QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Drepturile, libertǎtile si indatoririle fundamentale ale cetǎtenilor romani. Cetatenia romana si europeana








Drepturile, libertǎtile si indatoririle fundamentale ale cetǎtenilor romani. Cetatenia romana si europeana



Obiective specifice:


Sunt analizate notiunea naturǎ juridicǎ, corelatia cu reglementǎrile internationale, clasificǎri, sfera si principiile constitutionale a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor romani, inclusiv cetatenia.






1. Notiunea de drepturi fundamentale si de indatoriri fundamentale


Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, esentiale pentru cetǎteni, determinante pentru statutul juridic al cetǎteanului, inscrise in acte normative speciale (legi fundamentale, declaratii de drepturi etc.).

Drepturile fundamentale ale cetǎtenilor romani sunt drepturi subiective ale cetǎtenilor, esentiale pentru viata lor, pentru libertatea si demnitatea lor, indispensabile pentru dezvoltarea personalitǎtii umane, fiind drepturi consacrate prin Constitutie si garantatǎ prin Constitutie si legi.

Indatoririle fundamentale sunt obligatii ale cetǎtenilor considerate esentiale pentru popor, in scopul realizǎrii intereselor generale inscrise in Constitutie si a cǎror infǎptuire este asiguratǎ prin convingere sau, in caz de nevoie, prin forta coercitivǎ a statului.


2. Natura juridicǎ a drepturilor fundamentale


Doctrina a elaborat mai multe teorii pentru a defini natura juridicǎ a drepturilor fundamentale. Vorbim astfel de teoria drepturilor naturale, de teoria individualistǎ, de teoria drepturilor reflexe.

Unii autori considerǎ cǎ drepturile fundamentale sunt veritabile obligatii in sarcina statului, altii vorbesc despre caracteristicile esentiale ale statutului fiintei umane, iar altii considerǎ cǎ fac parte din capacitatea juridicǎ a cetǎtenilor, legandu-le de cetǎtenie.

Se poate afirma cǎ drepturile fundamentale nu se pot manifesta decat in cadrul unui raport juridic si cǎ impreunǎ cu alte drepturi si obligatii corelative constituie statutul juridic al persoanei.


3. Corelatia dintre reglementǎrile interne si reglementǎrile internationale in materia drepturilor fundamentale


Reglementǎrile internationale consacrǎ, de asemenea, drepturile fundamentale ale cetǎtenilor si le protejeazǎ prin mijloace juridice eficace, creand o jurisdictie internationalǎ.

Dacǎ, in general, este admis cǎ nu se poate atribui calitatea de subiect de drept international decat statelor, nu si individului, reglementǎrile internationale cu un asemenea obiect (drepturile omului si cetǎteanului) au un caracter limitat si derogator in raport cu reglementǎrile interne.

Aceasta insǎ este o problemǎ deja simplificatǎ si transatǎ in sensul cǎ normele dreptului international si comunitar sunt in materie de drepturi si obligatii fundamentale obligatoriu prevalente (art. 20, alin. 2), cu exceptia prevederii nationale mai favorabile.


4. Sfera drepturilor omului si cetǎteanului


Doctrina discutǎ despre trei generatii de drepturi fundamentale: prima, care constǎ in drepturile civile si politice; a doua, care grupeazǎ drepturile sociale, economice si culturale si a treia, grupand drepturile de solidaritate: dreptul la pace si dreptul la un mediu sǎnǎtos.

Evolutia societǎtii nu face decat sǎ ducǎ la cresterea si diversificarea drepturilor fundamentale consacratǎ prin reglementǎri atat interne, cat si internationale.


5. Clasificarea drepturilor fundamentale


clasificare destul de utilizatǎ este cea a drepturilor individuale si colective, dar nu tine cont de faptul cǎ drepturile fundamentale nu pot avea ca titular decat individul, nu colectivitatea.

Un criteriu care pune mai putine probleme este cel al continutului drepturilor si libertǎtilor.

In baza acestui criteriu, drepturile si libertǎtile cetǎtenilor romani se impart in urmǎtoarele categorii: inviolabilitǎtile (care prin continutul lor asigurǎ viata, libertatea si securitatea individului), drepturile si libertǎtile economice, sociale si culturale (care prin continutul lor asigurǎ conditiile materiale, juridice si sociale pentru viatǎ, muncǎ, educatie, sǎnǎtate etc.), drepturile exclusiv politice (care prin continutul lor pot fi exercitate numai de cǎtre cetǎteni, prin participare la guvernare), drepturile si libertǎtile social-politice (care prin continutul lor asigurǎ posibilitatea rezolvǎrii problemelor sociale, spirituale sau pentru participarea la guvernare – societatea civilǎ) si drepturile garantii (care prin continutul lor joacǎ rolul de garantii constitutionale).

mentiune aparte se impune pentru cazul special al „egalitǎtii”, care nu este enumeratǎ, intrucat constituie un principiu fundamental al cetǎtenilor, o intreagǎ categorie de drepturi fundamentale si un drept politic in sens restrans.


6. Principiile constitutionale aplicabile drepturilor, libertǎtilor si obligatiilor fundamentale ale cetǎtenilor romani


universalitatea drepturilor, libertǎtilor si obligatiilor (art. 15, alin. 1)

non-retroactivitatea legii (art. 15)

egalitatea in drepturi a cetǎtenilor (art. 16, alin. 1 si art. 16, alin. 2)

functiile si demnitǎtile publice pot fi ocupate in conditiile legii doar de cetǎteni romani cu domiciliul in tarǎ (art. 16, alin. 3)

cetǎtenii Uniunii Europene care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si a fi alesi in autoritǎtile administratiei publice locale (art. 16, alin. 4)

protectia cetǎtenilor romani in strǎinǎtate (art. 17)

cetǎtenii strǎini si apatrizii beneficiazǎ in Romania de protectia vietii si bunurilor (art. 18)

cetǎtenii romani nu pot fi extrǎdati sau expulzati (art. 19, alin. 1)

cetǎtenii romani pot fi extrǎdati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte (art. 19, alin. 2)

prioritatea reglementǎrilor internationale in materie de drepturi fundamentale (art. 20), cu exceptia legii mai favorabile (art. 20, alin. 2)

accesul liber si egal la justitie

caracterul exceptional al restrangerii exercitiului unor drepturi si libertǎti fundamentale (art. 53).



Inviolabilitǎtile

dreptul la viatǎ, la integritate fizicǎ si integritate psihicǎ (art. 22) – interzicerea pedepsei cu moartea si a terorii



libertatea individualǎ (art. 23), cu 13 alineate – procesul penal

dreptul la apǎrare (art. 24)

dreptul la libera circulatie (art. 25)

dreptul la protectia vietii intime, familiale si private (art. 26)

dreptul persoanei de a dispune de ea insǎsi (art. 26, alin. 2)

inviolabilitatea domiciliului (art. 27) si resedintei.

Drepturile si libertǎtile sociale, economice si culturale

dreptul la invǎtǎturǎ (instructie) (art. 32)

dreptul la culturǎ (art. 33) – art. nou

dreptul la ocrotirea sǎnǎtǎtii (art. 34)

dreptul la muncǎ si la protectia socialǎ a muncii (art. 41)

interzicerea muncii fortate (art. 42) art. nou

dreptul la grevǎ (art. 43)

dreptul la proprietate privatǎ (art. 44)

dreptul la proprietate al strǎinilor (alin. 2)

libertatea economicǎ (art. 45)

dreptul la mostenire (art. 46)

dreptul la un nivel de trai decent (art. 47)

dreptul familiei (cǎsǎtoria liber consimtitǎ intre soti – nu precizeazǎ sot-sotie) (art. 48)

drepturile copiilor si tinerilor la protectie si asistentǎ (art. 49)

protectia persoanelor cu handicap (art. 50)

Drepturile exclusiv politice

dreptul la vot (art. 36)

dreptul de a fi ales (art. 37)

dreptul de a fi ales in Parlamentul European (art. 38) – art. nou

dreptul cetǎteanului strǎin (UE) de a alege si a fi ales in autoritǎtile administratiei publice locale (art. 16, alin. 4).

Drepturile si libertǎtile sociale si politice

libertatea constiintei (art. 29)

libertatea de expresie (art. 30)

nici o publicatie nu poate fi suprimatǎ

delictele de presǎ se stabilesc prin lege

dreptul la informatie (art. 31)

libertatea intrunirilor (art. 39)

dreptul de asociere (art. 40) – asociatiile cu caracter secret sunt interzise

secretul corespondentei si al convorbirilor (art. 28)

Drepturile garantii

dreptul de petitionare (art. 51)

dreptul persoanei vǎtǎmate de o autoritate publicǎ (art. 52)

legea contenciosului administrativ


Indatoririle fundamentale


obligatia de a respecta Constitutia si legile (art. 1, alin. 5)





obligatia de fidelitate fatǎ de tarǎ (art. 54)

obligatia de a apǎra tara (art. 55)

in caz de necesitate (rǎzboi) cetǎtenii - intre anumite limite de varstǎ -  pot fi incorporati (art. 55, alin. 3)

obligatia de a avea contributii financiare (art. 56)

obligatia de a exercita drepturile si libertǎtile cu bunǎ-credintǎ, fǎrǎ a incǎlca drepturile si libertǎtile celorlalti.

Cetatenia romana si europeana

Institutia constitutionala cu cele mai evidente transformari prin aderarea la Uniunea Europeana o reprezinta institutia cetateniei.

Anterior aderarii, cetatenia era sinonima cu cetatenia romana, cu exceptiile cunoscute: dubla cetatenie, straini si apatrizi. In prezent, cetatenia romana presupune, in mod automat, dreptul de a avea cetatenie europeana.

Cetatenia europeana, care nu poate fi atribuita in absenta unei cetatenii nationale, reprezinta un cumul de drepturi si obligatii suplimentare, o prolongare a celor derivate din cetatenia nationala, care face din cetateanul roman un cetatean european, cu drepturi depline in orice alta tara a Uniunii, conform legislatiei in vigoare.

Semnificativ este ca atat cetatenia romana, cat si cea europeana se pot dovedi cu acelasi act de identitate care pana la data aderarii producea efecte numai pe teritoriul Romaniei. Cetatenia europeana este consacrata de Tratatul CE de la Amsterdam  (art. 17), in care se arata ca aceasta cetatenie europeana „o completeaza si nu o inlocuieste” pe cea nationala. Totusi, ea deriva ca si cea nationala din nationalitatea acordata de catre statele membre.

Ordinea constitutionala interna este deci matricea si beneficiara acestei largiri (completari) a cetateniei locuitorilor sai. „Pentru moment, cetatenia europeana pare lipsita de continut specific in ceea ce priveste obligatiile”.

Ordinea juridica comunitara reprezinta o structura deosebit de complexa, care s-a cristalizat si perfectionat pe baza unei viziuni originale privind apropierea si integrarea  statelor europene.

In privinta drepturilor, pe de o parte, se consacra dreptul la libera circulatie si de sedere, iar pe de alta parte, vor fi consacrate noi drepturi politice si protectii prin Tratatul de la Lisabona.

In prezent, trebuie admis ca drepturile si libertatile prevazute in Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii sunt de ordine constitutionala interna, urmand  de lege ferenda ca la revizuirile viitoare acele prevederi ale Cartei ce nu-si gasesc corespondent in Constitutie sa fie preluate ca atare.

Art.20 din Constitutia Romaniei prevedea si pana la integrare ca „Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte”.

De asemenea, alineatul 2 introducea regula ce a fost acum extinsa in toate materiile nu doar in privinta drepturilor omului: „Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”.

O seama de reglementari, articole, alineate vor suferi, in consecinta, nolens volens, o seama de modificari, actualizari, puneri de acord cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii.

Astfel, intre principiile fundamentale vor fi, in cele din urma, incluse si principiile demnitatii si solidaritatii.

Poate ca este dificil si nu cu totul justificat sa se grupeze drepturile sub cele patru mari principii, cum se face in Carta, dar acolo unde lipsesc prevederile in cauza pot fi adaugate pe structura actuala a Constitutiei.


Continutul cetǎteniei europene


Orice persoanǎ avand cetǎtenia unui stat membru posedǎ cetǎtenia Uniunii Europene. Cetǎtenia Uniunii se adaugǎ la cetǎtenia nationalǎ si nu o inlocuieste pe aceasta.

In calitate de cetǎteni europeni, acestia se bucurǎ de drepturile prevǎzute si sunt supusi indatoririlor prevǎzute de Constitutie. Ele sunt:

• dreptul de a circula si de a-si stabili resedinta liber pe teritoriul statelor membre;

• dreptul de a vota si de a fi ales in alegerile pentru Parlamentul European, precum si in alegerile municipale in statul membru unde ei sunt rezidenti, in aceleasi conditii ca si resortisantii acestui stat;

• dreptul de a beneficia, pe teritoriul unei tǎri terte unde statul membru al cǎrui resortisant este nu este reprezentat, de protectia autoritǎtilor diplomatice si consulare ale oricǎrui stat membru, in aceleasi conditii ca si resortisantii acelui stat;

• dreptul de a adresa petitii Parlamentului European, de a recurge la mediatorul european, precum si dreptul de a se adresa institutiilor si organelor consultative ale Uniunii, intr-una din limbile Tratatului Constitutional si de a primi un rǎspuns in aceeasi limbǎ.


Teme de control:


Ce sunt drepturile fundamentale ale cetatenilor romani ?

Care sunt deosebirile dintre drepturile fundamentale si libertati ?

Cum se stabilesc delictele de presa ?

Care este conditia fundamentala pentru a avea cetatenie europeana?


Verificarea de cunostinte


Test grila (demonstrativ)

Cetatenii romani nu pot fi extradati:

a.      In nici un caz

b.     In cazul in care nu detin cetatenia europeana





c.      In cazul in care vinovatia sa nu a fost dovedita


Baremul de evaluare:

La stabilirea notei finale se iau in considerare

Ponderea la notare, exprimata in %

(Total = 100%)

- raspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finala)


- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator


- testarea periodica prin lucrari de control


- testarea continua pe parcursul semestrului


- activitati gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.


- alte activitati (precizati).



Descrieti modalitatea practica de evaluare finala, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisa (descriptiva si/sau test grila si/sau probleme etc.), examinare orala cu bilete, colocviu individual ori in grup, proiect etc.)


Lucrare scrisa descriptiva si test grila

Cerinte minime pentru nota 5

(sau cum se acorda nota 5)

Cerinte minime pentru nota 10

(sau cum se acorda nota 10)

Nivelul satisfacator al cunostintelor, acuratetea gramaticala si logica a textului

Nivel maxim de cunostinte, redactare impecabila.


Bibliografie recomandata:

Constitutia Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Nr. 758 din 29 oct. 2003

Cǎlinoiu, Constanta, Duculescu, Victor, Drept constitutional si institutii publice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008

Deleanu, Ion, Institutii si proceduri constitutionale, Ed. C.H. Beck,

Muraru, Ioan, Drept constitutional si institutii politice, Ed. Lumina Lex, 2001

Ion Marin, Ordinea Constitutionalǎ in contextul integrǎrii Romaniei in Uniunea Europeanǎ, Ed. „Romania 2000”, Bucuresti 2007

Ion Marin, Ordinea constitutionala si securitatea nationala in contextul integrarii si globalizarii, Editura Sitech, 2009


Studiu de caz


Carta Drepturilor fundamentale                 

Identitatile si interferentele dintre dreptul constitutional roman si cel comunitar sunt cel mai la indemana de analizat in materia drepturilor si libertatilor fundamentale. Aceasta deoarece dreptul roman integreaza si asimileaza de mult timp normele internationale si europene privitoare la drepturile omului.

Un protocol anexat la Constitutie prevede ca adeziunea Uniunii la Conventie va trebui sa prezerve specificitatile Uniunii si ordinea sa juridica, neafectand situatiile particulare din statele membre. Pe de alta parte, o declaratie anexata actului final al Conferintei interguvernamentale constata existenta unui dialog regulat intre Curtea de Justitie a Uniunii Europene si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dialog care este ranforsat de adeziunea Uniunii la aceasta Conventie.

Includerea Cartei in Tratat nu poate prejudicia repartitia competentelor intre Uniune si statele membre. Prin includerea in Tratatul de Reforma de la Lisabona, Carta devine mai vizibila pentru ansamblul cetatenilor, care vor fi mai bine informati asupra drepturilor lor. Mai mult, ea contine drepturile suplimentare care nu sunt cuprinse in Conventia europeana, in special, drepturile sociale ale lucratorilor, protectia donatorilor, cele referitoare la bioetica sau dreptul la o buna administratie.

Carta este importanta pentru ca poate introduce noi drepturi sau intari pe cele existente, precum „dreptul la demnitate umana” sau „dreptul la o buna administrare” (din partea statului), care nu sunt cuprinse in Constitutia nationala. Includerea unui cod al drepturilor omului cu deplin efect juridic demonstreaza ca Tratatul devine o lege fundamentala pentru o noua Uniune Europeana.

Este unanim admis ca UE si organismele sale trebuie sa respecte si respecta drepturile omului. Carta devine acum obligatorie prin legea supranationala a UE. Aceasta atribuie Curtii Europene de Justitie puterea de a decide in toate domeniile – inclusiv in materia drepturilor omului -, iar statele trebuie sa aplice obligatoriu aceste decizii. 

Pentru ce sunt, totusi, enumerate asemenea drepturi, care tin (acolo unde sunt recunoscute) de dreptul national, respectiv de Constitutiile si Curtile nationale? Care este ratiunea lor de a fi pe lista, daca nu sunt executorii?

Carta Drepturilor Fundamentale da un raspuns, aratand ca aceste drepturi fac parte dintre obiceiurile generale, identificate ca apartinand Uniunii. Interpretarea poate duce la concluzia ca se poate prolonga autoritatea Curtii de Justitie Europene si acolo unde drepturile enumerate suplimentar nu sunt adoptate. Faptul ca nu este inca vorba de o dispozitie obligatorie se poate datora unei simple inadvertente. (Ion Marin, Ordinea constitutionala si securitatea nationala in contextul integrarii si globalizarii, Editura Sitech, 2009, pg.36-37)





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }