FUNCTIONAREA SI INCETAREA SOCIETATII CIVILE

1 Durata societatii.

Potrivit art. 1501 C. civ., societatea incepe din momentul incheierii contractului, daca partile nu au prevazut un termen suspensiv ( obligatiile trebuie sa fie executate la termenul stipulat).

Daca durata societatii nu este determinata prin conventia partilor si nu rezulta nici din particularitatile obiectului ei, ea se prezuma a fi contractata pentru toata viata asociatilor (art. 1502 C. civ.) si inceteaza mai inainte numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.

2 Raporturile dintre asociati si societate.

Raporturile dintre asociati si societate se caracterizeaza prin :

Buna - credinta pentru treburile societatii, cerinta esentiala  pe tot parcursul existentei societatii .

Raspunderea fata de societate a fiecarui asociat  pentru daunele provocate in mod culpabil (chiar daca prin alte fapte sau acte ar aduce foloase societatii) .Daunele cauzate nu se compenseaza cu aceste foloase (art. 1508 C. civ.).

La fel ca pentru nedepunerea la termen a sumelor de bani promise ca aport social , folosirea de bani din patrimoniul societatii este purtatoare de dobanzi(art. 1504 alin.2 C. civ.), din ziua luarii lor si fara punere in intarziere.

Obligatiile contractate cu buna-credinta in interesul societatii si  pagubele suferite - fara culpa - cu ocazia activitatilor desfasurate pentru administrarea treburilor societatii (art. 1510 C. civ.) dau dreptul asociatilor la actiunea in restituire contra societatii .

3 Administrarea societatii.

Modul si organele de administrare pot fi determinate prin acordul unanim al asociatilor (in chiar contractul de societate sau printr-un act ulterior).

Administrarea societatii poate fi incredintata uneia sau mai multor persoane.

Articolul 1514 C. civ  - Daca administrarea s-a incredintat unui singur asociat printr-o clauza speciala din contractul de societate (administrator statutar), el va putea efectua toate actele fara consimtamantul celorlalti si imputernicirea lui nu va putea fi revocata decat pentru o "cauza legitima', adica pentru culpa, rea administrare etc.

Articolul 1515 C. civ  - Daca gestiunea a fost incredintata mai multor asociati, fara a li se determina atributiile, atunci fiecare poate incheia valabil actele necesare gestiunii societatii .Daca insa s-a convenit ca actele trebuie sa fie facute in comun, pentru validitatea actului este necesar consimtamantul tuturor administratorilor (art. 1516 C. civ.)

In absenta reglementarilor privitoare la administratori se aplica regulile impuse de art. art. 1517-1518 C. civ

se prezuma ca asociatii si-au dat reciproc facultatea de a administra unul pentru altul, actele incheiate numai de unul dintre acestia fiind obligatorii pentru societate;

fiecare asociat poate sa foloseasca bunurile societatii potrivit destinatiei acestora, fara a impiedica pe ceilalti asociati in activitatea lor si fara a aduce pagube societatii;

actele de dispozitie asupra bunurilor societatii nu vor putea fi incheiate decat cu acordul tuturor asociatilor.

Regula speciala instituita aici este ca "Actele si faptele savarsite cu incalcarea acestor reguli nu obliga societatea, ci numai pe asociatul care le-a savarsit, el fiind pasibil si de plata daunelor-interese".

4 Raporturile cu tertii.

Codul civil se ocupa de aceasta problema in art. 1520-1522 din Sectiunea "Despre obligatiile asociatilor catre a treia persoana".

Raporturile cu tertii trebuie examinate pornind de la faptul ca societatea nu are personalitate juridica deci nu este subiect de drept.

Prin urmare, pentru obligatiile contractate ras­punde numai asociatul contractant(art. 1520 C. civ.), dar daca actul respectiv a fost incheiat in limitele imputernicirii acordate, este angajata raspunderea tuturor asociatilor.

Prin urmare, creditorul poate urmari atat fondul social cat si patrimoniul personal al asociati­lor.

Raspunderea asociatilor nu este solidara. impartire-foloa­selor si pierderilor se poate face nu numai la incetarea societatii, dar si in cursul functionarii acestuia. Repartizarea foloaselor si pierderilor se face proportional cu valoarea aportului social adus de fiecare asociat, daca nu exista o stipulatie contrara.

Totusi, contractul de societate este nul daca se stipuleaza ca totalitatea foloaselor sa fie atribuit unui singur asociat sau daca se prevede ca unul sau mai multi dintre asociati sa fie scutiti de a participa la suportarea pierderii.

5 Impartirea foloaselor si pierderilor (art. 1511-1513 C. civ.).

Repartizarea foloaselor (beneficiilor) si pierderilor se poate face la incetarea sau in cursul functionarii societatii.

Daca nu s-a prevazut altfel in contract, repartizarea foloaselor si pierderilor (inclusiv a cheltuielilor societatii) se face proportional cu valoarea aportului social adus de fiecare asociat.

Desi modul de impartire a foloaselor si pierderilor este lasat la aprecierea partilor (repartizarea in functie de aport avand loc numai in lipsa de stipulatie contrara), legea (art. 1513 C. civ.) declara nul contractul de societate prin care s-ar stipula participarea unui asociat sau unor asociati numai la castig (asa numita clauza leonina, care, inca din dreptul roman, era socotita contra naturam societatic).

Interzicerea clauzei leonine nu rapeste insa dreptul asociatilor de a fixa in mod inegal (in disproportie cu valoarea aporturilor aduse) participarea la beneficii sau pierderi, cu conditia ca aceasta intelegere sa nu reprezinte o eludare a legii (de exemplu, participarea cu o valoarea derizorie); se poate stipula, de exemplu, ca in cazul asociatului care a adus ca aport anumite servicii (prestatii in munca depasind cadrul activitatii comune obisnuite), contributia sa la pierderi sa se limiteze la foloasele aduse prin serviciile prestate.

Dreptul la beneficii al asociatilor prezinta caracter patrimonial si se manifesta sub forma de dividende.