QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente diverse

Zeitati romane



Zeul indeplineste doua functii esentiale Flammi Potems (Stapanul focului) si Deuciler (Netezitorul metalelor). Latinescul mulgere = a inmuia, a netezi intrucat focul face maleabil orice metal. Asemeni pe acest temei in onoarea lui Vulcanus, armele luate ca trofee de razboi erau stranse gramezi si arse. Zeu indigen chiar daca sincretizat mai tarziu cu Hephaistos pana la topirea decantabila a detaliilor stravechi isi pastra si preotul special (Flammen Vulcanalis) si sarbatorile specifice (Vulcanolia - 23 august) cand gospodariile isi atarnau la soare toate rufele lor, nici cand zeului i se sacrificau pe flacara altarului pesti proaspeti pescuiti in Tibru si cand se organizau jocuri populare vesele.



VENUS - (latinescul Venus - frumusete, gratie, farmec). Zeita frumusetii in mitologia romana se pare autohtona (italica) ocrotitoare in epoca in epoca arhaica a vegetatiei si a fertilitatii; dar poate ca si mai vechi in Italia era intelesul de personificare divina a nurilor femeiesti cum s-ar deduce din unele cuvinte: Venustas = frumusete feminine, nuri; venuste = placut , frumos. Notiunea de frumusete imposibil sa mai se fi confundat cu ideea de feminitate in cultul initial al acestei zeite.
Oricum cultul - inca autonom - includea atribute cu dubla functie (gospodaresti si estetice), de ocrotitoare a gradinilor si livezilor si de patroana a abundentei florale in vegetatia naturii. In Roma chiar apare destul de tarziu. Intreagul mit pus in circulatie cuvenita in epoca clasica de metografiile poetice latine nu mai este decat o copie fidela dupa mitul grec al zeitei frumusetii Aphrodita.
Acum Venus are epitetele: Verdicordia (cea care suceste mintile) si Cloocina (purificatoarea), latinescul clooca = canal de scurgere. Ii sunt consacrate dintre plante mirtul, iar dintre pasari lebedele. In plus este socotita mama eroului Aeneas.



ZEITATI DIN MITOLOGIA GREACA

APOLLO - una dintre cele mai mari divinitati ale mitologiei grecesti. Era fiul lui Zeus si al lui Leto. Pentru ca, Hera, din gelozie, ii refuzase Letoniei un loc unde sa poata naste, Poseidon a scos la iveala, din valurile marii, insula Delos (v. si Asteria). Acolo, dupa noua zile si noua nopti de chin, Leto a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo si pe Artemis. Crescand miraculos de repede, la numai cateva zile dupa nastere, Apollo, al carui arc si sageti devenisera temute, a plecat la Delphi, unde a ucis sarpele Python, odinioara pus de Hera s-o urmareasca pe Leto si care, ulterior devenise spaima intregului tinut. Dupa aceea Apollo a infiintat acolo propriul sau oracol, instaurand si Jocurile Pitice. Apollo a iubit numeroase nimfe si muritoare, printre care pe Daphne, Cyrene,, Marpessa, Cassandra, si uneori chiar tineri ca Hyancinthus si Cyparissus. Zeul era infatisat ca un tanar frumos si inalt, cu o statura zvelta si impunatoare. Atributele lui erau multiple: initial, Apollo era considerat o divinitate temuta, razbunatoare care, justificat sau nu, raspandea molimi sau pedepsea cu sageti aducatoare de moarte pe oricine-i statea impotriva. Era socotit zeu vindecator, priceput in arta lecuirii, ca si tatal lui Asclepius. Avea darul profetiei, de care erau legate numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi. Mai tarziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei si al artelor frumoase. Apollo era zeul invocat in calatorii, de cei care navigau pe mare, care proteja orasele si noile constructii. In sfarsit, Apollo era considerat ca zeu al luminii (de aici epitetul de Phoebus) era identificat adesea cu insusi Soarele. Era serbat in numeroase centre ale lumii grecesti: la Delphi, Delos, Claros, Patara, etc. Avand, asa cum am aratat, un rol preponderent in mitologia greaca. In cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollinares, si tot acolo, pe vremea imparatului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite.

ARTEMIS - in mitologia greaca, zeita vanatorii, asimilata de timpuriu de catre romani cu Diana, o veche divinitate de origine italica, era fiica lui Zeus si a Letoniei. La inceput a avut aceleasi atribute cu fratele ei: era o divinitate razbunatoare, care semana molimi si moarte printre muritori.

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }