Punerea in miscare a actiunii penale

PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNII PENALE

Dupa examinarea actelor si lucrarilor din dosarul de urmarire penala, procurorul va putea dispune:

a) Punerea in miscare a actiunii penale, prin ordonanta.

Potrivit art.235 alin.3, ordonanta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute in art.203, si date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit, incadrarea juridica a faptei, calitatea de inculpat, modalitatea de continuare a urmaririi penale, adica cu actiunea penala pusa in miscare.

b) Infirmarea propunerii organului de cercetare penala.

Solutia pe care o va pronunta procurorul in acest caz va fi aceea de: fie restituirea

dosarului la organul de cercetare penala in vederea continuarii cercetarii penale cu respectarea dispozitiilor date de procuror, fie clasarea, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale conform art.262 pct.2 lit.a ori sa dispuna suspendarea urmaririi penale potrivit art.262 pct.2 lit.b. Procurorul va dispune in cele doua cazuri prin rezolutie motivata.

Efectuarea urmaririi penale fata de inculpat

Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat.

Potrivit art.234 alin.2, organul de cercetare penala, daca considera ca sunt intrunite si conditiile prevazute de lege pentru punerea in miscare a actiunii penale, va face propuneri in acest sens iar procurorul sesizat va dispune punerea in miscare a actiunii penale, prin ordonanta.

Punerea in miscare a actiunii penale confera inculpatului anumite drepturi dar si obligatii.

Organul de cercetare penala are obligatia de a-l chema pe inculpat si de a-i comunica fapta pentru care este cercetat precum si de a-i pune in vedere inculpatului aflat in libertate ca are obligatia de a se prezenta la toate chemarile ce i se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea de a comunica orice schimbare de adresa.

Daca inculpatul locuieste in strainatate, la fixarea termenelor de chemare organul de cercetare penala va avea in vedere asistenta juridica internationala.

Daca inculpatul este disparut, se sustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara, urmarirea penala va continua si dupa punerea in miscare a actiunii penale si chiar fara ascultarea inculpatului.

Daca, dupa punerea in miscare a actiunii penale, organul de cercetare penala constata ca au intervenit fapte noi ce urmeaza a fi retinute in sarcina inculpatului ori imprejurari noi care sa conduca la schimbarea incadrarii juridice a faptei sau date cu privire la participarea si a altor persoane, in conformitate cu dispozitiile art.238, organul de cercetare penala este obligat sa faca propuneri procurorului pentru extinderea cercetarilor penale sau pentru schimbarea incadrarii juridice.

Organul de cercetare penala va inainta constatarile procurorului in cel mult 3 zile iar procurorul va decide prin ordonanta in cel mult 5 zile.

Suspendarea urmaririi penale ( art.239-241 )

Urmarirea penala de desfasoara, de regula, cu participarea invinuitului/inculpatului, respectandu-se prin aceasta unul din principiile fundamentale ale dreptului procesual penal, dreptul de aparare.

Dat fiind aparitia unor situatii in care invinuitul/inculpatul este impiedicat sa participe la desfasurarea urmaririi penale, in C.pr.pen. a fost introdusa institutia suspendarii urmaririi penale.

Potrivit unor opinii, prin suspendarea urmaririi penale se intelege intreruperea temporara a procesului penal ca urmare a existentei unei boli grave a invinuitului/inculpatului, constatata printr-o expertiza medico-legala, care il impiedica sa ia parte la activitatea procesuala.

Din analiza acestei definitii rezulta ca organul de cercetare penala poate dispune suspendarea urmaririi penale daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

a)Invinuitul/inculpatul sa sufere de o boala grava care sa nu-i permita sa participe la desfasurarea urmaririi penale.

Boala poate fi de ordin fizic, psihic, permanenta, curabila, incurabila, s.a.

b)Boala trebuie sa fie constatata printr-o expertiza medico-legala.

In practica judiciara s-a decis ca, pentru a se dispune suspendarea urmaririi penale, nu este suficient ca un invinuit/inculpat sa prezinte un certificat medical.

Procurorul se va pronunta prin ordonanta motivata ( art.239 alin.2).

Ordonanta de suspendare a urmaririi penale se va comunica, in copie, invinuitului, inculpatului sau persoanei vatamate.

Cat timp urmarirea penala este suspendata, organul de cercetare penala va continua sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului/inculpatului.

De asemenea, organul de cercetare penala are obligatia de a se interesa periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale.

Solutii de netrimitere in judecata(art.242-249)

Este posibil ca pe parcursul urmaririi penale organul de cercetare penala sa constate existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art.10 lit.f, h si j si sa existe invinuit/inculpat in cauza, situatii in care procurorul, la propunerea organului de cercetare penala, va dispune incetarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau clasarea cauzei penale.

1. Incetarea urmaririi penale ( art.242-248)

Solutia incetarii urmaririi penale survine atunci cand se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute de art.10 lit.f, h si j si exista invinuit/inculpat in cauza.

Aceasta solutie este corespunzatoare incetarii procesului penal dispusa de catre instanta de judecata si semnifica existenta unei infractiuni dar, datorita unei cauze legale, raspunderea penala nu poate interveni.

Incetarea urmaririi penale poate fi totala sau partiala.

Incetarea este totala atunci cand procurorul dispune stingerea in intregime a cauzei penale.

Incetarea este partiala daca in aceeasi cauza sunt mai multi invinuiti/inculpati ori daca mai multe fapte fac obiectul aceleiasi cauze, incetarea urmaririi se va face numai cu privire la invinuitii/inculpatii ori la faptele pentru care exista cazul de incetare a urmaririi penale.

Procedura incetarii ( art.243 )

Daca organul de cercetare penala constata existenta vreunuia din cazurile prevazute la art.10 lit.f, h si j, va inainta dosarul procurorului impreuna cu propunerea de incetare a urmaririi penale.

Procurorul, primind dosarul, pronunta una din urmatoarele solutii:

a) restituie dosarul la organul de cercetare penala cu dispozitia de a continua cercetare;

b) inceteaza urmarirea penala prin ordonanta, daca a fost pusa in miscare actiunea penala sau prin rezolutie, cand nu s-a pus in miscare actiunea penala.

Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale va trebui sa ceara de indata instantei

revocarea masurii arestarii preventive daca exista inculpat arestat iar in termen de 24 ore instanta va dispune, prin incheiere, asupra revocarii masurii preventive.

Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale se va dispune si asupra revocarii masurilor asiguratorii, a confiscarii lucrurilor care, potrivit art.118 C.pen., sunt supuse confiscarii speciale, a masurilor asiguratorii privind reparatiile civile si restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, stabilirii cuantumului cheltuielilor judiciare, a persoanelor care trebuie sa le suporte, restituirea cautiunii in cazurile prevazute de lege, precum si asupra masurilor de siguranta.

Dispunand incetarea urmaririi penale, procurorul are obligatia de a instiinta de indata persoanele interesate.

In ceea ce priveste caile de atac care pot fi exercitate impotriva actelor procurorului, in cauza se va face aplicarea dispozitiilor art.275-278¹.

Astfel, impotriva rezolutiei ori ordonantei de incetare se poate formula plangere, la procurorul ierarhic superior, in termen de 20 zile de la comunicarea solutiei catre persoanele interesate.

Daca procurorul infirma plangerea facuta, persoana nemultumita se va adresa instantei competente, conform art.278¹.

2.Scoaterea de sub urmarire penala ( art.249-249¹ )

Aceasta solutie de scoatere de sub urmarire penala are loc atunci cand se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art.10 a-e si exista invinuit / inculpat in cauza.

Pentru a se dispune scoaterea de sub urmarire penala este necesar a fi indeplinite, cumulativ, conditiile mai sus expuse.

Procurorul poate sa dispuna restituirea dosarului la organul de cercetare penala in vederea continuarii cercetarii sau poate, prin rezolutie motivata, sa dispuna scoaterea de sub urmarire penala.

Singura exceptie cand procurorul se pronunta prin ordonanta este cazul prevazut de art. 10

lit. b^1, indiferent daca actiunea penala a fost sau nu pusa in miscare.

Ratiunea acestei reglementari consta in faptul ca, daca procurorul a apreciat ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazute in art.91 C.pen. ( mustrare, mustrare cu avertisment si amenda de la 100 mii la 10 milioane lei).

In literatura juridica de specialitate s-a scos in evidenta neconcordanta dintre dispozitiile art.90 C.pen. si art.249¹ C.pr.pen. privitoare la aplicarea de catre procuror a sanctiunilor cu caracter administrativ.

S-a apreciat ca, daca in cazul inlocuirii raspunderii penale aceste masuri nu pot fi dispuse decat de instanta de judecata, in cazul constatarii lipsei pericolului social nu ne aflam in prezenta unei infractiuni si, ca urmare, tragerea la raspundere penala nu se mai impune.

Potrivit art.249 alin.2 in referire la art.243 alin.3, procurorul se va pronunta asupra scoaterii de sub urmarire penala in aceeasi zi in cazul in care in cauza exista invinuit / inculpat arestat.

Procurorul va inainta de indata dosarul (24 ore) instantei de judecata.

In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala in baza art.249¹ in referire la art.10 lit. b¹, executarea sanctiunilor cu caracter administrativ se va face dupa cum urmeaza:

executarea mustrarii si a mustrarii cu avertisment aplicate de catre procuror, se

va face de indata dupa scoaterea de sub urmarire penala sau se va fixa un termen la care va fi adus invinuitul / inculpatul;

executarea amenzii va avea loc dupa expirarea termenului in care se poate face

plangere contra ordonantei iar daca s-a formulat plangere, dupa respingerea acesteia.

Executarea propriu-zisa a amenzii va avea loc prin trimiterea unui extras din dispozitivul ordonantei, organului care executa pedeapsa amenzii (art.442,443).

3.Clasarea

Este o institutie proprie urmaririi penale, neregasindu-se in faza judecatii si are loc atunci cand se constata existenta unor impedimente din cele prevazute in art. 10 si nu exista invinuind in cauza.

Clasarea se dispune de catre procuror din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penala printr-o rezolutie motivata.

Procedura prezentarii materialului de urmarire penala( art. 250 - 254 )

La sfarsitul urmaririi penale, adica dupa ce toate probele au fost administrate, acestea sunt aduse la cunostinta invinuitului / inculpatului pentru a i se da posibilitatea de a combate probele in acuzare prin noi cereri sau prin declaratii suplimentare.

Prin urmare, prezentarea materialului de urmarire penala se inscrie intre garantiile dreptului de aparare a invinuitului / inculpatului.

Prezentarea materialului de urmarire penala constituie una din cele mai importante institutii intrucat ofera posibilitatea atat invinuitului / inculpatului de a lua la cunostinta de intregul dosar conferind astfel substanta principiului aflarii adevarului.

In situatia in care urmarirea penala s-a desfasurat fara actiunea penala pusa in miscare, in conformitate cu dispozitiile art. 256 si 257, la terminarea cercetarii penale organul de cercetare penala va inainta dosarul procurorului impreuna cu un referat de terminare a urmaririi penale.

Daca procurorul considera ca este necesar, il cheama pe invinuit si ii prezinta materialul de urmarire penala.

Curtea constitutionala a stabilit ca dispozitia " daca socoteste necesar " din continutul art.257 este neconstitutionala ceea ce inseamna ca procurorul are obligatia, nu latitudinea, de a-l chema pe invinuit si de a-i prezenta materialul de urmarire penala chiar daca acesta a fost adus la cunostinta de catre organul de cercetare penala.

Prin Lg. 281/2003 si in conformitae cu Decizia Curtii constitutionale, sintagma "daca socoteste necesar" a fost eliminata din continutul art.257.

Procedura prezentarii materialului de urmarire penala implica indeplinirea urmatorelor conditii:

a) cercetarea penala sa fie terminata;

b) invinuitul/inculpatul sa fie prezent pentru a lua legatura cu organul de urmarire penala;

Daca invinuitul/inculpatul este disparut sau s-a sustras de la chemarea organului de cercetare penala, referatul de terminare a urmaririi penale va cuprinde si imprejurarile care au determinat imposibilitatea prezentarii materialului de urmarire penala (art.254 alin.1).

Daca invinuitul/inculpatul se prezinta, este prins ori adus pana in momentul inaintarii dosarului la procuror, organul de cercetare penala va proceda la prezentarea materialului de urmarire penala ( art.254 alin.2 ).

Daca invinuitul/inculpatul este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la procuror, acesta din urma va proceda la prezentarea materialului de urmarire penala.

c) sa existe suficiente probe in cauza care sa faca posibila trimiterea inculpatului in judecata.

Daca in urma cererilor noi formulate de invinuit/inculpat, organul de cercetare penala a efectuat noi acte de cercetare sau apreciaza ca se impune schimbarea incadrarii juridice a faptei, va proceda din nou la prezentarea materialului (art.253).

Daca in cauza sunt mai multi invinuiti/inculpati, materialul de urmarire penala

va fi prezentat individual, incheindu-se, separat, cate un proces verbal pentru fiecare inculpat.

La prezentarea materialului de urmarire penala va fi prezent si aparatorul inculpatului in caz contrar, lipsa acestuia va atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Terminarea urmaririi penale ( art.255-art.260)

Aceasta faza a urmaririi semnifica finalizarea activitatilor de cercetare penala efectuate de catre organul competent care va inainta dosarul procurorului pentru ca acesta sa se pronunte asupra trimiterii in judecata.

Functie de criteriul punerii in miscare a actiunii penale, distingem intre terminarea urmaririi penale fara actiunea penala pusa in miscare si terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare.

A.   Terminarea urmaririi penale fara actiunea penala pusa in miscare (art.255-art.257)

Distingem trei momente importante prin care este marcata finalizarea activitatii de

cercetare a organelor competente si anume:

ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii;

inaintarea dosarului privind pe invinuit;

prezentarea materialului de urmarire penala de catre procuror.

Ascultarea invinuitului

Potrivit art.255 alin.1, in cauzele in care nu a fost pusa in miscare actiunea penala

dupa efectuarea actelor de cercetare penala, potrivit art.232, daca exista invinuit in cauza si constata ca impotriva acestuia sunt suficiente probe, procedeaza la o noua ascultare a invinuitului, aducandu-i la cunostinta invinuitului si intrebandu-l daca are noi mijloace de aparare.

Daca invinuitul nu a propus noi probe ori daca cercetarea a fost completata, organul de cercetare penala va intocmi un referat care va cuprinde rezultatul cercetarilor si va inainta dosarul procurorului.

Procurorul, primind dosarul, il va chema pe invinuit si ii va prezenta materialul de urmarire penala potrivit art.250 si urmatoarele.

B.   Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare ( art.258-art.260 )

In cauzele in care actiunea penala a fost pusa in miscare, organul de cercetare penala va

intocmi un referat dupa care va inainta dosarul procurorului.

In cazul in care urmarirea penala este efectuata personal de catre procuror, nu exista obligatia intocmirii vreunui referat.

Cand urmarirea penala priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul va trebui sa cuprinda fapta retinuta, probele administrate si incadrarea juridica precum si date suplimentare privitoare la mijloacele materiale de proba, masurile asiguratorii privind reparatiile civile luate in cursul cercetarii penale precum si cheltuielile judiciare.

Trimiterea in judecata ( art.261-art.269 )

In literatura de specialitate s-a facut distinctia intre momentul prezumtiv al terminarii urmaririi penale si momentul efectiv al terminarii acesteia.

In ceea ce priveste momentul prezumtiv, s-a apreciat ca urmarirea penala este terminata atunci cand procurorul considera ca din probele administrate sunt suficiente indicii ca inculpatul sa fie trimis in judecata.

In ceea ce priveste momentul efectiv, acesta coincide cu trimiterea efectiva a inculpatului in judecata.

Procurorul, primind dosarul, este obligat ca in termen de 15 zile sa procedeze la verificarea lucrarilor si sa se pronunte asupra acestora ( art.261 alin.1 ).

Termenul de 15 zile este un termen de recomandare, nerespectarea lui neatragand consecintele prevazute in art.185.

Daca procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa existand probele necesare, in conformitate cu dispozitiile art.262 va dispune astfel:

a) daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da

rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata;

b) daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da rechizitoriu

prin care dispune trimiterea in judecata.

Rezulta ca rechizitoriul reprezinta ultimul act de urmarire penala prin care este sesizata instanta de judecata cu faptele care urmeaza sa faca obiectul judecatii si persoanele care urmeaza sa fie trase la raspundere penala pentru aceste fapte.

Rechizitoriul va trebui sa cuprinda, potrivit art.263, mentiunile prevazute in art.203 (data, locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care il intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului, temeiul legal, semnatura procurorului, datele privitoare la persoana inculpatului, numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, indicarea calitatii acestora, dispozitia de punere in miscare a actiunii penale si dispozitia de trimitere in judecata).

In cazul in care urmarirea penala a fost efectuata de catre procuror, rechizitoriul va cuprinde si alte date suplimentare prevazute de art.260.

De asemenea, in cazul in care urmarirea penala a fost efectuata conform cu art.209 alin. Final, in vederea legalei sesizari a instantei de judecata, rechizitoriul procurorului va fi supus confirmarii conducatorului Parchetului din care face parte iar cand urmarirea penala a fost efectuata de catre acesta ( conducator ), confirmarea rechizitoriului se va face de procurorul ierarhic superior.

In acelasi sens, potrivit art.264 alin.2, rechizitoriul dat de procurorul de la un Parchet ierarhic inferior celui corespunzator instantei competente sa judece cauza in fond, este supus confirmarii procurorului de la Parchetul corespunzator acestei instante.

In cazul in care rechizitoriul este infirmat de catre procurorul competent, acesta va dispune, dupa caz, refacerea sau completarea urmaririi penale, va inlocui un rechizitoriu cu un altul sau va dispune o solutie de netrimitere in judecata.

Potrivit art.264 alin.3, procurorul competent va intocmi un singur rechizitoriu chiar daca din lucrarile dosarului rezulta ca au fost retinute mai multe fapte ori mai multi inculpati si chiar daca au fost date acestora solutii diferite.

Dupa instrumentarea rechizitoriului si dupa confirmarea acestuia, procurorul va inainta instantei de judecata dosarul cu un numar necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi inaintate inculpatilor intr-un termen de 24 ore.

Copia rechizitoriului nu este necesara si nici nu se comunica in situatia in care inculpatii sunt in stare de libertate.

Trimiterea in judecata are ca efecte desesizarea organului de urmarire penala care nu mai are dreptul de a efectua acte de urmarire penala in aceeasi cauza privind pe aceeasi persoana, cu exceptia situatiei de reluare a urmaririi penale.

Un alt efect consta in sesizarea instantei de judecata competenta sa solutioneze cauza in fond.

Netrimiterea in judecata

Daca procurorul constata ca nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru trimiterea in judecata, va dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale sau clasarea cauzei, prin ordonanta.

In situatia in care invinuitul/inculpatul se afla in stare de detinere, procurorul va trimite dosarul cauzei instantei competente pentru ca aceasta sa se pronunte.

Daca impotriva invinuitului/inculpatului s-a luat masura obligarii de a nu parasi localitatea ori de a nu parasi tara, potrivit art.267 alin.2 se va dispune revocarea acestor masuri.

Incheierea prin care instanta se va pronunta asupra acestor masuri se va transmite procurorului, acesta avand obligatia de a face vorbire in cuprinsul ordonantei de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi sau de clasare.

Daca procurorul va dispune scoaterea de sub urmarire penala, in temeiul art.10 lit.b¹, va aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazute in art.91 C.pen.

Suspendarea urmaririi penale

Potrivit art.262 alin.2 lit.b, daca procurorul constata ca invinuitul/inculpatul sufera de o boala grava care sa-l impiedice sa ia parte la procesul penal, va dispune suspendarea, prin ordonanta.

Restituirea sau trimiterea cauzei in vederea reluarii urmaririi penale sau a cercetarii ( art.270-art.274 )

Urmarirea penala este reluata in caz de incetare a cauzei de suspendare ca urmare a

restituirii cauzei, de catre instanta de judecata, in vederea refacerii sau completarii urmaririi ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal precum si a redeschiderii urmaririi penale.

Atunci cand organul de cercetare penala constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea, va inainta dosarul procurorului pentru a dispune reluarea urmaririi penale.

Daca instanta de judecata a dispus restituirea cauzei in vederea refacerii sau completarii urmaririi penale ori in caz de extindere a actiunii penale sau a procesului penal, urmarirea se reia pe baza hotararii prin care instanta a dispus restituirea.

Redeschiderea urmaririi penale atunci cand aceasta s-a dispus ca urmare a constatarii vreunor impedimente, de indata ce acestea au disparut va avea loc reluarea sau redeschiderea urmaririi penale.

Redeschiderea urmaririi penale va avea loc si atunci cand instanta de judecata, in temeiul art.278¹ a admis plangerea impotriva ordonantei sau, dupa caz, a rezolutiei procurorului de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale ori de clasare si a trimis cauza procurorului pentru reluarea urmaririi penale.

In caz de reluare a urmaririi penale, instanta de judecata, daca a dispus restituirea cauzei, se va pronunta si cu privire la arestarea preventiva.