Drept internaȚional public - test grila

DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC - TEST GRILA

1. Pentru a fi guvernate de normele dreptului international, relatiile dintre state trebuie sa fie:

a. relatii cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de alta natura

b. relatii ce au ca subiecte statele, in care acestea apar ca purtatoare ale suveranitatii

c. relatii de drept intern ce genereaza drepturi si obligatii reciproce

2. Obiectul de studiu al dreptului international este constituit din:

a. totalitatea relatiilor internationale cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de

alta natura

b. totalitatea relatiilor juridice stabilite intre organizatiile internationale interguvernamentale

c. relatiile internationale, in cadrul carora relatiile dintre state reprezinta domeniul cel mai

cuprinzator

3. Fundamentul juridic al dreptului international public il constituie:

a. acordul de vointa al natiunilor care lupta pentru eliberare nationala

b. acordul de vointa al persoanelor care stabilesc relatii internationale

c. acordul de vointa al statelor suverane care compun, la un moment dat, societatea internationala

4. Raportul dintre dreptul international public si dreptul intern al statelor se poate caracteriza astfel:

a. domeniul de reglementare al celor doua ramuri de drept este identic

b. dreptul intern este subordonat dreptului international

c. raportul este complex, de interconditionare dialectica, cu unele prevalente in anumite

domenii / momente istorice

5. Izvoarele principale ale dreptului international public sunt urmatoarele:

a. conventiile internationale, cutuma internationala, principiile generale de drept si

jurisprudenta internationala

b. conventiile internationale, generale si speciale, cutuma internationala si principiile

generale de drept

c. conventiile, cutuma, principiile generale de drept, jurisprudenta si doctrina

6. In anumite limite si conditii, dreptul international poate avea si alte izvoare, precum:

a. actele organizatiilor internationale neguvernamentale, declaratiile unilaterale ale statelor

si legea interna a statelor

b. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, actele unilaterale ale statelor si

legea interna a statelor

c. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, legea interna a statelor si

jurisprudenta internationala

7. Tratatul international este considerat:

a. un izvor secundar de drept international

b. un document international ce nu are relevanta in dreptul international

c. cel mai important izvor de drept international contemporan

8. Cutuma internationala reprezinta:

a. o practica generala, relativ indelungata si neuniforma, considerata de catre state ca

exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie

b. o practica generala, relativ indelungata si uniforma, considerata de catre state ca

exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie

c. o practica generala, neuniforma, considerata de catre state ca exprima in anumite situatii

o regula de conduita cu forta juridica superioara

9. Prevalenta dreptului international fata de sistemul de drept intern este sustinuta prin:

a. doctrina dualista, care il are ca fondator pe Heinrich Triepel

b. doctrina monista, in conceptia scolii normativiste, care il are ca principal autor pe Hans Kelsen

c. doctrina monista, in conceptia scolii functionalismului juridic, inspirata din conceptiile

filosofice ale lui Hegel

10. Doctrina si practica dreptului international recunosc drept subiecte ale dreptului international urmatoarele entitati:

a. statele, organizatiile internationale interguvernamentale, miscarile de eliberare nationala,

corporatiile transnationale si persoanele fizice

b. statele, organizatiile internationale neguvernamentale, miscarile de eliberare nationala si

persoanele fizice

c. statele, organizatiile internationale interguvernamentale si miscarile de eliberare nationala

11. Calitatea de subiect unic de drept international revine, in federatie:

a. statelor membre si federatiei, care participa fiecare, in nume propriu, la relatiile internationale

b. federatiei, care participa in nume propriu la relatiile internationale

c. statelor membre, care participa atat in nume propriu, cat si impreuna cu federatia la

relatiile internationale

12. In cadrul principalelor forme de state dependente, calitatea de subiect de drept international

revine:

a. statului vasal, ce era reprezentat de statul suzeran

b. statului protector, care era abilitat sa protejeze statul in relatiile externe

c. statului protejat, caruia i se recunostea, comparativ cu statul vasal, o anumita autonomie

13. Potrivit conceptului de neutralitate diferentiata, un stat care beneficiaza de acest statut are:

a. posibilitatea sa modifice drepturile si obligatiile statului neutru fata de toate statele

comunitatii internationale

b. dreptul si obligatia de a oferi ajutor victimei agresiunii sau statelor membre ale ONU ce

iau parte la actiunea armata legala, numai cu mijloace ce nu implica participarea la ostilitati

c. posibilitatea sa participe la orice conflicte armate ar interveni, ducand o politica generala

in acest sens

14. Recunoasterea internationala a unui stat consta intr-un act:

a. juridic al altui stat, care genereaza unele efecte practice in relatiile dintre state

b. administrativ al altui stat, care nu genereaza efecte juridice intre state

c. politic si unilateral al altui stat, generator de efecte juridice intre state

15. Actul de nerecunoastere a unui stat poate fi considerat, in lipsa unei motivari temeinice:

a. un act neamical, ce creeaza dificultati in relatiile normale dintre state

b. un act legal, conform normelor dreptului international contemporan

c. o sanctiune diplomatica pentru comiterea unor acte ilegale in plan international

16. Organizatiile internationale interguvernamentale pot avea calitatea de:

a. subiecte fundamentale de drept international

b. subiecte principale ale dreptului international

c. subiecte derivate de drept international

17. Potrivit normelor dreptului international, regimul juridic aplicabil strainilor asigura acestora:

a. drepturile civile, exceptand drepturile politice si pe cele de a ocupa functii publice

b. drepturile politice, respectiv dreptul de a participa la alegeri si de a fi ales

c. dreptul de a ocupa functii in administratia publica

18. Cetatenia prin naturalizare se dobandeste:

a. imediat dupa acordarea azilului politic

b. prin casatorie, adoptie, rezidenta, la cerere si pe baza de optiune, in cazul transferului de

teritorii

c. prin nastere, potrivit unuia din principiile recunoscute de dreptul international

19. Potrivit clauzei natiunii celei mai favorizate, strainilor li se acorda:

a. drepturile identice cu ale cetatenilor statului respectiv

b. drepturile recunoscute pe plan international tuturor strainilor

c. regimul cel mai favorabil acordat, in baza unor tratate internationale, pentru cetatenii

unui stat tert aflati pe teritoriul statului respectiv

20. Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata sub egida Natiunilor Unite, a fost semnata

la:

a. 14 iulie 1789

b. 16 decembrie 1966

c. 10 decembrie 1948

21. Potrivit doctrinei dreptului international, sintetizata in cursul recomandat in bibliografia

obligatorie, teritoriul de stat reprezinta:

a. spatiul geografic in limitele caruia un stat isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva

b. ideea de suprematie teritoriala, respectiv expresia autoritatii exercitate de stat asupra

unui teritoriu

c. forma de manifestare a deplinatatii si exclusivitatii suveranitatii nationale

22. Conceptul de condominium reprezinta:

a. forma de exercitare normala a suveranitatii de stat asupra propriului teritoriu

b. exceptie de la exercitarea, in mod exclusiv, a suveranitatii unui stat asupra propriului

teritoriu, acesta fiind supus suveranitatii a doua sau mai multe state

c. procedura in baza careia monarhul avea drept de dispozitie totala asupra teritoriului de stat

23. Frontiera maritima reprezinta:

a. limita extrema a marii teritoriale, spre larg, ce poate fi de pana la 12 mile marine

masurate de la liniile de baza stabilite prin legislatia interna

b. frontiera stabilita in largul marii la 24 mile marine masurate de la liniile de baza stabilite

prin legislatia interna

c. linia trasata prin intelegere cu autoritatile internationale ce poate fi de pana la 12 mile

marine masurate de la liniile de baza stabilite prin legislatia interna

24. Frontiera fluviala este linia care desparte apele unui fluviu sau rau de granita, stabilita astfel:

a. prin conventie internationala acceptata de statele vecine in cauza

b. pe senalul navigabil al fluviului (talveg), daca fluviul este navigabil

c. pe linia mediana a fluviului, indiferent daca fluviul sau raul de granita este navigabil sau

nenavigabil

25. Latimea marii teritoriale poate fi stabilita, potrivit conventiilor internationale, astfel:

a. pana la 12 mile marine in larg, masurate de la tarm

b. pana la 12 mile marine in larg, masurate de la liniile de baza

c. stabilita de fiecare stat in parte, potrivit dreptului intern

26. Pentru ca trecerea navelor comerciale straine prin marea teritoriala sa fie inofensiva, aceasta

trebuie sa fie:

a. efectuata dupa plata taxelor aferente

b. continua si rapida

c. autorizata de statul riveran, in orice situatie

27. Regimul juridic actual al marii teritoriale este stabilit prin:

a. Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, semnata in anul 1982

b. conventii bilaterale incheiate intre state cu privire la delimitarea marii teritoriale

c. legislatia interna a statelor riverane

28. Trecerea navelor militare prin marea teritoriala este supusa unei aprobari prealabile din partea statului riveran?

a. Da, intrucat exista reguli imperative general acceptate in acest sens in dreptul international

b. Da, intrucat unele state, printre care si Romania, supun trecerea navelor militare prin

marea teritoriala in baza unei autorizari prealabile

c. Nu, deoarece conventiile internationale stabilesc ca navele au acces liber in apele

teritoriale ale statelor membre, in orice situatie

29. Statul riveran isi exercita jurisdictia civila, penala sau administrativa asupra navelor straine care se afla in marea teritoriala, astfel:

a. in nici o situatie, deoarece navele se supun numai jurisdictiei statului de pavilion

b. in orice situatie, in virtutea suveranitatii statului in marea teritoriala

c. in anumite conditii, stabilite prin Conventia asupra dreptului marii, semnata in anul 1982

30. In situatia in care o nava de razboi ori de stat afectata unor scopuri necomerciale, cu pavilion

strain, se afla in marea teritoriala si incalca legislatia statului riveran, nava poate fi:

a. arestata si obligata sa remedieze orice prejudiciu produs de nava sau de echipaj

b. retinuta si condusa in porturile nationale pana la clarificarea situatiei

c. obligata sa paraseasca marea teritoriala

31. Conceptul de zona economica exclusiva a fost consacrat, sub aspect juridic, prin dispozitiile:

a. Conventiilor din anul 1958 si anul 1960 privind dreptul marii

b. Conventiei asupra dreptului marii adoptata in anul 1982

c. Conventiei cu privire la marea libera, adoptata in anul 1958

32. Principiul marii libere a fost formulat in dreptul international prin:

a. vointa si practica statelor in materie de navigatie

b. teoria juristului olandez Hugo Grotius din anul 1609, in lucrarea intitulata Mare liberum

c. teoria juristului englez John Selden din anul 1635, in lucrarea intitulata Mare clausum

33. Conceptul de zona internationala a teritoriilor submarine:

a. este fundamentat prin Conventia asupra dreptului marii din anul 1982

b. este reglementat prin rezolutii ale Adunarii Generale a Natiunilor Unite, care a instituit

un moratoriu asupra exploatarii zonei

c. nu este fundamentat inca, aceasta zona constituind subiect de analiza in cadrul Natiunilor

Unite

34. Regimul juridic actual stabilit pentru Stramtorile Marii Negre, Bosfor si Dardanele, este stabilit prin:

a. legislatia interna a Turciei

b. Conventia de la Montreux din anul 1936

c. Conventia de la Lausanne din 1923

35. Canalul de Suez, construit in perioada 1859 - 1869, asigura legatura intre:

a. Marea Mediterana si Oceanul Atlantic, prin Stramtoarea Gibraltar

b. Marea Mediterana si Oceanul Indian, prin Marea Rosie

c. Marea Mediterana si Marea Neagra, prin Marea Marmara

36. Potrivit Acordului dintre SUA si Panama, incheiat in anul 1977, cele doua state au hotarat:

a. stabilirea imediata a unui regim de neutralitate permanenta pentru statul panamez

b. inchiderea canalului pana la transferul suveranitatii catre SUA

c. transferul suveranitatii catre statul panamez

37. Navigatia pe Dunare se desfasoara, in prezent, potrivit dispozitiilor:

a. Conventiei de la Belgrad din anul 1948

b. Conferintei de la Barcelona din anul 1921

c. Congresului de la Viena din anul 1815

38. Organismul international care coordoneaza, in prezent, colaborarea statelor riverane Dunarii este:

a. Comisia Internationala a Dunarii, cu sediul la Sulina

b. Comisia Europeana a Dunarii, cu sediul la Belgrad

c. Comisia Dunarii, cu sediul la Budapesta

39. Portiunea navigabila actuala a fluviului Dunarea, aflata in competenta Comisiei Dunarii, este

stabilita intre:

a. Ulm si Delta Dunarii, prin cele trei brate navigabile

b. Ulm si Marea Neagra, prin Bratul Sulina

c. Kelheim si Marea Neagra, urmand Bratul Sulina, cu acces prin Canalul Sulina

40. Potrivit dispozitiilor Conventiei pentru reducerea cazurilor de apatridie din anul 1961:

a. un copil cu parinti apatrizi, va obtine la nastere cetatenia parintilor, pe baza principiului

jus sangvinis

b. un copil cu parinti apatrizi, nascut pe teritoriul unui stat, va obtine cetatenia statului respectiv

c. un copil cu parinti apatrizi nu va obtine nicio cetatenie, deoarece niciunul dintre parinti

nu detine o cetatenie

41. Organizatia Aviatiei Civile Internationale, institutie specializata a Natiunilor Unite, a fost

infiintata prin dispozitiile :

a. Conventiei asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1919

b. Conventiei referitoare la navigatia civila internationala, semnata la Chicago, in anul

c. Conventiei pentru reprimarea capturarii ilicite de aeronave, semnata la Haga, in anul

42. Zonele demilitarizate sunt:

a. spatii geografice in care nu este permisa producerea, detinerea, utilizarea sau

experimentarea de arme nucleare

b. spatii geografice in care statele isi asuma obligatia ca in timp de razboi sa nu desfasoare

operatii militare si sa nu amplaseze baze militare

c. zone de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor forte armate sau a unor instalatii

militare

43. Regimul international al fluviului Dunarea a fost recunoscut, pentru prima data, prin:

a. Congresul de la Viena din anul 1815

b. Conventia de la Paris din anul 1921

c. Tratatul de pace de la Paris din anul 1856

44. Regimul juridic actual al Canalului Kiel, ce asigura legatura intre Marea Baltica si Marea

Nordului este:

a. determinat de legislatia interna a Germaniei, fiind construit pe teritoriul acestei tari

b. restabilit dupa anul 1945 si are statut international

c. stabilit in baza Tratatului de pace de la Versailles din anul 1919 si are statut international

45. Potrivit Conventiei referitoare la statutul apatrizilor, adoptata de Natiunile Unite in anul 1954,

apatrizii au dreptul de:

a. a nu fi expulzati sau extradati, in nicio situatie

b. a circula liber in orice tara, statele fiind obligate sa le acorde regimul de refugiat sau de  azilant

c. a beneficia de protectia pe care statul o datoreaza propriilor cetateni cu privire la

libertatea religioasa si educatia religioasa a copiilor lor

46. Potrivit dispozitiilor art. 15 din Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata de Natiunile Unite la 10 decembrie 1948:

a. legislatia unui stat in materie de cetatenie poate sa nu fie in deplin acord cu normele

internationale recunoscute in materie de nationalitate

b. cetatenia exprima un raport politic cu privire la persoana omului si a membrilor de

familie ai acestuia

c. nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa ori de dreptul de a-si schimba cetatenia

47. Conceptul de neutralizare implica:

a. stabilirea unui spatiu geografic in care statele se angajeaza ca, in timp de razboi, sa nu

desfasoare operatii militare in spatiul respectiv si sa nu-l transforme intr-o baza militara

b. stabilirea unor zone in care statele se angajeaza sa nu produca, comercializeze, utilizeze

sau experimenteze arme nucleare

c. stabilirea unor portiuni de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor forte armate sau

a unor instalatii militare, in timp de pace

48. Statutul de zona denuclearizata se instituie numai prin:

a. rezolutii ale Consiliului de Securitate

b. declaratii ale Adunarii Generale a Natiunilor Unite

c. tratate internationale, prin care statele se angajeaza sa nu produca / achizitioneze / detina

/ utilizeze / amplaseze / experimenteze arme nucleare

49. Antarctica are un statut international potrivit caruia acest spatiu este:

a. o zona internationala, sub autoritatea Adunarii Generale a Natiunilor Unite

b. o regiune ce poate fi supusa suveranitatii statelor, in baza principiului primului

descoperitor

c. o zona demilitarizata, neutralizata si denuclearizata

50. Conventia asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1919, stabilea in mod expres ca:

a. statele au drepturi asupra spatiului aerian situat deasupra teritoriului de stat doar in

scopuri de autoaparare

b. fiecare stat are suveranitate deplina si exclusiva asupra spatiului aerian situat deasupra

teritoriului sau

c. spatiul aerian de deasupra teritoriului de stat nu este supus suveranitatii acestuia

51. Regimul juridic al spatiului extraatmosferic este reglementat, in principal, prin dispozitiile:

a. intelegerilor bilaterale dintre statele care poseda aparate cosmice, ce stabilesc cooperarea

pentru utilizarea spatiului extraatmosferic

b. Rezolutiilor Consiliului de Securitate referitoare la activitatea statelor in spatiul aerian

c. Tratatului adoptat in anul 1967

52. Potrivit principiilor aplicabile pentru utilizarea spatiului extraatmosferic, folosirea acestuia trebuie sa se efectueze cu respectarea:

a. regimului stabilit pentru orice zona demilitarizata, denuclearizata si neutralizata

b. dreptului international si a prevederilor Cartei Natiunilor Unite

c. legislatiei statului care trimite obiectele de zbor in spatiul cosmic, deoarece constituie

proprietatea acestora

53. Suveranitatea asupra spatiului extraatmosferic este reglementata, potrivit dispozitiilor Tratatului spatial si ale celorlalte acorduri privind spatiul cosmic, astfel:

a. nu este reglementata in niciun fel

b. nu poate apartine niciunui stat, spatiul extraatmosferic fiind declarat patrimoniu comun

al umanitatii

c. apartine in mod limitat statelor care folosesc obiecte de zbor cosmic

54. Principiile fundamentale ale dreptului international public:

a. sunt identice cu principiile generale de drept international public

b. nu au caracter general, fiind aplicabile numai in natiunile civilizate

c. sunt norme imperative, facand parte din categoria normelor jus cogens

55. Identificati o norma de drept international cu valoare de principiu fundamental pentru aceasta disciplina:

a. principiul dreptului la autoaparare, individuala sau colectiva

b. principiul solutionarii pe cale pasnica a diferendelor internationale

c. principiul neretroactivitatii

56. Principalele caracteristici ale suveranitatii statelor in dreptul international contemporan sunt:

a. caracterul neexclusiv, istoria consemnand exercitarea, pe acelasi teritoriu, a suveranitatii

mai multor state

b. caracterul transmisibil, suveranitatea unui stat putand fi cedata altui stat

c. caracterul deplin, puterea de stat manifestandu-se in toate domeniile

57. Personalitatea juridica a statelor ca subiecte de drept international public se caracterizeaza prin faptul ca acestea sunt:

a. subiecte de drept derivate si speciale

b. subiecte de drept tipice si fundamentale

c. subiecte de drept cu capacitate limitata de normele dreptului international

58. Conceptul de populatie a unui stat reprezinta:

a. o comunitate umana permanenta, organizata si relativ numeroasa

b. baza materiala a statului

c. totalitatea persoanelor care locuiesc, la un moment dat, pe teritoriul national

59. Identificati documentele internationale prin care sunt stabilite libertatile aerului:

a. Conventia referitoare la infractiuni si alte acte savarsite la bordul aeronavelor, semnata la

Tokyo, in anul 1963

b. Conventia asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1919

c. Acordurile suplimentare referitoare la tranzitul aerian si la serviciile aeriene

internationale, semnate la Chicago, in anul 1944

60. Principalele obligatii ale statelor care si-au declarat statutul de neutralitate permanenta sunt:

a. sa promoveze o politica generala si constanta de dezarmare nucleara

b. sa nu detina armata sau alte forte cu destinatie militara

c. sa nu permita folosirea teritoriului lor pentru amplasarea de baze militare straine, rampe

de lansare a rachetelor si alte asemenea obiective militare

61. Problema succesiunii statelor se pune in cazul:

a. solutionarii mostenirilor monarhilor

b. reunirii mai multor state intr-unul singur, prin fuziune sau absorbtie

c. transferului de populatie de la un stat la altul

62. Principalele probleme care se ridica in cadrul succesiunii statelor se refera la:

a. regimul juridic al strainilor

b. bunurile si arhivele statelor respective

c. politica externa a statelor aflate in procedura de succesiune

63. Cetatenia reprezinta:

a. o optiune a statului de a acorda cetatenia persoanei nascute pe teritoriul sau

b. ansamblul obligatiilor pe care o persoana fizica le are fata de statul al carui cetatean este

c. o legatura permanenta si efectiva dintre o persoana fizica si un stat

64. La dobandirea cetateniei prin nastere sunt aplicabile norme de drept international exprimate prin continutul:

a. principiului jus gentium (dreptul gintilor)

b. principiului jus loci (dreptul locului nasterii)

c. principiilor fundamentale ale dreptului international

65. Potrivit dreptului international, regimurile internationale ce pot fi aplicabile persoanelor straine sunt:

a. regimul clauzei natiunii celei mai defavorizate

b. regimul standardelor internationale

c. regimul de azilant politic

66. Azilul diplomatic a fost acordat, in anumite situatii persoanelor solicitante, pe baza criteriilor

stabilite prin:

a. Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice, din anul 1961

b. Conventia de la Havana din anul 1928

c. Conventia Natiunilor Unite privind statutul refugiatilor, din anul 1951

67. In dreptul international contemporan, statutul juridic al refugiatilor este reglementat prin

prevederile:

a. Cartei Natiunilor Unite, semnata in anul 1945

b. Regulamentului Comitetului pentru refugiati al Ligii Natiunilor Unite din anul 1921

c. Conventiei Natiunilor Unite privind statul refugiatilor din anul 1951, cu amendamentele

ulterioare

68. Natura juridica a teritoriului de stat este fundamentata in doctrina dreptului international public prin unele teorii, precum:

a. Condominium, conform careia teritoriul se afla sub suveranitatea a doua sau mai multor state

b. Imperium conform careia teritoriul este considerat expresie a autoritatii pe care un stat o

exercita asupra unui teritoriu

c. Regimul capitulatiilor, potrivit caruia cetatenii unui stat erau scosi de sub jurisdictia

statului pe teritoriul caruia se aflau

69. Partile componente ale teritoriului de stat sunt, in principal, urmatoarele:

a. spatiul maritim

b. spatiul terestru

c. spatiul fluvial

70. Regimul frontierei de stat se stabileste prin legislatia interna a statului, in conformitate cu

prevederile dreptului international si reglementeaza, in principal, probleme precum:

a. demarcarea si delimitarea frontierei de stat

b. modificarea frontierei de stat

c. modul de trecere a frontierei si controlul la frontiera

71. Apele maritime interioare sunt compuse din:

a. golfurile si baile cu o deschidere spre mare mai mica de 24 mile maritime

b. apele deltei sau, dupa caz, a estuarului unor fluvii care se varsa in mare

c. domeniul fluvial si lacustru

72. In marea teritoriala, statul riveran are urmatoarele drepturi:

a. dreptul de a interzice trecerea inofensiva

b. dreptul de a reglementa navigatia

c. dreptul de a aresta toate navele care nu achita taxele de intrare in marea teritoriala a

statului riveran respectiv

73. Navele militare straine sau cele de stat, afectate unor scopuri necomerciale:

a. se bucura de imunitate de jurisdictie in marea teritoriala

b. pot fi arestate pentru incalcarea legislatiei statului riveran

c. nu se bucura de imunitate de jurisdictie in marea teritoriala

74. In platoul continental, statul riveran exercita urmatoarele drepturi suverane:

a. interzicerea actiunilor altor state referitoare la instalarea de conducte si cabluri submarine

b. stabilirea masurilor de protectie pentru acest teritoriu de stat, in virtutea suveranitatii

nationale depline si efective asupra zonei

c. explorarea si exploatarea resurselor din aceasta zona

75. Drepturile statului riveran in zona economica exclusiva sunt, in principal, urmatoarele:

a. stabilirea conditiilor pentru exercitarea pasajului inofensiv

b. explorarea si exploatarea resurselor zonei

c. stabilirea masurilor de protectie pentru acest teritoriu de stat, in virtutea suveranitatii

nationale depline si efective asupra zonei

76. Libertatile marii libere sunt reglementate, in prezent, prin dispozitiile:

a. Tratatului din 1963 privind interzicerea amplasarii de arme nucleare pe fundul marilor si

oceanelor

b. Conventiei privind dreptul marii adoptata la Montego Bay, Jamaica, in anul 1982

c. Conventiei asupra marii teritoriale si platoului continental, adoptata la Geneva, in anul 1958

77. Identificati care dintre urmatoarele libertati constituie libertati ale marii libere, consacrate prin conventiile internationale in domeniu:

a. libertatea de a pescui numai in apele nationale

b. libertatea navelor militare de a controla toate navele comerciale fara o notificare

prealabila a statului riveran

c. libertatea de navigatie si libertatea de survol

78. In marea libera statele sunt obligate sa coopereze si sa ia masuri pentru:

a. interzicerea emisiunilor de radio si televiziune transmise din aceasta zona, cu sau fara licenta

b. interzicerea turismului clandestin

c. interzicerea pirateriei

79. In privinta navigatiei pe Dunare, prin Tratatul de pace de la Paris din anul 1856 s-au stabilit

urmatoarele:

a. impartirea fluviului in sectoare administrative de navigatie, respectiv in Dunarea

maritima si Dunarea fluviala

b. utilizarea fluviului Dunarea numai in scopuri exclusiv pasnice

c. recunoasterea rolului si locului Romaniei privind dreptul de administrare asupra fluviului

Dunarea

80. Potrivit Tratatului asupra Antarcticii, incheiat la Washington in anul 1959, regimul juridic al

zonei este urmatorul:

a. Zona care poate fi folosita si in scopuri militare

b. Zona demilitarizata, denuclearizata si neutralizata

c. Zona in care se permite tuturor statelor prospectarea si mineritul

81. Situatia unui stat neutru poate fi caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

a. abtinerea, respectiv obligatia statului neutru de a nu acorda, direct sau indirect, nici un

fel de ajutor in ducerea razboiului unuia sau altuia dintre statele beligerante

b. neutralizarea armamentelor aflate pe teritoriul declarat neutru

c. demilitarizarea totala sau partiala a teritoriului neutru

82. Identificati principiile care stau la baza stabilirii regimul juridic al spatiului cosmic:

a. libertatea accesului la spatiul cosmic, la exploatarea si utilizarea acestuia de catre toate

statele, in conditii de egalitate

b. suveranitatea partiala asupra spatiului cosmic poate fi declarata numai de catre statele

care detin aparate de zbor cosmic

c. folosirea spatiului cosmic si in scopuri militare, in caz de necesitate

83. Operatiunile pentru stabilirea frontierei de stat sunt urmatoarele:

a. Negocierea tratatului de frontiera cu toate statele vecine

b. Delimitarea si demarcarea frontierei de stat

c. Incheierea tratatului de buna vecinatate cu toate statele vecine

84. In continutul Conventiei de la Constantinopole din anul 1888 referitoare la regimul juridic al

Canalului de Suez, se preciza:

a. nationalizarea de catre Egipt dupa o perioada de exploatare de 99 de ani

b. posibilitatea instituirii unor masuri restrictive de catre comunitatea internationala

c. stabilirea unei zone neutralizate de 3 mile pe ambele maluri care nu putea fi transformata

in teatru de razboi si nici supusa blocadei

85. Problema suveranitatii statelor asupra Antarcticii este reglementata astfel:

a. se interzice suveranitatea statelor asupra zonei prin dispozitiile Tratatului din anul 1959

b. se stabileste suveranitatea asupra zonei prin dispozitiile Conventiei privind conservarea

resurselor marine vii din Antarctica din anul 1982

c. nu este solutionata prin documentele internationale mentionate anterior

86. Sunt declarate zone denuclearizate, prin tratate internationale, urmatoarele teritorii:

a. continentul african, prin Tratatul de infiintare a Uniunii Africane

b. continentul european, prin Tratatele de infiintare a Uniunii Europene

c. solul si subsolul marilor si oceanelor, prin Tratatul din anul 1963

87. Potrivit Conventiei privind regimul navigatiei pe Dunare, semnata la Belgrad, in anul 1948,

statele riverane au:

a. dreptul la libera navigatie pentru navele militare ale statelor neriverane

b. suveranitatea deplina a statelor riverane asupra portiunilor de fluviu aflate in limitele

granitelor lor

c. obligatia de plata a taxelor de navigatie numai pentru navele apartinand statelor

neriverane

88. Dintre principalele drepturi si obligatii ale statelor riverane Marii Negre referitoare la navigatia prin Bosfor si Dardanele, potrivit dispozitiilor Conventiei de la Montreux din anul 1936,

evidentiem urmatoarele:

a. Turcia poate inchide stramtorile, in timp de pace, pentru toate navele

b. statele riverane Marii Negre pot trece prin stramtori orice nava militara, inclusiv

submarine

c. circulatia navelor comerciale prin stramtori este libera, numai cu plata taxelor de

navigatie

89. Delimitarea platoului continental se realizeaza, potrivit Conventiei asupra dreptului marii din anul 1982, astfel:

a. pana la maximum 50 mile marine masurate de la liniile de baza, in situatia in care taluzul

continental se intinde pe distante foarte mari

b. se stabileste de catre fiecare stat riveran, cu acordul institutiilor specializate in dreptul

marii din cadrul Natiunilor Unite

c. pana la limita exterioara a taluzului continental sau pana la o distanta de 200 mile marine

masurate de la liniile de baza, in situatia in care limita exterioara a taluzului continental

nu ajunge pana la aceasta distanta

90. Trecerea unei nave comerciale prin marea teritoriala a unui stat nu mai este considerata inofensiva in urmatoarele situatii:

a. echipajul culege informatii generale, fara a prejudicia apararea sau suveranitatea statului

riveran

b. echipajul imbarca / debarca marfuri, bani sau persoane fara respectarea reglementarilor

statului riveran

c. nava se opreste in marea teritoriala ca urmare a unor defectiuni tehnice majore

91. Regimul juridic al apelor portuare este determinat, in principal, prin aplicarea urmatoarelor reguli:

a. statul riveran permite accesul navelor comerciale in porturile deschise potrivit cutumelor

internationale si dispozitiilor Conventiei adoptata la Geneva in anul 1923

b. statul riveran nu are dreptul exclusiv de a stabili conditiile in care are loc accesul navelor

comerciale in porturile sale

c. statul riveran nu poate impune restrictii cu privire la accesul navelor militare sau al

navelor de stat folosite in scopuri necomerciale in porturile sale, in aplicarea principiului

libertatii de navigatie

92. Frontiera fluviala este stabilita prin acordul statelor riverane fluviului, potrivit regulilor de drept international, astfel:

a. la o distanta de minim 500 metri de linia frontierei terestre, pentru a se respecta zona de

siguranta a frontierei de stat

b. linia talvegului sau linia senalului navigabil, in cazul unui fluviu navigabil

c. pe oricare din bratele fluviului, daca acesta are mai multe brate, indiferent daca acesta

este navigabil sau nenavigabil

93. Identificati conditiile stabilite la Congresul de la Berlin din anul 1885 pentru stapanirea de catre marile puteri a altor teritorii situate in afara granitelor:

a. ocuparea efectiva a teritoriului, cu posesia reala si intentia de a-si exercita suveranitatea

b. respectarea drepturilor si principiilor teoriei primului descoperitor

c. notificarea ocupatiei catre Liga Natiunilor, cu precizarea limitelor geografice ale

teritoriului ocupat

94. Expulzarea este o masura ce poate fi caracterizata astfel:

a. nu poate fi contestata, cetateanul expulzat fiind obligat sa paraseasca teritoriul in 24 de

ore

b. nu poate fi dispusa, in principiu, impotriva propriilor cetateni

c. este o masura ce se aplica pentru fapte cu caracter penal

95. Extradarea persoanelor este o masura:

a. interzisa prin conventiile internationale si regionale pentru recunoasterea si aplicarea

drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului

b. stabilita prin conventii internationale sau norme de drept intern pentru sanctionarea

crimelor impotriva pacii, a umanitatii si a celor de razboi

c. dispusa impotriva cetatenilor straini pentru comiterea unor fapte de natura administrativa

96. Principalele conditii de fond pentru solicitarea / acceptarea cererii de extradare a unei persoane sunt:

a. indeplinirea cerintelor principiului dublei incriminari

b. indeplinirea cerintelor principiului universalitatii drepturilor omului

c. sa fi intervenit prescriptia incriminarii sau a executarii pedepsei

97. Modificarile teritoriale ce pot surveni intre state in dreptul international contemporan pot consta, in principal, in:

a. cedarea teritoriului unui stat catre alt stat prin donatie, vanzare-cumparare sau alt mod

potrivit dreptului comun

b. transferul de teritorii de la un stat la altul

c. transferul de populatie de la un stat la altul

98. In dreptul international, institutia recunoasterii guvernelor este conturata, in principal, printr-una din urmatoarele doctrine:

a. doctrina dualista, fundamentata de H. Kelsen si de catre alti adepti ai Scolii de la Bonn,

in secolul al XIX-lea

b. doctrina Estrada, formulata de catre ministrul de externe mexican, in prima jumatate a

secolului al XX-lea

c. doctrina monista, formulata in principal de H. Trieppel, in secolul al XIX-lea

99. . este statul care a beneficiat de un statut de neutralitate permanenta pentru o perioada

indelungata de timp, chiar daca in prezent este membru ONU.

a. Austria

b. Malta

c. Elvetia

100. Principalele deosebiri dintre dreptul international si dreptul intern se manifesta, in special, in urmatoarele domenii:

a. Sistemul politic si social

b. Sistemul economic intern

c. Modul de elaborare a normelor juridice

101. Principalele obligatii ale statelor cu statut de neutralitate permanenta sunt:

a. sa duca o politica de colaborare pasnica si sa intretina relatii amicale cu celelalte state

b. sa participe la aliante politice sau militare, fara sa-si asume obligatii care au drept scop

pregatirea razboiului

c. sa asigure securitatea armelor nucleare sau de distrugere in masa din dotare, fara a le

comercializa sau utiliza intr-un conflict armat

102. In materie de succesiune a statelor se aplica, in cazul transferarii unui teritoriu, urmatoarele reguli:

a. datoriile se transfera automat asupra statului dobanditor

b. bunurile de stat aflate pe teritoriul cedat raman in proprietatea statului cedent

c. pe teritoriul transferat isi inceteaza aplicabilitatea tratatele incheiate de statul de la care

s-a facut transferul si intra in vigoare tratatele statului dobanditor

103. Institutiile specializate ale Natiunilor Unite sunt coordonate de catre:

a. Consiliul de Securitate

b. Adunarea Generala

c. Consiliul Economic si Social

104. Dupa criteriul arie de actiune, organizatiile internationale interguvernamentale pot fi clasificate astfel:

a. organizatii cu caracter general

b. organizatii cu vocatie universala

c. organizatii cu caracter umanitar

105. Masura retragerii cetateniei:

a. poate fi aplicata in cazul in care cetatenia a fost obtinuta in mod fraudulos

b. este o masura uzuala si poate fi dispusa inclusiv impotriva membrilor familiei persoanei

vinovate de conduita neloiala

c. se poate dispune impotriva unui cetatean al altui stat pentru conduita neloiala fata de

statul care aplica aceasta masura

106. Potrivit Conventiei referitoare la statutul apatrizilor din anul 1954, fiecare apatrid are:

a. dreptul la acelasi regim aplicabil tuturor apatrizilor, fara discriminari privind rasa, religia

sau tara de origine

b. nelimitat dreptul la libera circulatie pe teritoriul statului in care se afla pentru intreaga

perioada de rezidenta

c. drepturi financiare asigurate de statul gazda, pe termen nelimitat

107. In raport de elementele componente ale teritoriului de stat, frontierele de stat sunt:

a. Frontiere astronomice

b. Frontiere geometrice

c. Frontiere fluviale

108. In marea teritoriala, statul riveran exercita conform legislatiei proprii si internationale urmatoarele drepturi:

a. de exercitare a jurisdictiei penale, pentru infractiuni savarsite la bordul navei impotriva

membrilor echipajului

b. de confiscare a produselor interzise aflate la bordul navei

c. de control vamal, fiscal si sanitar

109. Pentru exploatarea resurselor din platoul continental, statul riveran are dreptul sa:

a. stabileasca zone de restrictie pentru navele comerciale straine, pe suprafete maritime

nelimitate

b. implementeze insule artificiale sau alte instalatii destinate explorarii si exploatarii

resurselor din zona

c. interzica altor state sa instaleze cabluri si conducte submarine

110. Potrivit dispozitiilor Conventiei din anul 1982, zona economica exclusiva:

a. face parte din teritoriul national al statului riveran

b. este supusa jurisdictiei statului riveran numai pentru unele drepturi economice de

exploatare a zonei

c. este utilizata de catre toate statele riverane, pe baze juste si echitabile

111. Exploatarea zonei internationale a teritoriilor submarine este asigurata printr-un mecanism

institutional format din:

a. Autoritatea internationala a teritoriilor submarine

b. Tribunalul maritim international

c. Curtea Permanenta de Arbitraj International

112. Frontiera de stat reprezinta:

a. limita generala a teritoriului de stat

b. limita externa a teritoriului de stat

c. limita juridica a teritoriului de stat

113. Zona internationala a teritoriilor submarine si resursele sale constituie:

a. patrimoniu comun al umanitatii

b. zona sub supraveghere / exploatare regionala

c. zona libera pentru explorare si exploatare de catre toate statele

114. Calitatea de unic subiect de drept international in raporturile cu alte state revine:

a. Uniunii personale

b. Federatiei

c. Asociatiei de state

115. Recunoasterea internationala are un caracter . si constituie un act de constatare a aparitiei unui nou stat.

a. diplomatic

b. declarativ

c. juridic

116. Potrivit normelor dreptului international si Constitutiei Romaniei, un cetatean roman:

a. trebuie sa aleaga intre cetatenia europeana si cetatenia romana

b. poate fi expulzat / extradat la solicitarea altui stat european in orice conditii

c. poate fi extradat in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in

conditiile legii si pe baza de reciprocitate

117. Un strain sau o persoana fara cetatenie care pentru variate motive de persecutie nu poate sau nu doreste sa se intoarca in tara de origine, fiind astfel lipsita de protectia acesteia, va beneficia de regimul juridic stabilit pentru:

a. apatrizi

b. refugiati

c. extradati

118. Organizatia Natiunilor Unite constituie o organizatie internationala cu vocatie universala care are ca scop principal:

a. mentinerea pacii si securitatii internationale

b. monitorizarea relatiilor internationale

c. garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului

119. Jurisdictia unui stat asupra spatiului aerian national se exercita, conform normelor in dreptului international contemporan, deasupra teritoriului national, pana la:

a. limita superioara a spatiului sideral

b. limita inferioara a spatiului cosmic

c. posibilitatile de explorare tehnica ale statului

120. Platoul continental este solul si subsolul spatiilor submarine, care se intinde dincolo de limita

exterioara a marii teritoriale de-a lungul prelungirii naturale a teritoriului terestru, de regula, pana la o distanta de:

a. 500 mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala

b. 200 mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala

c. 24 mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala

121. Acea parte a marilor si oceanelor care nu apartine marii teritoriale sau apelor interioare ale unui stat si asupra careia nu se exercita suveranitatea vreunui stat, fiind deschisa tuturor natiunilor, poarta denumirea de:

a. mare libera

b. zona economica exclusiva

c. zona contigua

122. Experientele nucleare in marea libera si in spatiul aerian de deasupra acesteia sunt interzise prin dispozitiile:

a. Cartei Natiunilor Unite, din anul 1945

b. Conventiei asupra dreptului marii, din anul 1982

c. Tratatului incheiat in anul 1963, sub egida Natiunilor Unite

123. Uniunea de state in care fiecare membru isi pastreaza o anumita organizate proprie, dar cu organe comune permanente cu caracter legislativ, administrativ si judiciar si cu competenta generala asupra teritoriului si populatiei constituie:

a. o uniune reala

b. o confederatie

c. o federatie

124. Un regim juridic general privind navigatia pe Dunare se stabileste, pentru prima data, prin

dispozitiile:

a. Tratatului de pace de la Versailles, din anul 1919

b. Documentelor adoptate la Congresul de la Berlin, din anul 1885

c. Tratatului de pace de la Paris, din anul 1856

125. Conceptul de zone demilitarizate reprezinta portiuni de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor:

a. reprezentanti ai aliantelor militare

b. forte armate si instalatii militare

c. fortele paramilitare

126. Formele raspunderii internationale a statelor sunt:

a. politica, morala si penala

b. morala, materiala si militara

c. politica, morala, materiala si penala

127. Mijloacele de solutionare pasnica a diferendelor internationale se clasifica in urmatoarele

categorii:

a. cu caracter jurisdictional

b. cu caracter obligatoriu

c. cu caracter temporar

128. Membrii permanenti ai Consiliului de Securitate sunt, potrivit Cartei Natiunilor Unite:

a. Franta, Italia, Marea Britanie, Federatia Rusa si SUA

b. China, Franta, Germania, Federatia Rusa si SUA

c. China, Franta, Marea Britanie, Federatia Rusa si SUA

129. Potrivit Clauzei Martens, persoanele civile si combatantii beneficiaza, in cazurile neprevazute de conventiile internationale aplicabile in domeniu, de:

a. protectia principiilor dreptului international, asa cum acestea rezulta din uzantele

stabilite, din principiile umanitare si din exigentele constiintei publice

b. prevederile dreptului intern si dreptului international, in mod alternativ

c. prevederile dreptului intern, in mod exclusiv

130. In sens militar, teatrul de razboi cuprinde:

a. teritoriul statelor beligerante, precum si al celor care pot fi atrase in conflictul armat

b. campul de operatii in care se duc luptele, in care se aplica reguli speciale prevazute de

dreptul conflictelor armate

c. exclusiv teritoriul statului / statelor agresat / agresate

131. Statul ocupant exercita asupra teritoriului ocupat:

a. autoritate de drept, pe durata nedeterminata

b. autoritate ce rezulta din dreptul international, in baza unui mandat al Natiunilor Unite

c. autoritate de fapt, temporara

132. Procurarea de informatii asupra inamicului si a teritoriului acestuia in timp de razboi este:

a. o activitate ilicita a membrilor fortelor armate ale partilor aflate in conflict

b. o activitate licita, in principiu, a membrilor fortelor armate ale partilor aflate in conflict

c. o activitate ce poate fi desfasurata de orice membru al fortelor armate, in orice conditii si

indiferent daca actioneaza in uniforma combatantilor sau in tinuta civila

133. Prizonierii de razboi se afla:

a. sub autoritatea ONU

b. sub autoritatea puterii detinatoare

c. sub autoritatea persoanelor care i-au capturat

134. Potrivit Protocolului Aditional I de la Geneva din 1977, incalcarea regimului de protectie a

bunurilor culturale care formeaza patrimoniul comun al umanitatii constituie:

a. o crima de razboi

b. o crima impotriva umanitatii

c. o crima impotriva pacii

135. In situatia in care este capturat, un mercenar:

a. are statutul de combatant

b. are statutul de prizonier de razboi

c. raspunde penal pentru participarea la ostilitatile si faptele comise

136. Principiul imprescriptibilitatii crimelor impotriva umanitatii si a crimelor de razboi a fost

consacrat juridic prin includerea sa in cadrul dispozitiilor:

a. Cartei Natiunilor Unite, din anul 1945

b. Declaratiei universale a drepturilor omului, din anul 1948

c. Conventiei Natiunilor Unite adoptate in anul 1968

137. Statutul Curtii Penale Internationale a fost semnat la si a intrat in vigoare, dupa intrunirea numarului necesar de ratificari prevazute de Statut, in anul .

a. New York, in anul 1997 / 2000

b. Roma, in anul 1998 / 2002

c. Geneva, in anul 1977 / 1979

138. Pactul este o denumire pentru o categorie de tratate internationale, in general multilaterale, care:

a. reglementeaza probleme privind relatiile intr-un anumit domeniu, avand un caracter mai

specializat decat tratatul

b. au un caracter deosebit de solemn privind unele relatii politice dintre state

c. reprezinta un instrument diplomatic pentru stabilirea colaborarii dintre state

139. Abilitarea de a negocia un tratat international se acorda de catre autoritatile competente ale

fiecarui stat conform regulilor de drept intern, iar documentul de abilitare poarta denumirea de:

a. scrisoare de acreditare

b. exequator

c. depline puteri

140. Parafarea unui tratat international:

a. obliga partile sa semneze, ulterior, textul parafat

b. dovedeste faptul ca partile au ajuns la un acord asupra textului parafat

c. obliga juridic statele la respectarea textului parafat

141. Aderarea este procedeul juridic de exprimare a consimtamantului statului de a fi parte la un tratat la care se recurge in situatia in care statele:

a. au semnat un tratat bilateral, indiferent daca au participat sau nu la negocierea acestuia,

iar ulterior apreciaza ca este necesar sa devina parte la acel tratat

b. au semnat un tratat multilateral, chiar daca nu au participat la negocierea acestuia, iar

ulterior apreciaza ca este necesar sa devina parte la acel tratat

c. nu au semnat un tratat multilateral, indiferent daca au participat sau nu la negocierea

acestuia, iar ulterior apreciaza ca este necesar sa devina parte la acel tratat

142. Inregistrarea unui tratat international se face potrivit art. 102 din Carta Natiunilor Unite si are ca efect:

a. invocarea in fata statelor membre ale O.N.U., fiind integral opozabil acestora

b. intrarea in vigoare a tratatului respectiv fata de alte state sau organizatii internationale

c. asigurarea publicitatii necesare, in caz contrar neputand fi invocat in fata vreunui organ al O.N.U

143. Principiul respectarii cu buna credinta a tratatelor internationale (pacta sunt servanda) reprezinta:

a. un principiu general al dreptului international

b. un efect juridic accesoriu al aplicarii tratatului international

c. angajamentul juridic al partilor contractante de a respecta dispozitiile tratatului

international in mod strict si cu buna credinta.

144. Tratativele, ca mijloc de solutionare pasnica a diferendelor internationale, reprezinta:

a. o metoda de rezolvare a diferendelor internationale, care nu se desfasoara in intregime

intre partile implicate, fiind necesara participarea altor parti

b. principala metoda de solutionare pe cale pasnica, politico-diplomatica, a problemelor

litigioase

c. o metoda auxiliara prezenta, intr-o faza sau alta, in orice proces de solutionare pasnica a

diferendului international

145. In cadrul misiunii sale de bune oficii, tertul binevoitor are:

a. o contributie discreta, neparticipand direct la rezolvarea propriu-zisa a diferendului

b. o contributie directa, participand direct la rezolvarea propriu-zisa a diferendului

c. o contributie majora, in practica internationala participand la solutionarea a numeroase

diferende si la evitarea unor conflicte armate iminente, inclusiv la oprirea unui conflict

armat deja angajat

146. Efectul juridic al procedurii de solutionare pe cale pasnica a diferendelor dintre state prin arbitraj international poate fi caracterizat astfel:

a. are un caracter contradictoriu, rezultat din procedura de citare si audiere a partilor, a

martorilor si expertilor s.a.

b. are un caracter politico-diplomatic, comisia de arbitraj fiind un organ independent si cu o

autoritate politica proprie

c. are un caracter obligatoriu, deoarece hotararile pronuntate sunt definitive si pot fi supuse

revizuirii numai in anumite cazuri, strict reglementate

147. Curtea Internationala de Justitie reprezinta, potrivit dispozitiilor Cartei Natiunilor Unite si a Statutului propriu:

a. un organism judiciar continuator al activitatii Curtii Permanente de Justitie Internationala

b. un organism jurisdictional independent, separat de structura ONU

c. un organism judiciar principal al ONU, facand parte din structura acesteia

148. Potrivit dreptului international contemporan, ocuparea totala sau partiala a teritoriului altui stat este:

a. permisa, in virtutea dreptului la autoaparare individuala sau colectiva

b. interzisa, fara acordul expres al Adunarii Generale a ONU

c. interzisa, fiind contrara principiului nerecurgerii la forta impotriva suveranitatii sau a

integritatii teritoriale a altui stat

149. Gentlemen's agreement constituie un acord incheiat intre sefi de state sau alte persoane de inalta autoritate, in forma , pentru reglementarea unor probleme de importanta majora.

a. autentica

b. nescrisa

c. testamentara

150. Rezerva la un tratat international se formuleaza cu ocazia semnarii si are ca efect obligatiilor inscrise in tratat.

a. nemodificarea

b. acceptarea temporara a

c. modificarea

151. Poate fi considerat spion, potrivit dispozitiilor ., individul care lucreaza pe ascuns sau sub pretexte mincinoase pentru a aduna informatii in zona de operatii a unui beligerant, cu intentia de a le comunica partii adverse.

a. Conventiei a IV-a de la Haga din anul 1907.

b. Conventiei a III-a de la Geneva din anul 1949.

c. Protocolului Aditional II din anul 1977.

152. Primordialitatea tratativelor ca mijloc de solutionare pasnica a diferendelor internationale este consacrata prin dispozitiile ..

a. Art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie

b. Art. 48 din Conventia asupra tratatelor semnata la Viena in anul 1969

c. Art. 33 din Carta Natiunilor Unite

153. Definirea conceptului de mercenar s-a realizat, pentru prima data, prin dispozitiile:

a. Protocolului Aditional I din anul 1977

b. Conventiei a IV-a de la Geneva din anul 1949

c. Conventiei internationale impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si instruirii

mercenarilor din anul 1989

154. Embargoul constituie in dreptul international contemporan, aceasta neimplicand

actiuni de utilizare a fortei.

a. o masura de forta majora

b. o masura legala

c. o masura nelegala

155. Legitima aparare este o masura intreprinsa de un stat impotriva altui stat, pentru inlaturarea starii de pericol rezultat dintr-un asemenea act.

a. actului ilicit al

b. unei masuri legale a

c. actului discretionar al

156. Represaliile armate aveau un dublu caracter, respectiv si se foloseau pentru

rezolvarea situatiei sau a diferendului prin forta, dar .

a. pacifist si cooperant / inclusiv prin razboi.

b. temporar si preponderent / limitandu-se numai la amenintari.

c. reparator si sanctionator / fara a se recurge la razboi

157. Masurile cu caracter coercitiv care implica folosirea fortelor armate, prevazute in Carta

Natiunilor Unite sunt, in principal:

a. boicotul, blocada si ruperea relatiilor diplomatice

b. demonstratiile militare, masuri de blocada si alte operatii executate de fortele terestre,

maritime sau aeriene

c. demonstratiile cu trupe militare si blocada maritima

158. Protectia populatiei civile in timp de conflict armat este asigurata, in principal, prin dispozitiile:

a. Declaratiei Universale a Drepturilor Omului din anul 1948

b. Pactului international privind drepturile civile si politice din anul 1966

c. Conventiei a IV-a de la Geneva din anul 1949

159. Capitularea este un . prin care una din parti celeilalte trupele,

navele, fortificatiile si, eventual, teritoriul pe care l-a aparat fara succes.

a. tratat / transmite fara pretentii

b. angajament contractual / preda

c. act bilateral / se angajeaza sa predea intr-un anumit timp

160. Armistitiul este o conventie temporara de care se poate referi la ostilitatile dintr-o anumita zona a teatrului de operatiuni sau la intregul front.

a. continuare a luptelor

b. predare a definitiva a armelor

c. incetare a luptelor

161. In timp de conflict armat, ranitii, bolnavii si naufragiatii se bucura de o protectie speciala, bazata in principal pe prevederile:

a. Conventiilor I si II de la Geneva din anul 1949

b. Conventiei a IV-a de la Geneva din anul 1949

c. Conventiei a III-a de la Geneva din anul 1949

162. Regimul prizonierilor de razboi este stabilit in cuprinsul unor instrumente juridice internationale, precum dispozitiile si ale .

a. Conventiei de la Haga din anul 1899 / Protocolului Aditional I din anul 1977

b. Conventiei a IV-a de la Geneva din anul 1949 / Protocolului Aditional II din anul 1977

c. Conventiei a IV-a de la Haga din anul 1907 / Conventiei a III-a de la Geneva din anul