Procedura plangerii prealabile

PROCEDURA PLANGERII PREALABILE

Sectiunea I

Plangerea prealabila

1.Natura juridica

Plangerea prealabila are un carecter mixt in sensul ca este reglementata atat de Codul penal (art.131 si 132)ca o institutie de drept material , cat si de Codul de procedura penala (art.279-286)ca o institutie de procedura. Ea constituie nu numai un mod de sesizare a organelor judiciare ci si o conditie obligatorie pentru punerea in miscare a actiunii penale.

2. Titularii plangerii prealabile

Acestia sunt:

-persoana vatamata adica persoana fizica care a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin infractiune.

-reprezentantul legal in cazul persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

3. Continutul si termenul de introducere al plangerii prealabile

Potrivit art. 283 Cod pr. pen. plangerea trebuie sa cuprinda:

-descrierea faptei

-indicarea autorului

- aratarea mijloacelor de proba

-indicarea adresei partilor si a martorilor

-precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila

-indicarea persoanei responsabile civilmente cand este cazul

Termenul de introducere a plangerii prealabile este de 2 luni de la data cand persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul.

Daca persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data cand persoana indreptatita a stiut cine este faptuitorul.

Sectiunea a II-a

Organele carora li se adreseaza plangerea pralabila

1. Introducerea plangerii prealabile la instanta de judecata

Conditii:

-sa se fi savarsit una din infractiunile prevazute de art.180.184 alin.1,193.205,206.210,213 si 220 Cod penal.si in cazul infractiunilor prevazute de art.193, 205 si 206 daca sunt savarsite prin presa sau orice mijloace de comunicare in masa.

-faptuitorul sa fie cunoscut

2. Introducerea plangerii prealabile la organul de cercetare penala sau procurorului

In cazul celorlalte infractiuni decat cele prevazute la pct. 1 plangerea se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului. Pentru infractiunile prevazute la pct.1 daca faptuitorul nu este cunoscut persoana vatamata se adreseaza organului de cercetare penala pentru identificarea lui.

3. Introducerea plangerii prealabile la organul competent sa efectueze urmarirea penala

Cand plangerea prealabila este indreptata contra unui judecator, procuror, notar public, militar, judecator si controlor financiar de la camera de conturi judeteana sau contra unei persoane aratate in art.29 pct.1 C.pr.pen. organul competent sa efectueze urmarirea penala este procurorul de la parchetul de pe langa Curtea de Apel sau Curtea Militara de Apel ori procurorul de la Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Sectiunea a III-a.

Modalitati speciale privind procedura plangerii prealabile.

1. Procedura in cazul infractiunilor flagrante.

Organul de urmarire penala in cazul unei infractiuni flagrante este obligat sa constate savarsirea acesteia chiar si in lipsa unei plangeri prealabile.

Situatii:

-daca este vorba despre o infractiune intre cele prevazute la art. 27 9 alin.2 lit a constatarile vor fi trimise la cerere instantei sesizate prin plangere;

- daca este vorba despre o infractiune aratata prin art. 279 lit.b si c organul de urmarire penala cheama persoana vatamata iar daca aceasta declara ca face plangere prealabila continua urmarirea penala daca este competent iar daca nu este competent trimite cauza organului competent.

2. Procedura in caz de conexitate si indivizibilitate.

Daca infractiunile prevazute la art. 279 alin 2 lit. a-c se afla in stare de conexitate sau de indivizibilitate iar disjungerea nu este posibila se procedeaza potrivit prevederilor art. 35 C.pr.pen.

Daca ne aflam in situatiile de conexitate sau indivizibilitate pentru o infractiune la care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabilasi o alta infractiune la care nu este necesara plangerea prealabila se aplica tot prevederile art. 35 dar numai in situatia in care disjungerea nu este posibila.

3. Procedura in cazul schimbarii incadrarii juridice a faptei.

Este posibil ca intr-o cauza in care s-au efectuat acte de cercetare penala ulterior sa se considere ca fapta urmeaza a primi o incadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila. In atare situatie organul de cercetare penala este obligat sa cheme partea vatamatasi sa o intrebe daca intelege sa faca plangere. Se pot ivi doua situatii:

- daca aceasta intelege sa faca plangere organul de cercetare penala, daca este competent, continua cercetarea iar in caz contrar trimite dosarul instantei competente;

- daca partea vatamata nu intelege sa faca plangere prealabila trimite actele procurorului in vederea incetarii urmaririi penale.

Schimbarea incadrarii juridice se poate face si in fata instantelor de judecata. In aceasta situatie este chemata persoana vatamatasi intrebata daca intelege sa faca plangere pentru infractiunea respectiva. In functie de obtiunea persoanei vatamate instanta poate inceta sau continua procesul penal.