QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Drepturile omului







DREPTURILE OMULUI

Principalele acte internationale referitoare la drepturile omului cu caracter de universalitate au fost adoptate dupa eel de-al doilea razboi mondial sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. Aceste acte stau la baza intregii constructii juridice internationale referitoare la drepturile omului. Ele influenteaza legislative nationale ale statelor in aceasta materie, prevederile lor constituind standarde internationale ale drepturilor omului.

Carta Natiunilor Unite a fost adoptata in scopul crearii conditiilor necesare pentru mentinerea pacii 告 securitatii internationale, a justitiei 告 a respectarii obligatiilor care decurg din tratatele internationale. In realizarea acestor teluri, se reafirma credinta in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea 告 valoarea persoanei umane, in egalitatea in drepturi a barbatilor 告 femeilor, precum 告 a natiunilor mari 告 mici.37



Articolul 1 aliniatul (3) al Cartei Natiunilor Unite declara urmatorul scop ca fiind unul dintre obiectivele O.N.U.:

Realizarea cooperarii internationale in solutionarea problemelor internationale de natura economica, sociala, culturala sau umanitara, 告 promovarea 告 incurajarea respectarii drepturilor omului 告 libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.'

Articolele 55 告 56 ale Cartei Natiunilor Unite prevad obligatiile O.N.U. 告 ale statelor membre care impreuna, dar 告 separat, vor crea conditiile de stabilitate 告 de bunastare necesare unor legaturi pa吵ice 告 prietene含i intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi ale popoarelor 告 a dreptului de a dispune de ele insele. Pentru realizarea acestor teluri, statele membre ale O.N.U. se obliga sa promoveze: ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a bratelor de munca 告 conditii de progres 告 dezvoltare economica 告 sociala; rezolvarea problemelor internationale in domeniile economic, social, al sanatatii publice 告 al altor probleme conexe 告 cooperare internationala in domeniile culturii 告 educatiei; respectarea universala 告 efectiva a drepturilor omului 告 libertatile fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba, religie.'

Carta Natiunilor Unite aduce ca noutate prin continutul sau internationalizarea drepturilor omului, acestea devenind obiectivul comunitatii internationale 告 nu doar al reglementarilor interne ale statelor. Faptul ca un stat care a ratificat Carta nu poate sustine ca drepturile omului ca subiect cad sub incidenta exclusiva a jurisdictiei interne nu inseamna totu告 ca orice incalcare a drepturilor omului de catre un stat membru al O.N.U. este o problema de interes international, inseamna insa ca 告 in cazul absentei unor obligatii asumate printr-un tratat un stat nu mai poate afirma ca prejudicierea propriilor sai cetateni, indiferent in ce proportie sau cat de sistematic s-ar produce, este o problema ce tine exclusiv de jurisdictia sa interna. Carta reprezinta un tratat international multilateral, iar statele care sunt parti la ea recunosc drepturile omului a吧 cum sunt consacrate in cuprinsul dispozitiilor acesteia.

Totodata, Carta precizeaza obligatia statelor membre O.N.U. de a coopera cu organizatia pentru promovarea drepturilor 告 libertatilor fundamentale ale omului.

Pe baza dispozitiilor Cartei Natiunilor Unite 告 a noii conceptii ce rezulta din aceasta cu privire la drepturile omului, Adunarea Generala a O.N.U. a proclamat Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ca un prim instrument international referitor la drepturile omului. Aceasta a dobandit o importanta politica 告 juridica deosebita de-a lungul timpului datorita valorilor pe care le promoveaza 告 le apara.

Carta international;! a drepturilor omului este denumirea sub care documentele O.N.U. reunesc principalele acte internationale referitoare la drepturile fundamentale ale omului. Aceste documente sunt: Declaratia universala a drepturilor omului din 1948, cele doua Pacte internationale privind drepturile omului din anul 1976 si Protocolul facultativ la Pactul privind drepturile civile 告 politice.38

Declaratia universala a drepturilor omului, reprezinta primul document cuprinzator in sfera drepturilor omului adoptat de o organizatie internationala universala. Datorita importantei juridice 告 politice dobandite de-a lungul timpului, Declaratia constituie alaturi de Magna Charta, Declaratia franceza a drepturilor 告 Declaratia de independenta a Americii, un reper important in lupta omenirii pentru libertate. De告 cuprinsa intr-un cadru nu intotdeauna sistematic, Declaratia are meritul incontestabil de a fi proclamat ca fundamentale o gama foarte larga de drepturi 告 libertati. Din punctul de vedere al sferei acestor drepturi 告 libertati, Declaratia universala este mult mai cuprinzatoare 告 mai complexa decat oricare alta declaratie de drepturi ale omului elaborata pana in acel moment pe planul legislatiei interne.

Declaratia universala nu este un tratat. Ea a fost adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. ca rezolutie, neavand putere de lege. Scopul sau, conform preambulului este de a oferi un mod de intelegere comun al drepturilor fundamentale 告 de a servi tuturor popoarelor si natiunilor drept standard comun de infaptuire.39

Insa, odata cu trecerea timpului, situatia s-a schimbat, Declaratia transformandu-se dintr-o recomandare fara caracter obligatoriu intr-un document cu valoare de norma juridica. Ceea ce a determinat acest lucru este faptul ca O.N.U., organizatiile internationale sau guvernele, de fiecare data cand doreau sa invoce prevederi referitoare la drepturile omului sau sa reclame o incalcare a acestora, faceau referire 告 se bazau pe Declaratie ca reprezentand standardul ce trebuia respectat.

Declaratia Universala cuprinde doua categorii de drepturi: drepturi civile si politice pe de o parte si drepturi economice, sociale 告 culturale, pe de alta parte.

Declaratia Universala proclama urmatoarele drepturi civile 告 politice: dreptul oricarei persoane la viata, la libertate 告 la securitatea persoanei sale; nimeni nu va fi supus torturii, ori unor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante; toti oamenii sunt egali in fata legii 告 au dreptul sa fie egal ocrotiti de ea; nimeni nu poate fi arestat, detinut sau exilat in mod arbitrar; orice persoana are dreptul sa fie ascultata, in mod echitabil 告 public de catre un tribunal independent si impartial; orice persoana acuzata de comiterea unei infractiuni este prezumata ca fiind nevinovata, pana cand vinovatia sa nu a fost dovedita, potrivit legii; nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau inactiuni care, in momentul savar告rii lor, nu constituiau infractiuni; nimeni nu va fi supus unor imixtiuni arbitrare in viata sa particulara, in ceea ce prive含e familia, domiciliul sau corespondenta sa 告 nici unor atingeri aduse onoarei sau reputatiei sale; dreptul la libera circulatie; dreptul la azil politic; dreptul fiecarui om la o cetatenie, barbatul 告 femeia au dreptul sa se casatoreasca 告 sa intemeieze o familie; dreptul la proprietate 告 de a nu fi lipsit in mod arbitrar de ea; dreptul omului la libertatea de gandire, con含iinta 告 religie, la libertatea de opinie 告 de exprimare, la libertatea de intrunire 告 asociere pa吵ica; dreptul oricarei persoane de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale si dreptul de acces la functii publice.40

In ceea ce prive含e drepturile economice, sociale si culturale, conform Declaratiei universale acestea sunt urmatoarele: dreptul la securitate sociala, dreptul la munca, la conditii de munca echitabile 告 la protectie impotriva 吶majului; dreptul la un salariu egal pentru o munca egala, la o remuneratie echitabila 告 satisfacatoare care sa-i asigure lui 告 familiei sale o existenta demna; dreptul de a infiinta sindicate, dreptul la odihna 告 timp liber, precum 告 la concedii periodice, platite; mama 告 copilul au dreptul la un ajutor 告 asistenta sociala; dreptul la invatatura; dreptul fiecarui om de a lua parte, in mod liber, la viata culturala a comunitatii sale 告 la protectia intereselor sale morale sau materiale decurgand din productii 含iintifice, literare sau artistice ale sale.

Pactele internationale cu privire la drepturile omului au fost adoptate de catre Adunarea Generala a O.N.U. in anul 1966, trecand apoi un deceniu pana cand acestea sa intre in vigoare in 1976.

Cele doua Pacte contin unele prevederi comune. Astfel, in preambulul lor se enunta principiul general ca 'recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale 告 inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii 告 pacii in lume' (alin.l). Tot o prevedere comuna o constituie 告 obligatia statelor parti de a asigura egalitatea in drepturi a barbatului 告 femeii. Ele interzic de asemenea discriminarea pe baza de rasa, cultura, sex, limba, religie, opinie politica sau de alta natura, origine nationala sau sociala, avere sau nastere.

Avand statut de tratat, aceste Pacte instituie obligatii juridice pentru statele parti, in acest fel problemele legate de recunoa含erea 告 respectarea drepturilor garantate de cele doua Pacte reprezentand probleme de interes international.

Pactul privind drepturile civile 告 politice, consacra mai multe drepturi decat Declaratia Universale 告 cu o specificitate mai mare. In continuare vom mentiona unele dintre aceste drepturi:

a) Dreptul la viata:' Nimeni nu poate fi lipsit de viata sa, in

mod arbitrar' (art.6, alin.l). Referitor la pedeapsa cu moartea, printre altele, Pactul prevede ca aceasta nu poate fi pronuntata impotriva minorilor 告 nu poate fi executata impotriva femeilor gravide (art.6, alin.5);

b)    Interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante. Este interzisa supunerea unei persoane la astfel de practici 告 la experience medicale sau 含iintifice, fara consimtamantul acesteia (art.7);

c)        Interzicerea sclaviei, comertului cu sclavi 告 a muncii fortate (art. 8);





d)       Dreptul omului la libertate 告 securitatea persoanei, adica nimeni nu poate fi detinut sau arestat in mod arbitrar 告 nici nu poate fi lipsit de libertatea sa, decat pentru motive legale 告 in conformitate cu procedura legala (art. 19);

e)        Nimeni nu poate fi intemnitat pentru singurul motiv ca nu este in masura sa execute o obligatie contractuala (art. 11);

f)           Dreptul fiecarui om la libera circulatie 告 de a-告 alege liber re呈dinta (art. 12);

g)        Un strain poate fi expulzat numai pe baza unei hotarari luata in conformitate cu legea. Expulzarea se face numai pe baza unei hotarari legale, intemeiata pe ratiuni de securitate nationala. Cel supus expulzarii trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta considerentele care pledeaza impotriva expulzarii sale (art. 13):

h) Toti oamenii sunt egali in fata tribunalului 告 curtilor de

justitie (art. 14); i) Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni

care nu constituie un act delictuos, potrivit dreptului

national sau international, in momentul in care actele au

fost savar告te (art. 15); j) Se interzice amestecul arbitrar sau ilegal in viata

particulara a omului, in aceea a familiei sale, in domiciliul

告 corespondenta sa, ca 告 sa i se aduca atingeri ilegale

onoarei 告 reputatiei sale (art. 17), k) Dreptul omului la libertatea de gandire, de con含iinta 告

religioasa (art. 18); 1) Nimeni nu trebuie sa sufere din cauza opiniilor sale (art. 19); m)Dreptul la intruniri pasjnice (art.21); n) Orice copil, fara nici o discriminare, are dreptul la ocrotire

din partea familiei sale, a societatii 告 statului (art.24); o) Dreptul persoanelor care apartin unor minoritati etnice,religioase sau lingvistice de a avea, in comun cu ceilalti membri ai grupului lor, propria lor viata culturala, de a profesa 告 practica propria religie 告 de a folosi propria lor limba (art.27).

Pactul international cu privire la drepturile politice 告 civile a infiintat un Comitet al drepturilor omului, compus din 18 membri. Ei sunt ale告 de catre statele parti la Pact pentru un mandat de 4 ani 告 pot fi reale告. Statele parti au obligatia de a prezenta Comitetului rapoarte asupra masurilor adoptate de ele pentru aplicarea drepturilor prevazute in Pact. Comitetul are competenta de a studia rapoartele statelor 告 de a prezenta propriile rapoarte care cuprind 告 observatiile sale generale.

Pactul international cu privire la drepturile civile 告 politice a fost completat prin doua Protocoale facultative.

Primul este Protocolul facultativ referitor la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Acest tratat adoptat de Adunarea Generala a O.N.U. ca document separat, a fost elaborat pentru a suplimenta masurile de realizare a scopurilor Pactului.

El ofera persoanelor particulare care se pretind victime ale unei incalcari a Pactului, posibilitatea de a inainta Comitetului drepturilor omului comunicari sau plangeri individuale.41

Persoanele particulare pot adresa aceste plangeri Comitetului drepturilor omului, doar daca au epuizat toate caile interne de recurs (art.2). Comitetul drepturilor omului nu va admite acele plangeri ale persoanelor particulare care sunt anonime, constituie un abuz al dreptului de petitionare sau sunt incompatibile cu dispozitiile Pactului (art. 3).

Plangerile persoanelor particulare acceptate de catre Comitet vor fi transmise statelor vizate, care in termen de 6 luni trebuie sa dea explicatii Comitetului sau daca este cazul, vor comunica masurile luate pentru remedierea situatiei (art.4).

Comitetul drepturilor omului nu va examina o plangere din partea unei persoane particulare, daca aceasta plangere este in curs de examinare de catre o alta instanta internationala.

Al doilea este Protocolul facultativ la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice referitor la abolirea pedepsei capitale, adoptat de Adunarea Generala a O.N.U. in 1989. In acest scop se prevede, in primul rand, ca din momentul in care un stat ratifica Protocolul, nici o persoana aflata sub jurisdictia sa nu va fi executata 告 in al doilea rand, ca fiecare stat parte are obligatia de a lua masurile care se impun pentru abolirea pedepsei cu moartea, pe teritoriul aflat sub jurisdictia sa. Acest Protocol facultativ nu admite rezerve la prevederile sale, insa permite aplicarea pedepsei capitale in timp de razboi, pentru crime cu caracter militar (art. 2).

Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale 告 culturale.

Acest Pact confine o lista mai lunga 告 mai cuprinzatoare de drepturi economice, sociale si culturale decat Declaratia universala.

El recunoa含e urmatoarele drepturi: dreptul la munca; dreptul de a se bucura de conditii de munca juste 告 prielnice; dreptul de a infiinta 告 de a face parte din sindicate; dreptul la securitate sociala, inclusiv asigurare sociala; dreptul la protectia familiei; dreptul la un standard de viata satisfacator; dreptul de a se bucura de eel mai inalt standard posibil de sanatate fizica 告 psihica; dreptul fiecaruia la educatie; dreptul de a participa la viata culturala.

Statele care ratifica acest Pact au obligatia de a lua masuri pentru utilizarea la maximum a resurselor lor disponibile cu scopul de a ajunge treptat la deplina infaptuire a acestor drepturi (art.2).

Pactul cere statelor parti sa prezinte rapoarte asupra masurilor pe care le-au adoptat 告 asupra progresului inregistrat in respectarea drepturilor (art. 16). Aceste rapoarte sunt adresate Secretarului general O.N.U. care le transmite Consiliului Economic 告 Social al organizatiei.

Pe langa Carta internationala a drepturilor, O.N.U. a adoptat de-a lungul timpului un important numar de tratate care abordeaza tipuri specifice de incalcari ale drepturilor omului. In continuare vom prezenta cateva dintre aceste tratate.





Conventia cu privire la prevenirea 告 pedepsirea crimei de genocid a fost adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. in 1948, fapt determinat de exterminarea a milioane de evrei 告 a altor membri ai unor grupuri nationale in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Conventia declara ca genocidul reprezinta o crima de drept international, indiferent daca este savar告t pe timp de pace sau pe timp de razboi. Crima de razboi difera de simpla incalcare a dreptului international, aceasta din urma atragand raspunderea unui guvern pentru prejudiciile rezultate fara a implica raspunderea penala a unei persoane, in timp ce crima de razboi reprezinta o infractiune grava pentru care faptuitorul individual poate fi pedepsit.42

Conventia define含e genocidul ca fiind comiterea unor anumite acte cu intentia de a distruge, in intregime sau partial, un grup national, etnic, rasial, sau religios. Actele care constituie genocid sunt:

a ucide membrii ai grupului;

a cauza grave vatamari corporale sau mentale membrilor grupului;

a impune in mod deliberat grupului conditii de viata de natura a cauza distrugerea sa psihica in intregime sau partial;

a impune masuri menite sa impiedice na含erile in cadrul grupului;

transferarea fortata a copiilor unui grup la un alt grup.

Conventia international;! privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala a fost adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. in 1965.

Conventia interzice discriminarea rasiala, pe care o define含e ca fiind orice diferentiere, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta sau origine nationala sau etnica, care are ca scop sau efect distrugerea ori compromiterea recunoa含erii, folosintei sau exercitarii in conditii de egalitate, a drepturilor omului 告 libertatilor fundamentale in domeniile politic, economic, social 告 cultural sau in alt domeniu al vietii publice.

Conventia condamna orice propaganda 告 toate organizatiile care se inspira din idei sau teorii bazate pe superioritatea unei rase 告 care justifica sau mcurajeaza astfel discriminarea rasiala 告 cere statelor parti sa adopte masuri pentru eliminarea 告 sanctionarea actelor de discriminare.43

Statele parti la conventie trebuie sa respecte urmatoarele:

sa nu savar呈asca acte sau practici de discriminare rasiala;

sa nu incurajeze, sa nu apere sau sa sprijine discriminarea rasiala, practicata de o persoana sau o organizatie;

sa ia masuri oficiale pentru reexaminarea politicii guvernamentale nationale 告 locale 告 sa abroge, sa modifice sau sa anuleze legile 告 regulamentele care due la discriminarea rasiala;

sa favorizeze organizatiile 告 mi呃arile integrationiste multirasiale.

Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei.

Acest tratat a fost adoptat de Adunarea generala a O.N.U. in 1979 告 a definit discriminarea fata de femei ca fiind orice distinctie, excludere sau restrictie bazata pe sex 告 care are ca efect sau scop de a compromite sau distruge recunoa含erea, beneficierea sau exercitarea de catre femei, indiferent de starea lor matrimoniala pe baza de egalitate a femeilor 告 barbatilor, a drepturilor omului 告 a libertatilor fundamentale in domeniile politic, economic, social, cultural 告 civil, sau in orice alt domeniu.

Conventia cere statelor ca ele sa promoveze o politica de natura sa elimine discriminarea fata de femei, prin masuri legislative 告 de alta natura. Astfel de masuri sunt: inscrierea in constitutiilor statelor a egalitatii in drepturi a femeii cu barbatul; sanctionarea de catre state a practicilor discriminatorii fata de femei.

Conventia cere statelor parti sa adopte masuri pentru eliminarea prejudecatilor 告 a practicilor cutumiare bazate pe ideea de inferioritate sau superioritate a unuia dintre sexe (art. 5). Statelor le mai revine obligatia de suprimare, sub orice forma, a comertului 告 a exploatarii prostitutiei feminine (art.6).

Conventia impotriva torturii 告 a altor pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante.

Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat acest tratat in anul 1984 告 a definit tortura ca fiind orice act prin care o durere sau suferinta ascutita, fizica sau mentala, sunt in mod intentionat aplicate unei persoane in scopul, in special, de a obtine de la ea sau de la o terta persoana informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act comis de ea sau de o terta persoana sau este banuita ca la comis, de a o intimida sau face presiuni asupra ei sau asupra unei terte persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe o forma oarecare de discriminare, cand o astfel de durere sau suferinta sunt aplicate de un agent cu functii publice sau o alta persoana actionand cu titlu oficial sau la instigarea sa, ori cu consimtamantul sau expres sau tacit (art. 1).

Ea prevede ca nici o circumstanta exceptionala nu poate fi invocata pentru justificarea torturii, precum nici ordinul superiorului sau al unei autoritati publice.

Statul nu trebuie sa expulzeze, sa respinga sau sa extradeze o persoana spre un alt stat, daca exista motive serioase ca persoana respectiva risca sa fie supusa torturii in acel stat (art.3).

Declarative obtinute prin tortura nu pot fi invocate ca probe intr-un proces.

Statelor le revin 告 urmatoarele obligatii: sa includa in legislatia lor penala actele de tortura ca infractiuni care se pedepsesc (art.4); sa retina persoana banuita ca a savar告t infractiunea de tortura, daca se afla pe teritoriul sau (art.6); statul care define persoana banuita de savar告rea infractiunii de tortura, daca nu o extradeaza, este obligat sa o judece (art.7),etc.

Conventia mai prevede ca orice persoana victima a torturii, are dreptul sa se planga autoritatilor competente ale statului 告 de a obtine reparatii 告 despagubiri. in cazul cand victima a murit, urma告i ei au dreptul la o indemnizatie.

Conventia privind drepturile copilului a fost adoptata de catre Adunarea Generala a O.N.U. in anul 1989.





Conventia define含e copilul ca fiind orice fiinta umana, sub varsta de 18 ani, cu exceptia cazurilor cand, in baza legii aplicabila copilului, majoratul este stabilit sub aceasta varsta (art.l).

Ea precizeaza ca familia este mediul natural pentru cre含erea 告 bunastarea copiilor, motiv pentru care ei trebuie sa creasca in familia lor, intr-o atmosfera de fericire, dragoste 告 intelegere.

Principiul calauzitor al Conventiei este enuntat in art. 3 alin.(l) care precizeaza ca in toate actiunile care privesc copiii, fie ca sunt intreprinse de institutii de ocrotire publice sau private, instante de judecata, autoritati administrative sau organisme legislative, se va avea in vedere in primul rand interesul copilului.

Conventia prevede urmatoarele obligatii care revin statelor parti la ea: sa vegheze ca functionarea institutiilor, serviciilor 告 laca呈lor care au responsabilitati fata de copii 告 asigura protectia lor, sa fie conforme cu normele fixate de catre autoritatile competente; sa vegheze ca nici un copii sa nu fie separat de parintii sai, cu exceptia cazului cand aceasta separatie este in interesul copilului; sa garanteze copiilor protectia 告 ingrijirile necesare; sa protejeze copiii impotriva folosirii ilicite a stupefiantelor sau substantelor psihotrope; sa protejeze copiii impotriva oricarei forme de exploatare sexuala 告 violenta sexuala; sa impiedice rapirea, vanzarea 告 comertul cu copii in acest scop, etc.

Se mai precizeaza ca statele recunosc responsabilitatea 告 obligatia parintilor, a membrilor familiei 告 a comunitatii de a da copilului orientare 告 sfaturi (art. 5). De asemenea, se afirma principiul potrivit caruia ambii parinti au o raspundere comuna pentru cre含erea 告 dezvoltarea copilului (art. 18).

Copiilor handicapati trebuie sa li se asigure o viata plina 告 decenta, care sa asigure participarea lor la viata colectivitatii din care fac parte (art.23).

Copii apartinand minoritatilor etnice, religioase sau lingvistice au dreptul la propria viata culturala, de a practica propria religie 告 de a folosi propria limba (art. 3).

Conventia Europeana a drepturilor omului.

In perioada de dupa eel de-al doilea razboi mondial, alaturi de actele internationale cu caracter de universalitate privind drepturile fundamentale ale omului, au fost adoptate mai multe acte internationale regionale, in aceasta materie. Aceste acte regionale nu vin doar sa reafirme drepturile fundamentale prevazute 告 reglementate in actele internationale cu caracter de universalitate, dar le 告 dezvolta 告 le completeaza, prin adaptarea lor la conditiile specifice ale regiunii in care se aplica.44

Un astfel de act regional il constituie Conventia Europeana a drepturilor omului, act adoptat in anul 1950 in cadrul Consiliului Europei.

Conventia reafirma faptul ca scopul Consiliului Europei il constituie realizarea unei uniuni cat mai stranse Intre statele membre 告 ca unul dintre mijloacele de realizare a acestui scop este protejarea 告 dezvoltarea drepturilor omului.

Conventia Europeana din 1950 reglementeaza numai drepturi civile 告 politice ale omului, cum ar fi: dreptul fiecarei persoane la viata; nimeni nu va fi supus torturii 告 nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante; nimeni nu poate fi tinut in sclavie sau 呈rbie, nici sa fie fortat sa execute o munca obligatorie; dreptul fiecarei persoane la libertate 告 siguranta; dreptul omului de a i se respecta viata particulara, de familie; inviolabilitatea domiciliului 告 a corespondentei; dreptul la libertatea de gandire, de con含iinta 告 religioasa; libertatea de intrunire 告 de asociere; dreptul barbatului 告 a femeii de a intemeia o familie. Totu告, o precizare trebuie facuta in legatura cu dreptul fiecarei persoane la viata, 告 anume ca moartea nu era considerata ca fiind contrara acestui drept, atunci cand ea este rezultatul recurgerii la forta, pentru apararea unei persoane impotriva unei violente ilegale, pentru efectuarea unei arestari legale, ca 告 in cazul impiedicarii evadarii unei persoane, sau pentru reprimarea, conform legii, a unei rascoale sau a unei insurectii.



De-a lungul timpului care a trecut de la adoptarea ei, Conventia a fost completata prin mai multe Protocoale aditionale, acestea consacrand printre altele unele drepturi cum ar fi: dreptul la proprietate; dreptul la invatatura; nimeni nu poate fi lipsit de libertate pe considerentul ca nu poate indeplini o obligatie contractuala; este interzis exilul fortat al propriilor cetateni, precum 告 expulzarea colectiva a strainilor; abolirea pedepsei cu moartea.

Carta sociala europeana, la fel ca 告 Conventia Europeana a Drepturilor Omului, a fost elaborata sub auspiciile Consiliului Europei. Ea completeaza Conventia, care garanteaza numai drepturile civile 告 politice, stabilind un sistem european regional de protectie pentru drepturile economice 告 sociale. Carta a intrat in vigoare in anul 1965.

Carta proclama o lista de 19 categorii de drepturi 告 principii, incluzand dreptul la munca, la conditii prielnice de munca, la munca in conditii de siguranta, la remuneratie echitabila, la organizare in sindicate, 告 la negociere colectiva. Carta consacra dreptul la protectie al copiilor, tinerilor 告 femeilor angajate. Sunt de asemenea recunoscute dreptul familiei la protectie sociala, juridica 告 economica, dreptul mamelor 告 al copiilor la protectie sociala 告 economica, 告 dreptul lucratorilor imigranti 告 al familiilor lor la protectie 告 asistenta. Este de asemenea statuat dreptul la pregatire 告 recuperare al persoanelor handicapate fizic sau psihic 告 dreptul de a desfa吟ra activitati lucrative pe teritoriul altor state parti la acest tratat.

APLICATII 1INTREBARI DE AUTOEVALUARE

Care este noutatea pe care o aduceprin continutul sau Carta Natiunilor Unite?

Ce a determinat transformarea Declaratiei universale a drepturilor omului din recomandare fard caracter obligatoriu in document cu valoare juridica?

Ce este genocidul? Aratati care acte constituie genocid.

Definiti discriminarea rasiald si precizati care sunt obligatiile statelor parti la Conventiaprivind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiald.

5.Definiti discriminarea fata defemei.

Ce este tortura? Care sunt obligatiile statelor parti la Conventia impotriva torturii?

Specificati care sunt obligatiile statelor parti la Conventia privind drepturile copilului?







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }