QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Procedurile speciale








PROCEDURILE SPECIALE



1) Consideratii generale

Sunt anumite situatii cand se impune adoptarea unor reguli care deroga de la cele de drept comun pentru atingerea scopului procesului penal. Aceste norme au un continut si o sistematizare proprie, fiind reglementate atat de procedura comuna cat si de cea speciala.

In functie de modul de reglementare, procedurile speciale sunt proceduri in care se aplica in principal normele derogatorii de la procedura obisnuita. Aceste proceduri speciale sunt impuse de anumite situatii, ca de exemplu: atunci cand are loc judecata unui minor.




In aces sens se insciu si reglementarile date de Legea 304/2004 privind organizarea judiciara.

2) Urmarirea si judecata unor infractiuni flagrante

a) Notiunea de infractiune flagranta

Notiunea de flagrant semnifica, din punct de vedere juridic, o infractiune descoperita in momentul savarsirii ei. Termenul de flagrant provine din latinescul 'flagran-tis' al verbului latin 'flagro - flagrare' (a arde) si care, folosit in context juridic, sugereaza o contextualitate temporala referitoare la momentul comiterii infractiunii si prinderii faptuitorului, autorului.

Conform art. 465 'este flagranta infractiune descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire.' Este considerata flagranta si infractiunea a carei faptuitor este urmarit de persoana vatamata, martori si strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presuoune ca a participat la infractiune.

Infractiunea flagranta tipica imbarca forma prevazuta de art. 465, alin. 1, adica: 'infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire'. Din redactarea textului reiese ca infractiunea flagranta tipica se prezinta in 2 variante:

- in prima varianta care atrage starea de flagranta, legiuitorul a fixat cadrul determinabil (descoperita in momentul savarsirii). Termenul de 'savarsire' are intelesul dat de art. 144 Cod penal;

- cea de-a doua varianta (infractiunea descoperita imediat dupa savarsire), legiuitorul nu a prevazut un criteriu fix, determinabil in timp.

Conform art. 465 alin. 2, este de asemenea considerata flagranta si infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire este urmarit de persoana vatamata, martori oculari sau de strigatul public ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune.

3) conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru aplicarea procedurii speciale:

- infractiunea sa fie flagranta;

- pentru infractiunea respectiva sa fie prevazuta pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an si cel mult 12 ani, precum si in cazul formelor agravante ale acestor infractiuni;

- infractiunea sa fie savarsita intr-un anumit loc (orase, mijloace de transport in comun, porturi, aeroporturi, gari precum si in orice alt loc aglomerat).

4) Urmarirea penala a unor infractiuni flagrante

Conform art. 466, infractiunile flagrante se urmaresc si se judeca conform dispozitiilor prevazute in art. 467, 470 Cod proc. pen.

Organul de cercetare penala sesizat va intocmi un proces - verbal in care se va consemna cele constatate cu privire la fapta savarsita, la declaratiile invinuitului si a celorlalte persoane ascultate. Procesul verbal se citeste invinuitului precum si persoanelor care au fost ascultate. Procesul - verbal este semnat de organul de urmarire penala, invinuit, persoane ascultate. Cand este necesar, organul de urmarire penala poate administra si alte probe.

Procesul - verbal are o dubla functiune:

- act de incepere a urmaririi penale;

- mijloc de proba.

Efectuarea urmaririi penale cade in competenta exclusive a organelor de urmarire penala.

5) Luarea masurilor preventive

Conform art. 468 alin. 1, 'invinuitul poate fi retinut. Retinerea dureaza 24 de ore.'

La sesizarea organului de cercetare penala sau din oficiu, procurorul poate solicita judecatorului arestarea invinuitului pe o durata care nu poate depasi 10 zile.

Dupa luarea masurii retinerii, urmarirea penala se va finaliza dupa cum cercetarea penala a fost sau nu terminata, pe durata celor 10 zile. Daca cercetarea penala a fost finalizata pe perioada retinerii, primind dosarul, procurorul va proceda conform art. 468 alin. 2 si 470.

Daca administrarea probelor necesita o perioada mai mare de 24 de ore, la sesizarea organului de cercetare penala sau din oficiu, procurorul ppoate solicita judecatorului emiterea unui mandat de arestare a invinuitului. Daca judecatorul a dispus emiterea mandatului de arestare invinuitului si procurorul a restituit cauza, organul de cercetare penala este obligat sa continuie cercetarea si sa inainteze dosarul procurorului, in cel mai tarziu de 3 zile de la arestarea acestuia. Nerespectarea acestui termen va avea drep consecinta continuarea cercetarii conform procedurii obisnuite (art. 469 alin. 2).

6) Rezolvarea cauzelor de catre procuror

Privind dosarul, procurorul se va pronunta in cel mult 2 zile, putand dispune trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala ori restituirea cauzei (art. 470).

Daca va dispune trimiterea in judecata, procurorul va intocmi rechizitoriul pe care il va inainta instantei de judecata.

Daca procurorul apreciaza ca trebuie restituita cauza pentru completarea sau refacerea urmaririi penale, urmarirea se va efectua conform procedurii obisnuite. Dispozitiile art. 267, 268 se vor aplica in mod corespunzator.

7) Judecarea unor infractiuni flagrante

a) Instanta competenta

Conform art. 471, in cazul infractiunilor flagrante prevazute de art. 466, instanta competenta este cea obisnuita neexistand o instanta anume desemnata.

b) Masuri premergatoare sedintei de judecata

Conform art. 472 alin. 1 'termenul fixat va fi de 5 zile de la data primirii dosarului'.

Odata cu fixarea termenului de judecata se vor dispune masurile cu privire la prezenta inculpatului, a martorilor sau a partii vatamate. Prezenta inculpatului la judecata este obligatorie, In ceea ce priveste martorii si partea vatamata, avand in vedere urgenta sedintei de judecata, acestia pot fi adusi cu mandate de aducere. Referitor la participarea celorlalte parti la judecata, legea prevede ca acestea nu se citeaza.



Participarea procurorului este obligatorie.



Instanta are obligatia totodata sa verifice daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 466. Daca va constata ca acestea nu sunt indeplinite, judecata se va desfasura conform procedurii obisnuite.

c) Judecata in prima instanta

In mare masura si in cazul infractiunilor flagrante, sunt aplicabile aceleasi dispozitii pentru procedura obisnuita.

Derogarie sunt cele prevazute de art. 473. Astfel, conform art. 300: 'instanta este obligata sa verifice din oficiu, la prima zi de infatisare, regularitatea actului de sesizare.' Deasemenea, este obligata sa verifice, in camera de consiliu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatului inainte de expirarea duratei acesteia.

Conform art. 473 alin. 1, 'instanta va proceda la asculatarea inculpatului, a martorilor prezenti, dar si a persoanei vatamate daca este prezenta.'

Pentru administrarea probelor, instanta poate acorda termene ce nu pot depasi 10 zile in total. In ceea ce priveste desfasurarea judecatii, dupa terminarea cercetarii judecatoresti, se trece la dezbateri care se desfasoara dupa aceleasi reguli stabilite de procedura obisnuita, urmand apoi deliberarea.

Instanta este obligata sa se pronunte asupra cauzei in aceiasi zi in care s-au incheiat dezbaterile sau cel mai tarziu in urmatoarele 2 zile. Rezulta ca, deliberarea si pronuntarea deroga de la procedura comuna unde, potrivit art. 306: 'deliberarea si pronuntarea pot fi amanate cel mult 15 zile'.

Daca inculpatul este arestat, acesta va fi adus la pronuntare. Redactarea hotararii se va face in cel mult 24 de ore. Nerespectarea acestei dispozitii atrage aplicarea unei sanctiuni disciplinare, insa, sub nici o forma nulitatea.

In caz de achitare sau incetare a procesului penal, conform art. 350 alin. 2, 3: 'instanta este obligata sa dispuna punerea de indata in libertate a inculpatului'. Cu aceiasi ocazie, instanta se va pronunta si asupra laturii civile. Instanta se va pronunta asupra actiunii civile numai daca partea vatamata este prezenta, s-a constituit parte civila iar pretentiile acesteia pot fi solutionate fara amanarea judecatii. Actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu.

d) Judecata apelului si recursului

Conform art. 477: 'termenele de apel si recurs sunt de 3 zile si se calculeaza de la pronuntare, dar numai daca judecata a avut loc conform procedurii speciale prevazute de art. 465'. Instanta de apel sau recurs este obligata sa inainte dosarul in 24 de ore de la data declararii caii de atac.

In cazul concursului de infractiuni, cand procedura speciala se aplica numai unora din infractiunile concurente. Instanta va proceda la disjugere.

In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca procedura speciala este aplicabila numai unora din infractiuni sau inculpati iar disjungerea nu este posibila, urmarirea si judecarea va avea loc conform procedurii obisnuite.

Pentru ca instanta sa stabileasca posibilitatea aprecierii procedurii speciale va trebui sa clarifice mai intai posibilitatea disjungerii conform dispozitiilor care reglementeaza aceasta institutie in caz de conexitate sau indivizibilitate.

e) Cazurile cand nu se aplica procedura speciala

Din anumite considerente ce tin in special de indeplinirea actelor procesuale si procedurale, legiuitorul a exclus anumite cazuri de la aplicarea procedurii flagrante prevazuta de art. 479.

Sunt exceptate de la aplicarea procedurii speciale:

- infractiunile savarsite de minori;

- infractiunile prevazute de art. 279 alin. 2 lit. a, cazuri in care plangerea prealabila se face de catre persoana vatamata direct la instanta de judecata.

In cazul celorlalte infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a partii vatamate, daca acestea sunt flagrante si se savarsesc in conditiile art. 466, constatarea savarsirii lor este obligatorie si se face conform art. 467.

Prin urmare, aplicarea procedurii speciale este conditionata de introducerea de care persoana vatamata a plangerii prealabile, intr-un anumit termen de 24 de ore de la savarsirea infractiunii flagrante. In acest scop, persoana vatamata este chemata si intrebata daca intelege sa formuleze plangere in termenul de 24 de ore.


Procedura de urmarire si judecare a faptelor de coruptie


Fenomenul infractional al coruptiei implica desfasurarea unui ansamblue de activitati imorale si nelegale de catre diferite persoane ori de catre diferite grupuri, toate exercitand functii publice sau care sunt in legatura cu acestea, in scopul obtinerii unor avantaje materiale sau morale, prin utilizarea unor forme de constrangere, inselaciune sau influenta.

In vederea prevenirii si combaterii eficiente a infractiunilor de coruptie prin accentuarea operativitatii in solutionarea cauzelor care au ca obiect asemenea infractiuni au fost adoptata Legea nr. 78/2000.


Persoanele carora li se pot aplica masuri de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie


Potrivit art. 1 din Legea nr. 78/2000, masurile de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie se pot aplica urmatoarele categorii de persoane:

a) care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice;

b) care indeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o functie sau o insarcinare, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, in cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor nationale, unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici;

c) care exercita atributii de control, potrivit legii;

d) care acorda asistenta specializata unitatilor prevazute la lit. a si b, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le influenta;

e) care, indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta cu privire la: operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament, in burse, in asigurari, in plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora, tranzactii comerciale interne si internationale;





f) care detin o functie de conducere intr-un partid sau intr-o formatiune politica, intr-un sindicat, intr-o organizatie patronala ori intr-o asociatie fara scop lucrativ de fundatie;

g) alte persoane fizice decat cele prev. la lit. a - f, in conditiile prevazute de lege.


Infractiunile supuse procedurii speciale


Infractiunile la care se refera prevederile Legii nr. 78/2000 sunt impartite in urmatoarele patru categorii:

- infractiuni de coruptie;

- infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie;

- infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie;

- infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comutitatilor Europene prevazute de art. 181 - 185 din Legea nr. 78/2000 prin sanctionarea carora se asigura protectia fondurilor si a resusrselor Comunitatilor Europene.

Prin infractiuni de coruptie sunt avute in vedere infractiunile prevazute la art. 254 - 257 Cod penal, precum si infractiunile prevazute in legi speciale, ca modalitati specifice ale infractiunilor prevazute la art. 254 - 257 Cod penal, in functie de calitatea persoanelor care savarsesc sau fata de care se savarsesc faptele ori in raport cu sectoarele de activitate unde acestea se comit.

Prin infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie sunt avute in vedere infractiunile in art. 10 -13 din Legea nr. 78/2000, cum ar fi, de exemplu, stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzaztii comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Prin infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie sunt avute in vedere faptele incriminate in art. 17 - 18 din Legea nr. 78/2000, cum ar fi, spre exemplu, tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau a unei infractiuni asimilate celor de coruptie, precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune.

Prin infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene sunt avute in vedere infractiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor (art. 181), schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor (art. 182), folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor (art. 183), etc.

Potrivit art. 21 din Legea nr. 78/2000, infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate acestora si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie, daca sunt flagrante, se urmareasc si se judecata potrivit dispozitiilor art. 465 si art. 467 - 479 Cod proc. pen. (procedura de urgenta pentru unele infractiuni flagrante), iar daca nu sunt flagrante, urmarirea penala si judecata se efectueaza potrivit procedurii de drept comun.


Urmarirea penala a faptelor de coruptie


Parchetul National Anticoruptie - Atributiile Parchetului National Anticoruptie


In vederea combaterii eficiente a infractiunilor de coruptie, prin Ordonanta de Urgenta nr. 43/2004, s-a infiintat Parchetul National Anticoruptie, care functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie.

Potrivit art. 3 din Ordonanta nr. 43/2002, atributiile Parchetului National Anticoruptie sunt urmatoarele:

a) efectuarea urmaririi penale pentru infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000;

b) conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitia procurorului de catre ofiterii de politie judiciara aflati sub autoritatea exclusiva a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie;

c) conducerea, supravegherea si controlul activitatilor de ordin tehnic ale urmaririi penale, efectuate de specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, numiti in cadrul Parchetului National Anticoruptie;

d) studierea cauzelor care genereaza si a conditiilor care favorizeaza coruptie, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale;

e) elaborarea raportului anual privind activitatea P.N.A. si prezentarea acestuia in fata Parlamentului, nu mai tarziu de primul trimestru al anului viitor;

f) constituirea si actualizarea bazei de date in domeniul faptelor de coruptie.


Organizarea si funtionarea Parchetului National Anticoruptie


P.N.A. este condus de un procuror general ajutat de un procuror general adjunct.

La nivel central, P.N.A. se organizeaza in urmatoarele doua sectii, conduse de procurori sefi de sectie:

- sectia de combatere a coruptiei;

- sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie;

La nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel se infiinteaza servicii in subordinea directa a procurorului general al P.N.A.

Potrivit art. 6, P.N.A. se incadreaza cu procurori, ofiteri de politie judiciara, specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic precum si in alte domenii, personal auxiliar de specialitate, precum si personal economic si administrativ.


Competenta Parchetului National Anticoruptie






Potrivit art. 13 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta nr. 43/2002, procurorii specializati din cadrul P.N.A. efectueaza in mod obligatoriu urmarirea penala pentru infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000.

in competenta P.N.A. sunt date infractiunile din Legea nr. 78/2000 savarsite in vreuna din urmatoarele circumstante:

a) daca indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba mai mare decat echivalentul in lei a 100.000 lei euro sau o pertubare deosebut de grava a activitatii unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice;

b) de catre deputati, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat si asimilatii acestora, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ai Curtii Constitutionale, presedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale, membrii judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi, guvernatorul si viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei , presedintele Consililiui Concurentei, ceilalti magistrati, ofiteri superiori, amirali, generali, maresali si politisti cu grade echivalente, presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti si primarii municipiilor resedinta de judet, prefecti, subprefecti, persoane cu functii de conducere si de control in cadrul autoritatilor publice centrale, notarii publici, lichidatorii judiciari, comisarii Garzii Financiare, membrii consiliilor de administratie si persoane care detin functii de conducere de la director inclusiv, in cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societatilor nationale, al bancilor si societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar, institutiilor publice care au atributii in procesul de privatizare si al unitatilor centrale financiar - bancare.


Urmarirea penala in cazul in care infractiunile sunt flagrante


Se face distinctie, in privinta regimului procedural aplicabil infractiunilor de coruptie, dupa cum aceste infractiuni sunt sau nu sunt flagrante. Astfel, daca infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate acestora sau infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie sunt flagrante, se urmaresc potrivit dispozitiilor art. 465 si art. 467 - 470 Cod procedura penala. Aceasta inseamna ca urmarirea penala a acestor infractiuni se desfasoara dupa normele procedurii speciale aplicabile unor infractiuni flagrante, fara a mai fi necesara indeplinirea tuturor conditiilor prevazute in art. 466 Cod proc. pen. (infractiunea sa fie flagranta, sa fie pedepsita prin lege cu inchisoare mai mare de 1 an si de cel mult 12 ani si sa fie savarsita in anumite locuri). Este suficient, deci, sa se constate ca infractiunea respectiva este flagranta si se va aplica procedura urgenta de urmarire a unor infractiuni flagrante.


Urmarirea penala in cazul in care infractiunile nu sunt flagrante


Daca infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate celor de coruptie sau infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie nu sunt flagrante, urmarirea penala se efectueaza potrivit procedurii de drept comun.

Atat la procedura de urgenta aplicabila infractiunilor de coruptie care sunt flagrante, cat si la procedura de drept comun aplicabila infractiunilor de coruptie care nu sunt flagrante se adauga unele dispozitii speciale privind descoperirea si urmarirea acestor infractiuni, dispozitii prevazute in Legea nr. 78/2000. Astfel, in privinta sesizarii, se prevede ca persoanele cu atributii de control sunt obligate sa instiinteze organul de urmarire penala sau, dupa caz, organul de constatare a savarsirii infractiunii, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage raspunderea penala (art. 23 alin. 1).

De asemenea, persoanele cu atributii de control sunt obligate, in cursul efectuarii actului de control, sa procedeze la asigurarea si conservarea urmelor infractiunii, a corpurilor delicte si a oricaror mijloace de proba ce pot servi organelor de urmarire penala (art. 23 alin. 2).

Pentru inceperea urmaririi penale in legatura cu aceste infractiuni, trebuie sa existe unul din modurile de sesizare prevazute in procedura de drept comun, cu exceptia sesizarilor anonime care, potrivit art. 25 alin. 3 nu pot fi luate in considerare.

In vederea prevenirii, descoperirii si sanctionarii faptelor de coruptie, secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmarire penala, instantelor de judecata sau Curtii de Conturi.

In cazul savarsirii unei infractiuni de coruptie, unei infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie sau unei infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie, este obligatorie (conform art. 20 din Legea nr. 78/2000) luarea masurilor asiguratorii.

Indiferent daca sunt sau nu sunt flagrante, urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror.


Judecarea faptelor de coruptie


Judecata in cazul in care infractiunile sunt flagrante


Daca infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate acestora sau infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie sunt flagrante, se judecata potrivit dispozitiilor art. 471 - 479 Cod proc. pen. (procedura de urgenta aplicabila unor infractiuni flagrante).


Judecata in cazul in care infractiunile nu sunt flagrante


In situatia in care infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate acestora sau infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie nu sunt flagrante, judecata se efectueaza potrivit procedurii de drept comun.

Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, pot fi constituite complete specializate. Reglementarea cadrului in privinta posibilitarii constituirii unor asemenea complete se afla in art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, in care se prevede ca, atunci can este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }