradictorialitatea prevazuta de lege in mod obisnuit (art.391 alin.1); de asemenea, in acest cadru nu se administreaza probe, iar hotararea de admitere sau respingere nu poate fi atacata cu apel sau recurs.

In cadrul examinarii in principiu instanta constata daca cererea de contestatie este facuta in termen, daca motivele invocate se incadreaza in prevederile art.386 si daca in sprijinul contestatiei sau depus ori se invoca dovezi care sunt la dosar. In ipoteza intrunirii tuturor acestor conditii prealabile instanta admite in principiu contestatia, prin incheiere si dispune citarea partilor interesate in vederea judecarii sau respinge in principiu contestatia in anulare, prin decizie.

La termenul fixat instanta asculta partile si concluziile procurorului, iar daca gaseste contestatia intemeiata desfiinteaza hotararea atacata si procedeaza, fie de indata fie acordand un termen, la rejudecarea recursului sau la rejudecarea cauzei dupa casare; in urma dezbaterilor instanta poate pronunta si respingerea cererii (art.392).

Cand inculpatul se afla in stare de detinere solutionarea contestatiei se face in conditiile art.375 alin.2 si 3 C.p.p.

Rejudecarea se desfasoara in conformitate cu dispozitiile obisnuite aplicabile recursului .

Instanta de recurs investita cu rejudecarea cauzei care a facut obiectul deciziei desfiintate, nu poate da o solutie care ar produce partii contestatoare o situatie mai grea decat cea din hotararea retractata. Desi in materia contestatiei legea nu prevede expres, practica judiciara a hotarat, de multa vreme si in mod constant, aplicarea regulii "non reformatio in pejus".

Ipoteza B. Cand contestatia in anulare se intemeiaza pe cauza prevazuta de art.386 lit.d procedura prealabila admiterii in principiu nu se mai efectueaza, dupa introducerea cererii fixandu-se un termen si trecandu-se de indata la judecarea cauzei. Procedura de judecata in acest caz este asemanatoare cu cea examinata in ipoteza precedenta, cu unele particularitati determinate de existenta autoritatii lucrului judecat.

Judecarea contestatiei are loc cu citarea numai a partilor interesate in cauza in care s-a pronuntat ultima hotarare. Dispozitia este evidenta, citarea partilor interesate in prima hotarare ramasa definitiva neimpunandu-se din moment ce aceasta hotarare nu poate fi atacata prin contestatie introdusa.

Dupa ascultarea partilor prezente si a concluziilor procurorului, instanta, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza dupa caz prin decizie sau prin sentinta ultima hotarare sau acea parte din ultima hotarare cu privire la care exista autoritate de lucru judecat. Hotararea instantei de contestatie va fi decizie sau sentinta corespunzator cu hotararea a carei anulare se cere pe motivul incalcarii autoritatii de lucru judecat.

Cai de atac. Art.394 alin.4 prevede ca sentinta data in contestatie este supusa apelului iar decizia data in apel este supusa recursului. In consecinta hotararile date in contestatiile introduse pentru primele trei cazuri nu pot fi atacate pe cale ordinara . De asemenea, deciziile pronuntate in recurs in solutionarea cazului prevazut de art.386 lit.d nu pot fi atacate cu recurs. Singurele ipoteze concrete de declarare a unei cai de atac impotriva hotararii pronuntata in contestatie subzista cand aceasta cale de atac se indreapta impotriva hotararii primei instante sau a instantei de apel care ramanand definitiva a incalcat autoritatea de lucru judecat a unei alte hotarari definitive .

Prin decizia nr.525/2004[4] Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile art.394 alin.4 sunt constitutionale.





Vezi cap.IV sectiunea VII "Solutionarea recursului" si sectiunea VIII "Limitele rejudecarii dupa casare".

Recursul declarat impotriva unei decizii prin care s-a respins contestatia intemeiata pe cazurile prevazute de art.386 lit.a-c este inadmisibil (C.S.J. - sect.pen. dec. nr.46/2000. Buletinul jurisprudentei 1990-2003. Bucuresti, 2004, p.1103).

Decizia pronuntata in solutionarea contestatiei in anulare care se refera la o hotarare pronuntata in recurs nu poate fi atacata cu recurs (C.S.J. - sect.pen. dec. nr.631/1996. Buletinul jurisprudentei 1990-2003, p.1108).

Publicata  in M.Of. nr.89/2005.

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }