QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Dreptul








Planul

1. Notiunea de izvor de drept
2. Caracteristica izvoarelor formale ale dreptului


Dreptul constituie un sistem de norme, care imbraca o anumita haina juridica, ia o anumita forma, datorita careia sunt aduse la cunostinta intregii societati.
„Dreptul, - scria Hegel, - trece in existenta faptica mai intai prin forma, prin faptul ca este pus ca lege ” Forma de exprimare a formelor juridice, modalitatea principala prin care dreptul devine cunoscut de cei al caror comportament il prescrie poarta denumirea de izvor de drept.
Notiunea de izvor de drept este utilizata in mai multe sensuri, dintre care cele mai raspandite sunt:



• Izvor material si izvor formal al dreptului
• Izvor direct si izvor indirect
• Izvor scris si izvor nescris al dreptului
• Izvor intern si izvor extern al dreptului
Izvoarele materiale ale dreptului mai sunt denumite si izvoare reale. Lee sunt concepute ca un sistem de factori sociali, politici, ideologici, precum cadrul natural, social-uman, etc., care determina actiunea legiuitorului sau da nastere unor reguli izvorate din necesitatea practica de reglementare prin norme juridice a unor relatii sociale.
Izvorul formal al dreptului se interpreteaza ca forma de adoptare sau sanctionare a normelor juridice, modul de exprimarea normelor, adica sursa in care normele juridice sunt reflectate. Izvorul formal caracterizeaza mijloacele speciale pe care statul le aplica pentru ca vointa guvernantilor sa capete un vesmant juridic. De obicei, acest rol revine actelor normative.
Izvorul indirect sunt considerate acele izvoare, care pentru a fi considerate juridice, trebuie sa fie validate, sanctionata de autoritatea publica competenta. In calitate de izvor indirect pot servi, de exemplu, obiceiurile sau normele elaborate de organizatiile ne statale. Aceste norme devin juridice numai din momentul in care au fost confirmate in modul respectiv de autoritatea publica.
Izvoarele scrise sunt considerate izvoarele, care necesita o formulare stricta, determinata de principiile legiferarii. De exemplu actul normativ se prezinta totdeauna sub forma scrisa, pe cand obiceiul poate fi transmis si pe cale orala.
Nu sunt unanime parerile ce tin de izvorul intern si izvorul extern al dreptului. Unii autori considera ca izvorul intern il formeaza insasi vointa general-obligatorie ridicata la rangul de lege. Altii sustin ca izvorul intern al dreptului il constituie normele juridice. In ceea ce priveste izvorul extern al dreptului, el caracterizeaza mijloacele prin care vointa, devenita statala, obtine o haina juridica adecvata.


In sfarsit, notiunea de izvor al dreptului este utilizata si in alte sensuri. Asa de exemplu, se considera ca politica constituie izvorul politic al dreptului, in sens ca autoritatea publica este cea care pandeste viitoarele norme juridice. La fel si constiinta juridica este considerata ideologie a dreptului.
In evolutia sa dreptul a cunoscut urmatoarele forme de exprimare (izvoare formale):
a) obiceiul juridic (cutuma)
b) practica judiciara si precedentul judiciar
c) doctrina
d) contractul normativ
e) actul normativ
obiceiul juridic (cutuma)
In succesiunea istorica izvoarele de drept, obiceiul juridic ocupa, fara indoiala, primul loc. Obiceiul este cea mai originala forma a manifestarii a vointei sociale. Chiar in formele cele mai rudimentare, primitive de convetuire umana gasim unele reguli, care nu sunt impuse, in mod expres, dar de fapt sunt respectate aproape din instinct. Aceste reguli apar prin respectarea constanta a unor acte, repetari carora li se impune o obligativitate. Elementul lor material, central il constituie repetarea constanta. O repetare constanta, nu este suficienta ca fapta sa se transforme in obicei juridic. Mecanismul trecerii unui obiect din sistemul general al normelor sociale in sistemul izvoarelor dreptului este marcat de doua momente importante:
1. fie ca statul sanctioneaza (recunoaste ) un obicei si-l incorporeaza intr-o norma oficiala;
a) fie ca obiceiul este invocat de parti ca norma de conduita in fata unei instante de judecata si aceasta il valideaza de regula juridica.


In epoca medievala numarul cutumelor a sporit si mai mult incat s-a pus problema sistematizarii lor. Sunt cunoscute asemenea culegeri de cutume cum ar fi „Oglinda saxona” din 1230; „Oglinda svaba” 1273-1282; „Asezamintele lui Ludovic cel sfant” 1270.
Obiectul, desi extrem de rar, mai continue si in zilele noastre, mai ales in statele ce tin civilizatia juridica romano-germanica.
b) Practica juridica si precedentul judiciar (jurisprudenta)
Practica judecatoreasca, denumita si jurisprudenta, este alcatuita din totalitatea hotararilor judecatoresti, pronuntate de catre instantele de toate gradele, pe baza interpretarii si pentru aplicarea legii. Aceasta activitate se manifesta in mod evident indata ce viata sociala a iesit din faza pur instinctiva, cerand adoptarea unei decizii. Judecatorul care aplica normele juridice constata in ce masura problema aparuta se incadreaza in sistemul normelor juridice existente. In acelasi timp, activitatea jurisdictionala poate sugera si noi idei, impuse de dezvoltarea raporturilor sociale. Precedentele judiciare sunt considerate sunt considerate izvoare drept si in statele ca Elvetia, unde exista parerea ca unele hotarari ale Tribunalului federal constituie adevarate izvoare de drept. In tara noastra, practica juridica nu este considerata ca izvor de drept. Considerarii practice judiciare ca izvor de drept se opune, de asemenea principiului separarii puterilor in stat.
c) Doctrina (stiinta judiciara)
Doctrina cuprinde analizele, investigatiile, interpretarile pe care oamenii de specialitate le dau fenomenului juridic. Stiinta juridica are o importanta majora: ea contribuie la intelegerea fenomenului juridic, in cunoasterea relatiilor sociale supuse reglementarii juridice in interpretarea si aplicarea corecta a legii, in dezvoltarea si perfectionarea dreptului. Stiinta juridica a fost cunoscuta in epoca antica si cea medievala, dar totusi treptat rolul doctrinei scade, ne mai fiind considerata ca izvor de drept.
d) Contractul normativ
Contractul (de la latinescul „contractus” – a strange) este un acord incheiat intre doua sau mai multe persoane fizice ori juridice, din care decurg anumite drepturi si obligatii. Ca act juridic, contractul constituie acordul intre doua sau mai multe persoane in scopul producerii efectelor juridice. Contractul rezulta din normele juridice si se face in stricta conformitate cu ele. Mai sunt, insa, si contracte care contin, stabilesc anumite reguli de conduita. In asemenea cazuri se spune ca contractul este normativ. Spre deosebire de celelalte contracte, contractele normative pot opera in domenii cum ar fi:
1. in dreptul constitutional, in materia organizarii si functionarii structurii federative a statelor
2. in dreptul muncii si securitatii sociale, unde este cunoscut ca contract normativ deoarece stabileste reguli de conduita generala si obligatorie
3. in dreptul international public, unde poate fi intalnit sub forma tratatelor si acordurilor internationale.
Conform prevederilor Constitutiei RM, pactele si tratatele referitoare la drepturile omului, constituie un izvor de drept (art 4).




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }