Principiile fundamentale ale dreptului penal

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI PENAL

Def : Principiile fundamentale ale dreptului penal sunt acele idei, orientari de baza, care calauzesc atat elaborarea cat si realizare normelor penale. Se regasesc in cadrul principalelor institutii ale dreptului penal (infractiunea, raspunderea penala si sanctiunile penale)

Principiul I

Principiul legalitatii exprima regula, ca intraga activitate in domeniul dreptului penal se desfasoara pe baza legii si in conformitate cu aceasta. In dreptul penal, acest principiu este examinat, avand la baza cele 3 institutii (infractiunea, raspunderea penala si sanctiunea penala).

Acest principiu poate fi caracterizat de cele 3 expresii latine:

a) nullum crimae sine lege (nu exista crima fara lege)

b) nulla poena sine lege (nu exista pedeapsa fara lege)

c) nullum judicium sine lege (nu exista justitie fara lege)

Chiar daca o fapta este periculoasa, nu poate fi considerata infractiune daca prin lege nu este calificata ca atare.

Documente in care este consacrat acest principiu:

declaratia drepturilor omului si cetateanului

constitutia din 1923

constitutia din 1991

pactul international cu privire la drepturile civile si politice (1966)

Principiul II

Principiul umanismului presupune ca intreaga reglementare penala, trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului.

In centrul legislatiei se afla, deci, omul cu drepturile si libertatile sale.

Ex: executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului.

Principiul III

Principiul egalitatii in fata legii penale exprima regula ca toti indivizii sunt egali in fata legii penale.

Art.16, alin.1 din Constitutie: "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilregii si fara discriminari."

alin.2 din Constitutie: "Nimeni nu este mai presus de lege."

Principiul IV

Principiul prevenirii savarsirii faptelor prevazute de legea penala presupune ca intreaga reglementare juridico - penala, trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care cavarsesc astfel de fapte.

Principiul V

Principiuil conform caruia infractiunea este unicul temei al raspunderii penale, el functioneaza ca o garantie a libertatii persoanei.

Principiul VI

Principiul personalitatii raspunderii penale contine regula potrivit careia, atat obligatia de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nerespectarea acestei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia respectiva.

Principiul VII

Principiul individualizarii sanctiunii de drept penal presupune stabilirea si aplicarea sanctiunii penale in functie de gravitatea faptei, de periculozitatea infractorului sau de necesitatile de indreptare ale acestuia.

IZVOARELE DREPTULUI PENAL

Prin izvor al dreptului penal intelegem forma juridica pe care o ia norma penala pentru a devenii obligatorie.

Izvoare:

a) Constitutia romaniei consacra valorile fundamentale ale statului, persoanei cu drepturile si libertatile acestuia, proprietatea, ordinea de drept.

b) Codul penal este principalul izvor de drept in materie penala, adoptat in 1968 si intrat in viguare in 1969

c) Legile penale complimentare sunt menite sa completeze prevederile codului penal

Ex: lg. 23/1969 privind executarea pedepselor

lg. 296/2001 privind extradarea

d) Legile nepenale cu dispozitii penale sunt legile care contin incriminari separate fata de codul penal

Ex: lg. 84/1996 privind regimul imbunatatirii funciare

lg. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

e) Tratate si conventii internationale - acestea devin izvoare de drept in masura in care sunt ratificate de catre statul roman, prin institutii abilitate.

RAPORTUL JURIDIC PENAL

Raportul juridic penal este o relatie de aparare sociala, reglementata printr-o norma de drept penal. Realizarea normei de drept penal, are loc prin respectarea (din convingere sau din teama de represiune) de catre majoritatea destinatarilor, a exigentelor acestor norme.

Structura raportului juridic penal. Exista 2 tipuri de raport juridic penal:

a) raprt juridic penal de conformare

b) raport juridic penal de conflict

Subiectele raportului juridic penal. In ambele tipuri de raport intalnim ca subiect principal, statul (ca titular al functiei de aparare sociala).

In raportul juridic de conformare, statul, este cel care edicteaza normele, iar populatia
( subiect nedeterminat ) apare ca destinatar al acestor norme.

In raportul juridic de conflict, ambele subiecte sunt determinate. Statul, cel care va aplica sanctiunea persoanei care a savarsit o infractiune si persoanei fizice, cel care a savarsit infractiunea si care urmeaza sa suporte consecintele.

Continutul raportului juridic penal este format din drepturile si obligatiile subiectilor.

In cazul raportului juridic de conformare dreptul statului de a elabora norme si obligatia persoanei de a se conforma.

In cazul raportului juridic de conflict drepturile si obligatiile statului de a trage la raspundere prin aplicarea unei sanctiuni, pe cel care a savarsit o infractiune si de asemenea, obligatia persoanei fizice de a suporta consecintele unei condamnari.

Obiectul raportului juridic penal il constituie anumite actiuni pe care titrularul dreptului le efecueaza sau le poate pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le savarsi sau a se abtine de la a le savarsi.

Durata raportului juridic penal

a)   raportul juridic penal de conformare incepe in momentul intrarii in vigoare a normei penale. De asemenea, persoana fizica este necesara sa fi implinit varsta de 14 ani sau sa dobandeasca o anumita calitate ( cetatean, functionar public, militar etc. ) si inceteaza in momentul iesirii din vigoare a normei, in momentul aparitiei raportului de conflict sau in momentul in care persoana fizica pierde o anumita calitate

b)   raportul juridic penal de conflict incepe in momentul savarsirii unei infractiuni ( fapta prevazuta de legea penala ) si inceteaza prin executarea sanctiunilor aplicate infractorului sau prin interventia unei cauze care inlatura raspunderea penala.