QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

Infrastructuri tehnice majore. gospodarirea apelor - judetul mures







INFRASTRUCTURI TEHNICE MAJORE. GOSPODARIREA APELOR - JUDETUL MURES


Judetul Mures-ocupa o suprafata de 6713,8 kmp din bazinul hidrografic al Muresului (care insumeaza 29767 kmp in total), avand urmatorii afluenti mai importanti: Tirnava mare, Timava Mica, Niraj, Gurghiu, Rastolita, Bistra, Lut, Sar si Comlod.

1. Principalele amenajari pentru asigurarea necesarului de apa, amenajari hidrotehnice pentru combaterea inundatiilor, prize de apa si alte lucrari de amenajare din albia cursurilor de apa, baraje si acumulari, alunecarilor de teren

Lucrari hidrotehnice de regularizare

Acestea cuprind taieri de coturi, lucrari de dirijare a curentilor, traverse de inchidere sau colmatare - in cadrul lucrarilor in albie, respectiv consolidari de mal din piatra sau vegetative din cadrul apararilor de maluri.




Lucrarile hidrotehnice pentru protectia malurilor si albiilor au fost realizate in functie de conditiile specifice ale amplasamentelor din teritoriul bazinal respectiv. Lucrarile din piatra bruta sau gabioane sunt preponderente in bazinele superioare, unde vitezele de curgere a apei sunt mai mari. Pe sectoarele de rau inferioare, cu viteze mai mici de curgere a apei s-au executat indeosebi lucrari de regularizare si aparare din materiale vegetative prin saltele si snopi de fascine, plantatii de butasi de plop sau salcie, garduri si caroiaje din nuiele. Lucrarile din beton in general sunt intalnite in localitati, constand in dale, peree, ziduri de beton, praguri de fund, traverse.

Monitorizarea lucrarilor hidrotehnice de regularizare a albiilor consta si in colectarea unor date caracteristice referitoare la natura materialelor folosite, dimensiunile lucrarilor, dimensiunile albiei, elemente de baza ale regularizarii albiei, pante, capacitatea de transport, debite maxime pe asigurari, data executiei, obiectivele protejate.

Taierile de coturi sunt efectuate pe sectoarele de rau cu meandre accentuate, si pot determina doua tipuri de dezechilibre ale sistemului.

Primul, este semnalat in cazul in care taierea meandrelor se realizeaza fara a se schimba latimea medie a albiei. Cresterea pantei va provoca o accelerare a vitezelor de curgere a apei, erodarea malurilor si crearea de noi sinuozitati. Creste si capacitatea de transport, modificarile morfologice producandu-se prin depuneri de material aluvionar provenit din amonte si prin erodarea concomitenta a malurilor. Prin reajustarea sectorului de rau, tendinta de acelerare a curgerii se va diminua treptat. In cazul in care malurile sunt alcatuite din pamanturi coezive sau prezinta abundenta vegetala iar largirea albiei nu este permisa, eroziunea se manifesta pe verticala propagandu-se mult spre aval (S.Diaconu, 1999).

Al doilea tip de dezechilibru al sistemului de rau in raport cu dinamica sa naturala, se manifesta in cazul in care taierea meandrelor este insotita de largirea albiei. Aceasta duce la reduceri ale vitezelor de curgere, putand determina la ape mici, pe raurile de dimensiuni medii sau mici expunerea la factorii climatici a intregii mase de apa.


Lucrarile de dirijare a curentilor constau in amplasarea unor diguri de colmataj cu gabioane dispuse longitudinal. Rolul principal al acestora este de a mentine constanta adancimea raului prin neutralizarea procesului de eroziune laterala. Digurile de colmataj dispuse longitudinal, deviaza curentul apei spre axul median al raului. Astfel actiunea apei va antrena si deschide partea centrala a cursului de apa. Digurile de colmataj sunt instalate folosind gabioane cilindrice umplute si asamblate pe santier. Aceste constructii au cateva avantaje in plus fata de materialele libere: volumul total mai redus si dimensiunile mai mici ale pietrelor, care reprezinta doi factori majori atat din punct de vedere  economic, cat si din punct de vedere al protectiei mediului. Astfel de lucrari sunt realizate in bazinul Tarnavelor in special pe tronsoanele de rau peste care s-au construit poduri de circulatie rutiera.

Se pot mentiona doua poduri peste Tarnava Mica: unul situat pe soseaua europeana E60 intre localitatile Balauseri si Chendu iar celalalt in Sangeorgiu de Padure pe drumul spre lacul Bezid. In ambele cazuri s-au amenajat la baza podurilor diguri de dirijare din gabioane umplute cu anrocamente pentru protectia impotriva eroziunii. Un curs de apa amenajat, de regula tinde sa-si regaseasca un nou echilibru cu ajutorul eroziunii si prin crearea de noi meandre. Curentii puternici longitudinali si transversali pot eroda malurile raului sau baza acestora, malurile devenind instabile. De aceea se recomanda ca protectia malurilor sa fie destul de puternica pentru a face fata unor astfel de procese de eroziune.

Lucrarile de dirijare a curentilor sunt necesare si in bieful amonte al albiei unui rau barat, pentru a favoriza o circulatie transversala optima a curentilor de apa. In aceste situatii se recomanda de asemenea executarea unor lucrari de consolidare a malurilor amonte de baraj, ca urmare a ridicarii nivelului apei peste cota normala.


Traversele de inchidere sau colmatare se mai numesc baraje de deviatie cu gabioane si fac parte din categoria lucrarilor in albie.

Stabilitatea cursurilor de apa trebuie privita atat din perspectiva planimetrica, cat si din perspectiva altimetrica. Principalul obiectiv consta in determinarea unui profil in care transportul si colmatarea sa se afle intr-un echilibru. Acest echilibru variaza in functie de sectorul de rau analizat, precum si in functie de caracteristicile hidrologice si geomorfologice ale zonelor adiacente raului. Atat in cazul sectoarelor din zona muntoasa cat si in cazul sectoarelor din zona de deal, instalarea barajelor se dovedeste utila prin faptul ca reduce gradul de inclinare al albiei si diminueaza cantitatea de material solid transportat de rau.

In functie de transportul materiilor solide si de tipul de protectie al bazinului de linistire localizat in aval, se pot adopta diverse masuri, cum ar fi protectia cu beton a coronamentului sau invelisul blocului cu beton sau gabioane in avalul barajului deversor. Barajele cu gabioane sunt structuri rezistente, flexibile si usor de instalat care se imbina armonios cu mediul inconjurator.

Datorita retentiei, in zona de amplasare a barajelor vitezele de scurgere ale apei sufera modificari importante. Creste viteza in sectiunea aval datorita castigarii unei energii potentiale suplimentare pe retentia creata. Prin urmare, in bieful aval se vor accentua procesele de eroziune a albiei. Viteza apei in sectiunea situata amonte de baraj scade semnalandu-se aparitia fenomenelor de colmatare in albia raului.

Consolidarile de mal din piatra sau lucrarile de protectie solida sunt considerate ca fac parte din categoria aparari de maluri. Necesitatea unei protectii adecvate este indeplinita combinand diferite materiale cum ar fi peretii de mare greutate cu gabioane, sau solurile Terramesh consolidate cu plasa de sarma cu ochiuri dublu rasucite acoperita cu zinc sau plastic. In acest mod se vor imbunatati functionalitatea protectiei, si a refacerii ecosistemelor naturale. In bazinul Tarnavelor, consolidarile de mal din piatra se realizeaza prin pereuri. Acestea reprezinta invelisuri de protectie din piatra bruta, dale de beton etc. si sunt intalnite pe cursurile principale ale Tarnavelor ce traverseaza orasele Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sighisoara, Medias, Blaj si Tarnaveni.

In cazul consolidarilor de mal vegetative, aplicarea tehnicilor ecologice de constructii se bazeaza pe combinarea unor materiale artificiale cu diverse specii de plante. Pe Tarnave, cele mai eficace lucrari de consolidare vegetativa sunt cele realizate din fascine fixate cu anrocamente. Incoltirea snopilor din fascine si mentinerea ulterioara a stratului vegetal format protejeaza foarte bine malurile impotriva eroziunii. Materialele artificiale (geocompusi de polipropilena consolidati cu MAC-MAT) vor asigura stabilitate, creandu-se astfel conditiile ideale pentru o repopulare naturala a zonei. Din experienta firmelor specializate in lucrari de regularizare a raurilor cum ar fi Maccaferri, s-a observat ca, grosimea cleionajului (0,15/0,30 m) are acelasi efect pe care il are si o piatra libera de 2-3 ori mai subtire. Cleionajul (cleionaj Geomac sau Reno ) poate fi umplut cu usurinta cu materiale aduse de apa. Acest lucru va determina cresterea plantelor pe structura amenajata, procesul natural de integrare in solurile din zona de lucru fiind prin aceasta accelerat. Astfel structura va fi mai durabila decat plasa metalica, imbunatatind protectia impotriva eroziunii utilizandu-se o cantitate minima necesara de materiale artificiale.

Lucrari de aparare impotriva inundatiilor

Afectate de inundatii sunt in general cursurile medii si inferioare ale raurilor si sectoarele de confluenta cu afluentii. Pe Tarnava Mica sunt supuse riscului 375 de ha in sectorul Coroi-Soimus, 500 ha in sectorul Bernadea-Deaj pe malul stang, respectiv 370 ha la Abus-Paucisoara pe malul drept. Localitati neaparate sunt Mica, Abus, Craiesti, Cornesti si Coroi. Viitura din anul 1975 a produs in bazinul hidrografic Tarnave pagube mai mari decat cea din anul 1970 fiind afectate obiective industriale, case, terenuri agricole, drumuri, cai ferate, poduri si lucrari hidrotehnice.

In anul 1970, in perioda 12-16 mai s-a inregistrat un debit de 700 mc/s la statia hidrometrica Topa de pe raul Tarnava Mare. Viitura s-a format datorita caderii unei mari cantitati de precipitatii la care s-a adaugat topirea zapezii in bazinul superior. Precipitatii intense suprapuse pe un sol cu un ridicat grad de saturare au determinat formarea unor unde de viitura exceptionale pe Tarnave in anul 1975. In anul 1998 s-au semnalat doua perioade de precipitatii substantiale in cadrul aceleiasi luni, iunie. Prima in intervalul 11-15.06.1998 iar a doua intre 16 si 20.06.1998. Debitele maxime inregistrate pe Tarnava Mica au fost de 335 mc/s la Balauseri si 196 mc/s la Tarnaveni.

Perioadele de inundatie. Din punctul de vedere al perioadelor din timpul anului, in care s-au inregistrat unde importante de viitura, care au provocat inundatii in bazinul hidrografic Tarnave, putem mentiona luna mai in anul 1970, iulie in 1975, martie 1981, decembrie 1995 – ianuarie 1996 si iunie 1998.


Lucrarile de indiguire

Cea mai raspandita metoda de ameliorare a terenurilor inundabile o constituie apararea luncilor prin indiguire. Elementul principal al unei lucrari de indiguire il reprezinta digul. Are un scop bine determinat, construirea digului de protectie avand rolul de a apara obiectivele economice, spatiile locuite care atunci cand se inregistreaza cresteri semnificative ale nivelului cursului de apa invecinat sunt inundate.

Digul de protectie

Se disting doua tipuri principale de diguri de aparare si anume: digurile de pamant si zidurile parapet. Cele mai des intalnite sunt digurile din pamant, zidurile parapet fiind realizate doar in cazurile in care situatia o impune. O explicatie ar putea fi aceea ca din punct de vedere economic, digurile din pamant sunt mai rentabile, necesitand investitii financiare mai mici.

Zidurile parapet prezinta un soclu alcatuit din umplutura de beton, pe care se ridica, la inaltimea necesara un zid parapet sau in alte cazuri stalpi incastrati din beton armat, respectiv palplanse asociate cu grinzi prefabricate din beton armat. Astfel de diguri sunt intalnite pe ambele maluri ale afluentului de stanga al Tarnavei Mici, Agristeu, in sectorul de confluenta.

Digurile din pamant se caracterizeaza prin trasee lungi in raport cu inaltimea si dupa (C.Bara, I.Ionescu, C.Popescu, I.Popescu, 1971) se impart in urmatoarele categorii:

Diguri longitudinale care pot fi de tip Dunare, de tip Delta Dunarii sau de tip rauri interioare, ce corespund caracteristicilor hidrografului de viitura al raului respectiv.

Diguri de remuu ce urmaresc cursul de apa afluent pe sectorul dintre confluenta cu emisarul pana la limita amonte a remuului. La proiectarea acestor diguri se tine cont de hidrografele de viitura ale ambelor cursuri de apa.

Diguri de separare a folosintelor care se construiesc in interiorul incintelor indiguite cu amenajare mixta agropiscicola. Acestea, sunt supuse unui regim permanent al nivelului de exploatare piscicola.

Diguri circulare care apara ostroave si insule, tinand cont de conditiile hidrologice ale albiilor cursurilor de apa.

Digurile trebuie sa urmareasca un traseu similar cu cel al albiei raului, corelarea albie minora- indiguire fiind deosebit de stransa in cazul digurilor apropiate. Digurile departate trebuie sa urmareasca in general conturul albiei majore si sa aiba raze de curbura minime a racordarilor de 100-200 m pe raurile mici si mijlocii. Aceste valori ale razelor de curbura minime se vor aplica doar in situatile in care vitezele apei in regim indiguit sunt sub 3 m/s. In exteriorul curbelor, distanta dig-mal trebuie sa fie mai mare decat in aliniamente (V.Chiriac, A.Filotti, I.A.Manoliu, 1980).

Digurile de protectie pot fi, din punct de vedere al formei, longitudinale sau circulare. In cea mai mare parte ele sunt longitudinale, intalnindu-se insa si diguri circulare, cum ar fi cele din jurul acumularilor nepermanente Balauseri si Vanatori.

Lucrarile de indiguire influenteaza scurgerea raurilor in cazul apelor mari prin dirijarea curentilor si marirea vitezelor de tranzit, existand o stransa corelatie cu anumite lucrari de regularizare cum ar fi taierile de coturi (digul asociat cu noua lucrari de taieri de coturi de la Sanmiclaus pe malul drept al Tarnavei Mici) sau consolidarile de maluri. La amplasarea digurilor apropiate se urmareste ca aliniamentul acestora sa urmareasca traseul regularizat al albiei minore.

Concluzia ce se desprinde analizand o situatie data in care exista un sector de rau puternic meandrat ce inunda la ape mari terenurile de importanta economica din apropiere este ca alegerea tipului de interventie trebuie sa se faca tinand cont de costurile minime ale ambelor lucrari.

Lucrarile de indiguire in cazul de mai sus, a raului cu meandre, curbe bruste, vor necesita consolidari in exteriorul curbelor si pe intreaga lor lungime, deci costuri mai mari, deoarece digurile vor fi afectate de eroziune in urma viiturilor. O explicatie ar fi aceea ca digurile actioneaza ca deflectoare ale curentului apei, dirijandul aproape perpendicular pe directia generala de curgere. Traseul digului trebuie sa se caracterizeze printr-o variatie progresiva a razei de curbura, evitandu-se strangularile si asigurand o calibrare cat mai uniforma a albiei.

Pe de alta parte, lucrarile de regularizare prin taierile de coturi, asociate cu diguri longitudinale cu racordari in arce de clotida, reprezinta solutia optima a situatiei analizate daca lucrarile se realizeaza la minimul de cost. In bazinul hidrografic al Tarnavelor digurile sunt asociate cu lucrari de regularizare a albiei. Aceste situatii sunt intalnite in principalele orase din bazin: Sighisoara cu diguri de clasa II de importanta-Q1%=680 mc/s, Tirnaveni cu diguri de protectie de clasa I de importanta-Q1%=400 mc/s asociate cu lucrari de consolidari de mal.    

Unul din principiile de proiectare a digurilor este ca in sectoarele cu eroziuni de mal, amplasarea digului sa se faca la o distanta impusa de varianta cea mai economica intre consolidarea malului si marirea distantei de la dig pana la mal.

Un alt principiu este ca in punctele critice de formare a zapoarelor, digul sa fie proiectat la o distanta de mal de trei ori mai mare decat distanta medie existenta fata de mal a digurilor din amonte si aval de punctele respective.

Lucrarile de indiguire implica o serie de constructii si instalatii care asigura intretinerea digului si apararea optima impotriva inundatiilor. Dintre lucrarile pentru protectia digului se pot mentiona consolidari, inierbari, perdele de protectie etc. Constructiile si instalatiile de paza cuprind cantoane, magazii, instalatii telefonice, instalatii de masura iar lucrarile pentru asigurarea circulatiei rampe, bariere, drumuri etc.

Consolidarile se realizeaza prin pereuri, care reprezinta invelisuri de protectie din piatra bruta, sparta, dale de beton etc. Digurile cu panta redusa se consolideaza prin pereuri uscate pentru ca acestea se vor mentine pe taluz prin greutatea lor. Digurile cu taluzuri abrupte se consolideaza prin pereuri cu mortar de ciment.

Inierbarea digurilor pe ambele taluzuri si coronament le apara de actiunea vanturilor, precipitatiilor, covorul erbaceu trebuind sa fie omogen iar cosirea sa se faca dupa perioadele de viitura. Vegetatia ierboasa, prin sistemul sau radicular fixeaza bine stratul superficial al solului. Se interzice pasunatul pe suprafata digului si plantarea pe acesta a oricarui tip de vegetatie arborescenta sau subarborescenta.

Perdelele forestiere dintre dig si mal au rolul de a indeparta curentul de apa de la piciorul digului, de protectie in calea sloiurilor de gheata etc. Arborii constituenti se recomanda a fi adecvati conditiilor pedoclimatice locale, cu o dezvoltare rapida si care sa reziste inundatiilor. De asemenea, perdelele forestiere trebuie sa mentina libera, o fasie de cativa metri de la piciorul taluzului exterior, pentru intretinere. Talia diferita a arborilor asigura disiparea energiei valurilor la diferite niveluri ale apelor mari. Ramurile elastice ale coronamentului asigura de fapt amortizarea.

Se recomanda amplasarea unui canton de supraveghere la fiecare 10-15 km de dig, deoarece construirea acestora nu ridica cu mult costul unei indiguiri da lipsa lor poate duce la pagube importante din cauza intarzierii operatiilor de alarmare si interventie.

Latimea coronamentului digurilor de pamant trebuie sa fie de minim 3 m pentru a permite circulatia de intretinere si interventie. La anumite distante, pentru vehiculele care circula pe coronamentul digurilor, este necesara amenajarea unor platforme de incrucisare. Prin trecerea vehiculelor pe coronament insa, se produc o serie de denivelari care pot opri scurgerea apelor meteorice spre taluzuri facilitand infiltrarea acestora in dig. De aceea se interzice accesul oricarui alt mijloc de transport pe dig, cu exceptia celor de intretinere.

Coronamentul digurilor se mentine in timp la cotele stabilite in proiecte prin executarea unor lucrari caracteristice de inaltare a nivelului. Mirele din dotarea digurilor indica cele trei cote de aparare:

CP-cota de pericol

CI-cota de inundatie

CA-cota de atentie                                                            


Acumulari permanente

Acumularile permanente au fost amenajate cu scopul de a atenua undele de viitura in perioadele de ape mari, de a suplimenta debitele la ape mici, de a alimenta cu apa diferiti consumatori sau de a produce energie electrica (Acumularea Bezid).

Amenajarea hidrotehnica speciala Bezid

Este amplasata pe Cusmed, afluent de stanga al Tarnavei Mici, cu cea mai mare suprafata de bazin afluent (157 kmp) si cel mai mare aport de apa din bazin. Acumularea este amplasata amonte de confluenta cu raul Tarnava Mica, respectiv 1,5 km de localitatea Sangeorgiu de Padure. Scopul lucrarii este de atenuare a viiturilor, respectiv aparare impotriva inundatiilor a obiectivelor industriale si orasenesti din lunca Tarnavei Mici si satisfacerea nevoilor de apa potabila si industriala a orasului Tarnaveni. Odata cu dezvoltarea platformei chimice Tarnaveni, a fost necesara marirea debitului captat de la 0,4 mc/s la 1,5 mc/s, ceea ce nu se putea obtine din debitele in regim natural de pe Tarnava Mica, ci prin retinerea debitelor disponibile intr-o acumulare in amonte si care sa fie redata pentru suplimentarea debitelor minime.

Schema de amenajare a fost elaborata ca urmare a inundatiilor catastrofale din anul 1970, care au afectuat intreaga lunca a Tarnavei Mici, provocand pagube importante in toate sectorele de activitate economica si sociala. La capacitatea initiala proiectata de 10 mil. mc., satul Bezidul Nou nu a fost afectat propiu-zis, fiind protejat contra inundatiilor provocate de ridicarea nivelului in lac cu diguri de protectie din material local de pana la 4 m inaltime, amplasate in coada lacului si de-a lungul albiei Cusmedului. Prin marirea capacitatii lacului, nivelul acestuia se ridica cu peste 10 m, ceea ce facea imposibila solutia de aparare cu diguri, deci necesitatea stramutarii satului Bezidul Nou din zona lacului.

Schema de gospodarire prevede o acumulare cu urmatoarele caracteristici de volum: Volumul util a fost determinat tinand cont ca debitul mediu multianual in sectiunea barajului este de 0,86 mc/s, ceea ce reprezinta un stoc mediu multianual de aproximativ 27 mil. mc. rezultand un coeficient de acumulare de 0,52. Volumul de atenuare a fost determinat tinand cont de retinerea sub creasta deversorului de ape mari a unui volum de 10 mil. mc.,ceea ce corespunde retinerii undei de viitura pe raul Cusmed la asigurarea de 1%. Restul de 6 mil. mc. corespund atenuarii necontrolate in lama deversanta a undei de viitura, pentru asigurarea de 0,8% in situatia defavorabila cand lacul este plin si golirile sunt inchise. Volumul mort a fost determinat tinand cont ca debitul solid multianual in sectorul barajului este de 1,473 kg/s revenind un stoc annual de 46 700 tone, adica 31 000 mc. Considerand o perioada de colmatare de cca. 30 de ani, a rezultat un volum mort de 1 milion mc.

Volumul total la asigurare de 0,1% este de 31 mil. mc., corespunzandui o suprafata a lacului la nivel maxim de 285 ha. La asigurare de 1%, lacul are un volum de 26,2 mil. mc. si o suprafata de 262 ha. Suprafata lacului la nivelul normal de retentie este de 184 ha, corespunzandui un volum permanent de 15 mil. mc.

Executia lucrarii a reinceput in anul 1984, dupa o perioada de sistare din anul 1977. Punerea in functiune a lucrarilor si realizarea indicatorilor s-a facut in anii 1989-1990. Punerea sub sarcina a barajului a inceput in 7 aprilie 1992, ajungand in luna martie 1994 la cota 366,00 mdMB ( NNR ).

Barajul este realizat din material local de tip zonat cu nucleu de argila si prisme de stabilitate din pietris si balast.

Acumularea Rastolita a fost proiectata pentru satisfacerea urmatoarelor scopuri:

  • asigurarea unui debit de 6,6 mc/s apa in sectiunea Tirgu Mures, in perioadele secetoase, pentru alimentarea cu apa potabila si industriala;
  • folosinta energetica prin producerea a 106,3 GWh/an energie electrica, in Hidrocentrala Rastolita;
  • asigurarea tranzitarii viiturilor, regularizarii debitelor, protectia impotriva inundatiilor a localitatilor si terenurilor din aval. Volumul total inmagazinabil va fi de 43,0 mil mc apa,- iar volumul util, de 40,0 mc. Barajul este prevazut din anrocamente, cu etansare tip masca de beton. Inaltimea barajului va fi de 60,0 m, iar lungimea la coronament, de 360 m.

Acumulari nepermanente

Acumularile nepermanente au drept obiectiv principal atenuarea undelor de viitura. Cele mai importante din bazinul Tarnave si chiar din intreg bazinul Muresului sunt acumularile Vanatori (25 mil.mc) si Balauseri (24,5 mil.mc). Cu un volum total de doar 6 mil.mc este acumularea nepermanenta Valea, amplasata pe Niraj

a) Acumularea nepermanenta Vanatori

Lucrarea este amplasata pe raul Tarnava Mare, in sectorul localitatiilor Albesti, Topa, Vanatori, fiind destinata atenuarii undelor de viitura de pe cursul superior al raului, protejand impotriva inundatiilor municipiul Sighisoara, prin reducerea debitului maxim de la 1364 mc/s la 1100 mc/s, rezultat acumularii unui volum de 25 mil. mc. de apa, la 0,1% asigurare. Suprafata acumularii la asigurare de 1% este de 301,5 ha iar la 0,1% de 583 ha.

Barajul de beton este amplasat perpendicular pe albia regularizata, la cca. 300 de m amonte de stavilarul de priza al uzinei de apa Albesti, alimentarea cu apa a municipiului Sighisoara.

Digul de contur este executat din pamant, cuprinzand doua tronsoane cu roluri specifice. Tronsonul Topa asigura apararea localitatii cu acelasi nume, fiind situat pe malul drept al raului, la limita sudica a localitatii. Impreuna cu digul de compartimentare realizeaza primul compartiment al acumularii cu o suprafata de cca. 160 de hectare, permitand acumularea a cca. 7 mil. mc. de apa. Tronsonul Vanatori-Albesti asigura apararea localitatiilor Albesti si Vanatori, fiind situat pe partea stanga a Tarnavei Mari, paralel cu rambleul caii ferate. Coronamentul este intrerupt de intersectia cu paraul Valea Hotarelor.Impreuna cu digul de compartimentare realizeaza incinta a doua a acumularii-polderul, cu o suprafata de cca. 190 ha. Digul de compartimentare se incastreaza in tronsonul Vanatori-Albesti al digului de contur la 100 de m de axul albiei regularizate. Este de tip omogen cu sectiune trapezoidala, executat din pamant, iar taluzele si coronamentul sunt inierbate. La cca. 130 de m de incastrare cuprinde un deversor triunghiular din beton. Canalele colectoare asigura preluarea apelor scurse de pe versanti in zona digului de contur si debusarea lor in albia regularizata a raului. Canalul colector Vanatori cu traseul intre digul de contur si rambleul caii ferate, are forma trapezoidala si descarca in aval de barajul deversor. Intre paraul Valea Hotarelor si localitatea Vanatori, apele sunt preluate de subtraversarea de diametru 1200 si descarcate in albia regularizata.

Albia regularizata a raului Tarnava Mare permite tranzitarea debitului afluent printr-o albie stabila si de dimensiuni optime din punct de vedere hidraulic. Forma sectiunii este trapezoidala, iar traseul a fost scurtat prin 6 taieri de coturi in amonte de baraj.Lucrarea este fondata pe pamanturi argiloase cu grosimi de 5-7m asezate pe aluviuni grosiere de 2-5m. Roca de baza este constituita din argile marnoase cenusii, care apar la adancimi de 7-10m. Astfel, pana la cota mira 500 cm se considera regimul de ape mici si medii, cota 500cm fiind considerata de atentie zonala. Peste aceasta cota se considera regimul de viitura. Cota de 900cm este cota de inundatie zonala, cota la care intra in functiune deversorul frontal si deversorul lateral al digului de compartimentare. Cota 1400 este cota de inundatie zonala.

Decizia de functionare este luata tinand cont de cota mirei barajului si de prognoza hidrologica. Postul hidrometric de avertizare este Bradesti cu transmisie zilnica, situat la 60 km amonte de acumulare, iar postul de referinta este Vanatori, cu transmisie extraordinara, situat la 6 km amonte.

Cand cota apei la mira barajului deversor este sub 500 de cm, se considera regimul de ape mici si medii, cu un debit afluent mai mic de 220mc/s. Intrucat debitul este micsorat prin colmatarea galeriilor inferioare cu aluviuni, cauzata de remuul barajului de priza, la cota de avertizare, debitul tranzitat poate fi considerat de cca. 130mc/s. Sub cota de avertizare, daca galeriile inferioare nu sunt obturate, debitul afluent este in intregime transportat de albia regularizata a raului Tarnava Mare.


b) Acumularea nepermanenta Balauseri

In cazul viiturilor de asigurare sub 5%, la Balauseri se realizeaza acumulare numai in zona albiei minore regularizate, pe suprafetele de teren cuprinse intre versantul stang si digul de compartimentare al acumularii. Deversorul lateral intra in functiune la depasirea debitelor de 5% asigurare, provocand inundarea incintei laterale indiguite din aval in amonte.

Suprafata bazinului hidrografic controlat este de cca. 1072 kmp, cu altitudinea maxima de 1775mdM, altitudinea medie de 670 m si panta medie a Tarnavei Mici de 11%. Debitul mediu multianual din sectiunea lucrarii este de 8,69mc/s. Acumularea nepermanenta Balauseri este amplasata in lunca raului Tarnava Mica avand o lungime de 4500 m, si latime maxima de cca. 900 m, ocupand o suprafata de cca. 325 ha. Este dimensionata sa intre in functiune numai la depasirea debitelor de 5% asigurare de pe raul Tarnava Mica, sub aceste debite suprafata incintei ramane uscata, fiind ocupata de culturi agricole. Volumul maxim al acumularii, corespunzator nivelului maxim de 0,1% asigurare, este de 24,5 mil.mc.

Elementele constructive ale acumularii sunt barajul de beton, barajul de pamant, digul de compartimentare, deversorul lateral, complexul turn manevra-golirea de fund, albia regularizata si digurile de aparare mal stang.

Barajul de beton este de tip deversor, amplasat transversal peste albia minora regularizata a raului la cca. 200 de m amonte de confluenta cu paraul Domald.Este fundat la 5,5 m adancime sub cota talvegului, in aluviunile grosiere ale complexului aluvionar inferior, iar prin cele doua deschideri asigura scurgerea debitelor mici si medii ale raului si calibreaza debitele de viitura de peste 10% asigurare, iar prin deschiderile deversante superioare realizeaza tranzitarea unei parti a debitelor de viitura de peste 5% asigurare.

Barajul de pamant este de tip omogen, cu sectiune trapezoidala, executata din pamanturi argilo-prafoase, extrase din carierele de pe versantii raului. Digul de contur asigura incadrarea incintei laterale, are o inaltime variabila 0,5-12m, lungime totala 7370m si o latime la coronament de 3-4m.

Digul de compartimentare este amplasat pe malul drept, paralel cu albia regularizata, intre deversorul lateral si zona de incastrare in barajul de pamant. Are menirea de a proteja terenurile agricole din incinta acumularii la viituri ce nu depasesc 5% asigurare. Latimea la coronament este de 3,5m, iar lungimea totala e de 3685 de m.

Deversorul lateral (de acces) este amplasat intre barajul de pamant si digul de compartimentare, asigurand deversarea controlata a apelor in incinta laterala, la depasirea debitelor de 5% asigurare, peste coronamentul digului de compartimentare.

Albia regularizata s-a realizat prin taieri de cot si recalibrari, in sectorul cuprins intre podul de sosea DN13 si podul C.F. din dreptul localitatii Coroi, pe o distanta de 6,4km. In sectoarele taierilor de cot, inchiderea albiei vechi s-a realizat cu masive de anrocamente pozate pe saltele de fascine. In dreptul golirii de fund a incintei, malul stang al albiei regularizate, pe o lungime de 50 de m, este protejata cu pereu din dale de beton. La cca. 200m aval de podul de sosea DN13, s-a executat un prag de fund din beton de 0,75m inaltime, cu scopul de a micsora panta longitudinala a albiei regularizate.

Digurile de aparare mal stang, sunt prevazute pentru apararea impotriva inundarii a localitatii Agristeu, respectiv a terenurilor agricole situate in aval de barajul de beton.

Se considera regim de ape mari cand se depasesc 220cm la mira si se incepe acumularea apei in zona dig mal situat in amonte de baraj.

La cota mira 800cm incepe deversarea apei prin deschiderile superioare ale barajului de beton, iar la cota mira 850cm, intra in functiune deversorul lateral.

Decizia de functionare este luata in functie de cota mirei la baraj, prognoza hidrologica, respectiv regimul de functionare al acumularii Bezid.

Pentru acumularea nepermanenta Balauseri, statia hidrometrica de avertizare este Sarateni, situata la 50 km amonte, iar statia hidrometrica de referinta este Balauseri, la cca. 6 km amonte de baraj. Ambele statii sunt cu transmisii zilnice.

Acumularea Valea este o lucrare executata pe raul Niraj. Tipul barajului este de greutate, din materiale locale, inaltimea barajului de 14,0 m, iar lungimea la coronament, de 1442,0 m.

Lucrari de combaterea eroziunii solului

Combaterea eroziunii solului se monitorizeaza si prin urmarirea acelor lucrari care influenteaza in mod direct cursurile de apa. Dezvoltarea proceselor de versant determina indirect cresterea debitului solid al cursurilor de apa si scaderea energiei potentiale de eroziune a acestora.

Pe interfluviul dintre Tarnava Mica si Tarnava Mare predomina solurile silvestre brune, pe versantii dezvoltati pe marne (Idiciu, Cund) pseudorendzinele, pe terasele raurilor cernoziomuri sau soluri brune cernoziomice iar in lunci diferite tipuri de soluri de lunca.

Solurile silvestre brune formate pe marne si argile au un coeficient de infiltratie mic si la ploi torentiale redau scurgerii cea mai mare parte din cantitatea de apa cazuta sub forma de precipitatii. Aceste soluri au o slaba rezistenta la eroziune atat in orizontul A, cat si in orizonturile inferioare.

Solurile pseudorendzinice sunt reci, plastice si vascoase in stare umeda. In stare uscata sunt foarte compacte si cu crapaturi. Favorizeaza aparitia alunecarilor superficiale, foarte raspandite de altfel in zona de aparitie a pseudorendzinelor.

Procesele de eroziune sunt influentate si de gradul de inclinare a versantilor. Solul incepe sa fie erodat pe pante de 2-3 grade. Cuestele au inclinari mari de peste 15 grade, iar suprafetele structurale pante sub 10 grade, in functie de substratul geologic.

Lucrari agrotehnice antierozionale s-au realizat in bazinul Tarnavei Mici pe versantul drept al vaii Nadesului la nord de localitatea Nades si pe versantii vailor Spinoasa, Graben, Ror intre comuna Jidvei si municipiul Blaj.

Eroziunea in suprafata foarte intensa, inclinarea mare a versantilor, stratul subtire de sol, alunecarile superficiale, au determinat luarea unor masuri dintre care cea mai eficienta in cazul cuestelor este terasarea. Cuestele orientate spre sud si vest sunt terasate pentru vita de vie iar versantii cu expozitie nordica sunt in general impaduriti.

Terasarile artificiale pot modifica echilibrul versantului in situatiile in care nu se tine cont de conditiile fizico-geografice locale si de structura geologica. Astfel pot aluneca portiuni intregi din versantul terasat si cultivat cu vita de vie.

In general cultivarea versantilor contribuie la evolutia lor mai rapida prin afanarea solului, ceea ce favorizeaza spalarea mai intensa a materialului din partea superioara a versantului si depunerea acestuia la baza lui. Aratul in lungul pantei in mod special pe versantii cu inclinari mai mari de 8-10 grade precum si cultivarea vitei de vie pe versantii neterasati maresc efectul eroziunii solurilor.

Lucrari silvice de protectie realizate pe versantul stang al vaii Nadesului, pe versantul drept al Tarnavei Mici la Balauseri, pe versantul stang al Visei de la Seica Mare spre Agarbiciu si Axente Sever etc. Sunt indicate impaduriri pe mai intense pe versantii puternic inclinati pentru a proteja de eroziune stratul redus de sol.

Defrisarile masive au inceput odata cu locuirea regiunii din anii 1600 si au continuat pana in secolul IX. A fost favorizata astfel dezvoltarea intensa a proceselor de versant, luand o mare amploare alunecarile de teren.

Lucrari hidrotehnice pe formatiunile eroziunii in adancime (ogase, ravene) executate in bazinul Visei pe vaile Rusi si Slimnic. Pe valea Sovata s-au realizat baraje de stingere a torentilor pentru reglarea debitelor de apa si fixarea terenului.

Lucrari hidrotehnice pentru regularizarea scurgerii pe versanti. Pe Tarnava Mica s-au realizat canale si drenuri pentru combaterea eroziunii solului pe suprafete ce totalizeaza 27472 ha teren.

La Axente Sever pe 448 ha sunt lucrari de protectie. In sectorul Alamor-Visa 190 m de drenuri protejeaza 3283 ha. La Slimnic-Rusi-Visa 22,5 km canale si drenuri combat eroziunea solului pe o suprafata de 4445 ha. Amenajarile in panta de la Medias cu 8,79 km lucrari realizeaza protectia a 1079 ha de teren.

Debusee, podete, ravene baraje, traverse, praguri, cleionaje duble si simple, gardulete de coasta diminueaza eroziunea solului pe 18311 ha pe coasta Secasului Mic intre Rosia si Colibi, 1573 ha la Cetatea de Balta respectiv 3023 ha in sectorul Jidvei-Blaj.

Amenajarile pentru combaterea eroziunii solului sunt situate pe terenuri care, in proportie de 98% trec sau au trecut in proprietate privata. Ca urmare, se constata ca efectul benefic al lucrarilor de conservare a solului a fost diminuat in principal, din doua cauze:

1) lipsa de interes in exploatarea si intretinerea acestora de actualii proprietari ;
2) degradarea partiala sau totala a cca 18 - 20% din suprafata amenajata, in urma aplicarii defectuoase a Legii nr.18/1991.

In scopul modernizarii si protejarii lucrarilor de combatere a eroziunii solurilor se impun urmatoarele masuri:

Reconsiderarea proiectarii si executiei lucrarilor, in functie de evolutia proceselor de degradare, precum si de noile forme de proprietate.

Promovarea cu precadere a lucrarilor de CES pentru a preveni pierderile anuale de sol.

Realizarea unor retele de drumuri de exploatare agricola cu carosabil consolidat, care sa asigure accesul masinilor agricole si sa satisfaca pe toti detinatorii de terenuri.

Lucrari pentru reducerea excesului de apa

Lucrarile hidrotehnice pentru reducerea excesului de apa cuprind o serie de canale, constructii si instalatii prin care se colecteaza, se transporta si evacueaza apele de suprafata si freatice in exces din teren. Aceste lucrari alcatuiesc o retea de desecare formata din canale si tuburi- in cazul drenajului. Reteaua prezinta o structura simpla dar functionala. Drenurile recepteaza si transmit apa prin niste drenuri colectoare canalului colector tertiar, secundar sau chiar direct canalului colector principal. Prin intermediul unui canal colector de evacuare, apa din colectorul principal al retelei sau sistemului de desecare ajunge la punctul de evacuare in emisar.

Se recomanda ca toti beneficiarii terenurilor desecate sa-si refaca anual rigolele de scurgere din zonele depresionare pana la canalele permanente, pentru a asigura continuitatea scurgerii catre evacuare. Rigolele de mica adancime se deschid cu plugul prin aratura dus-intors, iar rigolele de adancime mare (peste 30 cm) se deschid cu plugul si buldozerul.

O problema foarte importanta a sistemelor de desecare o reprezinta executarea lucrarilor de intretinere la timp si in conditii optime, deoarece in caz contrar apare necesitatea refacerii lor aproape in totalitate.

Vegetatia care se dezvolta in canalele de desecare produce micsorarea sectiunii si vitezei de scurgere a apei prin canale, favorizeaza impotmolirea constructiilor hidrotehnice etc. Se recomanda cosirea vegetatiei din canale de minim trei ori pe an, astfel ca la data de 1 octombrie al fiecarui an acestea sa fie perfect curatate.

In bazinul Tarnavelor functioneaza gravitational o serie de sisteme de desecare si drenaj pe vaile Domald, Gheghes, Nades, Balta-Tarnava Mica, respectiv Cergau-Manarade, Smig-Veteu, Medias, Ighis, Mosna, Visa- pe Tarnava Mare.

Pe valea Nadesului, afluent de stanga al Tarnavei Mici, in sectorul localitatii Nades functioneaza gravitational pe o suprafata amenajata de 2070 ha, 5,390 km drenuri si 37,390 km canale. In sectorul localitatii Chendu sunt 1,405 km drenuri, 5,802 km canale pe o suprafata amenajata de 706 ha.

Pe 213 ha de teren din valea Domald functioneaza gravitational sisteme de desecare alcatuite din 10,801 km drenuri si 8,618 km canale.

Pe valea Gheghesului, afluent de dreapta al Tarnavei Mici, sunt amenajate 166 ha teren intre comuna Neaua si satul Ghinesti. Functioneaza gravitational 11,765 km canale pentru reducerea excesului de apa.

Pe Tarnava Mica in raza localitatii Cetatea de Balta sunt amenajate 59 ha teren prin 4,789 km de canale destinate lucrarilor de desecare.

In bazinul Tarnavei Mari lucrari pentru reducerea excesului de apa se intalnesc pe valea Smigului, afluent de dreapta, cu 1,4 km canale pe o suprafata de 150 ha, la Medias unde sunt amenajate 320 ha de teren cu 1,1 km drenuri absorbante si 4,775 km canale, pe valea Mosna cu 1,235 km drenuri, 4,250 canale pe o suprafata de 112 ha, pe valea Ighis 1,12 km drenuri, 5,2 km canale pe 21 ha de teren, pe valea Visei 17,240 km canale care reduc excesul de apa pe 800 ha de teren respectiv pe valea Spatac si Tarnava Mare in sectorul localitatilor Cergau si Manarade 13,804 km canale pe o suprafata de 315 ha de teren.

Lucrari de exploatare a agregatelor minerale din albie

In bazinul hidrografic al Tarnavelor existau in anul 2002 un numar de 22 exploatari de agregate, care au extras un volum de peste 140000 mc de balast. Cele mai multe balastiere, in numar de 16, se localizeaza pe Tarnava Mare, de unde se extrage si cea mai mare cantitate de balast, de peste 100000 mc. Pe raul Tarnava Mica se afla doar doua balastiere importante, cu un volum total exploatat de 2000 mc in anul 2002.

Degradarea albiilor cursurilor de apa se datoreaza in primul rand factorului antropic, care exercita cea mai importanta influenta asupra acestora. Exploatarea nerationala a resurselor albiei minore prin depasirea cotei talvegului si marirea adancimii de excavare, atrage dupa sine o crestere a instabilitatii malurilor.


2. Folosintele de apa


Amenajarea cursurilor de apa a fost dintotdeauna motivata de importanta tehnico-economica a satisfacerii diferitelor necesitati de apa ale colectivitatilor umane.

Lucrarile de amenajare, interventie antropica asupra mediului natural, depind atat de caracteristicile naturale ale cursului de apa cat si de activitatile umane ce se desfasoara in cadrul bazinului hidrografic.

Si in Romania, ca si in majoritatea statelor dezvoltate ale lumii, obiectivul principal al amenajarii cursurilor de apa a constat in satisfacerea nevoilor directe ale populatiei, problema impactului asupra mediului inconjurator fiind total neglijata, sau in cel mai bun caz, lasata pe un plan secundar (Diaconu S., 1995).

Cea mai importanta lucrare de stapanire si folosire a apei trebuie considerata totusi regularizarea debitelor prin acumulari. Acestea pastreaza echilibrul dinamic al bazinului privit ca sistem.

Din punct de vedere economic si social, terenurile viitoarei cuve a lacului trebuie sa fie cu valoare scazuta (mlastinoase, inundabile, saraturate sau cu apa freatica la mica adancime), iar obiectivele din amplasamentul acumularii sa fie fara importanta majora in vederea efectuarii de expropieri cat mai reduse (I. Giurma, 2000).

In limita posibilitatilor, asigurarea stocurilor si debitelor mari intr-un bazin hidrografic, trebuie realizata in apropierea marilor consumatori de apa industriala sau potabila.

Prioritate la amenajare o vor avea sectoarele cursurilor de apa pe care sunt amplasate folosintele cele mai productive, care ajuta la cresterea economica a regiunii, in coditiile dezvoltarii durabile. Folosintele sunt reprezentate de alimentarile cu apa potabila (34% din volumul total utilizat de folosinte), industriala (63,4% din volumul total captat) si sistemele de irigatii (2% din volumul total) care insa au un caracter suplimentar, udarile fiind necesare doar in anii secetosi.

Alimentarea cu apa a unui centru populat comporta: captarea si aductiunea apei de la sursa la statia de tratare, statia de tratare pentru corectarea calitatii apei, rezervoare de inmagazinare pentru crearea unei rezerve de avarie, a volumului necesar compensarii variatiilor consumului si pentru pastrarea rezervei de combatere a incendiilor, precum si sistemul de distributie a apei la consumator, format din retelele de distributie si statiile de pompare. In desfasurarea activitatii social-economice a populatiei, cantitatile insemnate de apa folosite se transforma in ape uzate, care trebuiesc evacuate.

Prin ape uzate menajere se inteleg apele care provin din folosirea apelor potabile definite prin STAS 1343-1/95. Alte ape uzate ce provin din industrii de orice natura sau activitati mestesugaresti, care depasesc nevoile directe de trai ale populatiei deservite de canalizare, constituie ape uzate industriale.

Amestecul apelor uzate menajere ( inclusiv cele meteorice, de drenaj si de suprafata) cu apele uzate industriale, constituie apele uzate orasenesti. Colectarea ti evacuarea acestora are loc prin reteaua de canalizare.

Captarea apei brute pentru uzina de apa Tg. Mures se face atat din sursa de suprafata ( raul Mures) cat si din sursa de apa subterana. Prizele de captare pentru apa de suprafata se afla amplasate pe malul drept al Muresului, in amonte de barajul hidrocentralei FRE Mures, iar priza de apa subterana se regaseste in incinta uzinei. Barajul este o constructie de beton armat, avand inaltimea de 5 m si lungimea de 68 m.

Priza de captare nr. 1 - este formata dintr-o conducta de otel cu 1000 mm, la care sorbul este amplasat amonte de baraj, in dreptul pilei a doua de la malul drept. Admisia apei se face gravitational. Patul albiei, in profil transversal, prezinta pante mici astfel incat talvegul se afla in zona centrala a albiei. In asemenea cazuri se introduce o conducta de alimentare care se prelungeste pana la o adancime convenabila a apei, astfel incat prelevarea acesteia sa se poata realiza in bune conditii cu ajutorul unui crib, chiar la nivelurile mici cu asigurare de 95%. Debitul instalat al prizei nr. 1 este de 760 l/s.

Priza de captare nr. 2 - este o captare de mal cu doua compartimente paralele prevazute cu gratare. Legatura dintre priza si deznisipatoare se realizeaza printr-un canal inchis (din tuburi BUCOV) avand 1400 mm. Apa curge gravitational. Debitul instalat este de 1500 l/s.

Sistemul de conducte si stavile prin care sunt legate cele doua prize, permite functionarea paralela sau scoaterea din functiune a uneia dintre prize.

In caz de avarii, cand lacul de acumulare se goleste, apa este captata cu ajutorul unei statii de pompare amplasata pe malul drept al Muresului, aval de barajul de priza. Statia de pompare - a carei capacitate este in curs de dezvoltare - functioneaza in conditii exclusiv accidentale. Capacitatea actuala este de 350 l/s.

Priza de captare nr. 3 este alcatuita din 4 puturi sapate si 2 puturi forate, legate intre ele printr-un canal inchis. Apa subterana este captata intr-un put colector unde se amesteca cu apa de suprafata. Debitul instalat este de 20 l/s.

Alimentarea cu apa potabila a municipiului Reghin se realizeaza din sursa de apa subterana Voivodeni prin intermediul a 14 puturi forate cu un debit instalat de 20 l/s, si prin captarea apei de suprafata Gurghiu ( prin intermediul barajului de priza) cu un debit instalat de 380 l/s. Functionarea ambelor surse este permanenta. Conductele de aductiune a apei brute de la captare la statia de tratare, dimensionate pentru un debit de 500 l/s sunt executate din tuburi din azbociment cu diametrul 600 mm. In cadrul statiei de tratare functioneaza uzina de apa cu o capacitate de prelucrare proiectata de 490 l/s. Apa subterana captata prin intermediul celor 14 puturi forate ( Voivodeni), dupa ce este tratata cu clor, se distribuie in retea, la consumatori. Tratarea apei de suprafata, captata prin intermediul barajului de priza de pe raul Gurghiu se realizeaza in cadrul uzinei de apa. Dupa ce este pompata cu ajutorul a 2+2 pompe BRATES 350, apa este transmisa intr-un deznisipator cu doua compartimente independente, pentru retinerea particulelor cu diametrul mai mare de 0,2 mm. Nu se utilizeaza substante chimicale in faza de deznisipare a apei brute. Prin intermediul treptei 1 de pompare apa bruta ajunge la camera de amestec unde i se adauga reactivii de coagulare si dezinfectare: sulfatul de aluminiu, laptele de var, silicatul de sodiu activat ( foarte rar) si clorul. Apa tratata, inainte de a intra in decantorul orizontal, trece prin camera de reactie turbionara unde are loc flocularea. Apoi, apa este distribuita celor patru decantoare orizontale dimensionate pentru un timp de trece a apei t = 2 ore cu o viteza de trecere   V = 2 mm/s. Apa decantata, prin intermediul treptei II de pompare este trimisa la statia de filtre, dupa care inainte de a intra in bazinul de contact este tratata cu clor, fiind apoi refulata in reteaua de distributie.

Tabelul 1. Folosinte cu potential ridicat de poluare din Judetul Mures

Nr.crt.

Unitatea/localitatea

Receptor

Profil/activitate

Indicatori
Depasiti

1

S.C. Azomures S.A. Tg.Mures

r. Mures

 ind. chimica

NO3+

2

S.C. Compania Aquaserv S.A. Tg.Mures

r. Mures

gospodarire comunala


3

S.C. Compania Aquaserv S.A. suc. Sighisoara

r. Tarnava Mare

gospodarire comunala

NH4+, CBO5

4

R.A.G.C.L. Reghin

r. Gurghiu

gospodarire comunala

NH4+, extractibile
CBO5

5

S.C. Servicii Tehnice Comunale Sovata

r. Tarnava Mica

gospodarire comunala

detergenti
CBO5

6

S.C. Bicapa S.A. Tarnaveni

r. Tarnava Mica

ind. chimica

suspensii
CBO5
Cr

7

S.C. Compania Aquaserv S.A. suc. Tarnaveni

r. Tarnava Mica

gospodarie comunala

NH4+
NO3
CBO5


SC AZOMURES SA si RA AQUASERV reprezinta pentru zona aval Targu Mures un risc ridicat, ele modifica ca urmare a impactului, categoria de calitate a raului Mures si afecteaza doua folosinte de apa (Cipau si Ludus), de asemenea din cauza lor acest tronson devine sensibil din punct de vedere al eutrofizarii (nutrienti).

SC AZOMURES SA - Combinatul de ingrasaminte Chimice este amplasat pe malul stang al Muresului, la hm 178, aval de municipiul Targu Mures. Produsele finite ale unitatii sunt: ingrasaminte chimice simple si complexe, uree, azotat de amoniu, melamina, azot.

Activitatea platformei de ingrasaminte chimice a SC AZOMURES SA este reglementata prin Autorizatia de gospodarirea apelor cu Program Etapizat nr. 667 din 02.2003 si prin Principalii indicatori de impurificare ce produc o poluare semnificativa a apei raului Mures sunt: ionul amoniu, azotatii, azotitii. Aportul la poluarea Muresului este determinat de evacuarea directa a apelor uzate cu efluentul final al bazinului de retentie precum si de aportul iazului batal. Combinatul de ingrasaminte Chimice determina o crestere a concentratiei poluantilor in r. Mures in medie, cu aproximativ 1,5-1,7 mg/l amoniu, 9,99mg/l azotat, 1,14 mg/l uree. Depasirile frecvente ale CMA in apa raului Mures si potentialul ridicat de poluare a apei, generat de platforma de ingrasaminte chimice creeaza probleme calitative folosintelor de apa din aval, in mod special uzinelor de apa potabila Cipau si Ludus.


Statia de epurare a municipiului Tg.Mures administrata de RA AQUASERV


Statia de epurare actuala a fost construita in anii 70 pentru o capacitate hidraulica de 1.200 l/s si o capacitate organica de 518.000 p.e. (CBO5 300mg/l). Emisarul apelor uzate este tot raul Mures, dupa ce aceste ape sunt tratate in statia de epurare mecano - biologica situata pe malul stang al raului, aval comuna Cristesti. Efluentul evacuat in r. Mures prezinta depasiri ale c.m.a. pentru indicatorii: amoniu si fosfor. Aceasta depasire este justificata datorita lipsei de tehnologie adecvata la statia de epurare (treapta tertiara). In programul de dezvoltare a sistemului hidroedilitar Targu Mures a fost prevazuta si modernizarea si completarea statiei de epurare a apelor uzate.


BICAPA SA Tarnaveni

Poluarea mediului acvatic cu crom hexavalent si trivalent este determinata de exfiltratiile din batalurile de reziduuri si poluarea istorica, difuza datorata spalarii amplasamentului poluat anterior de catre apele pluviale.

Batalurile de reziduuri prezinta situatii de risc pentru factorii de mediu din zona. Situatiile de risc care pot afecta siguranta acestor bataluri, cu afectarea factorilor de mediu sunt: acumularea unor volume importante de apa in bataluri, deversarea coronamentelor digurilor, alunecarea taluzelor, exfiltratii din interiorul bataturilor prin diguri si radierul acestora.



Statia de epurare a municipiului Sighisoara administrata de SC ATT SA Sighisoara

Capacitatea Statiei de tratare a apei potabile este de 360 l/s, iar retelele de distributie acopera cea. 95% din totalul folosintelor de apa. Statia de epurare a fost dimensionata tehnologic pentru reducerea incarcarii cu M.T.S si CBO5, astfel incat parametrii efluentului evacuat in r. Tva Mare sa se incadreze in limitele aprobate prin DCS 414/1979. In prezent statia de epurare a apelor menajere orasenesti Sighisoara nu mai corespunde cerintelor legislatiei in vigoare privind protectia calitatii apelor. Efluentul statiei se caracterizeaza prin concentratii peste pragul de interventie la indicatorii materiiJtotale in suspensie, substante organice, compusii azotului si fosforului. In aval de mun. Sighisoara din r. Tva Mare se preleveaza apa pentru producerea apei potabile la Statiile de tratare Dumbraveni si Medias. Namolul rezultat are un continut ridicat de metale grele, a caror concentratii depasesc pragurile de interventie chiar si pentru folosinte mai putin sensibile. Depozitarea actuala a acestui namol in bratul mort al Tarnavei Mari va trebui sistata, SC ATT SA urmand a-si amenaja un depozit corespunzator. Amplasamentul este in curs de reglementare, procedura fiind in faza de elaborare a Programului de Conformare in baza Bilanturilor de mediu nivel I si II.

Statia de epurare ape uzate a municipiului Reghin administrata de RAGCL Reghin

Efluentul statiei se caracterizeaza prin concentratii peste pragul de interventie la indicatorii materii totale in suspensie, substante organice, compusii azotului si fosforului.

Namolul rezultat din statia de epurare, dupa trecerea printr-o statie de deshidratare este transportat la platformele de uscare a namolului (15 buc St=150 000) care sunt prevazute cu drenuri de captare a apelor. Namolul are un continut ridicat de metale grele, a caror concentratii depasesc pragurile de interventie chiar si pentru folosinte mai putin sensibile. Depozitarea actuala a acestui namol la depozitul de deseuri a municipiului Reghin va trebui sistata, RAGCL Reghin urmand a-si amenaja un depozit corespunzator.

Activitatea amplasamentului este reglementata prin Autorizatia de Gospodarirea Apelor nr. 5/106.2001 cu Program Etapizat, completata prin actul aditional din 17.05.2002 ca urmare a aparitiei HGR 188/2002. Amplasamentul este in curs de reglementare, procedura fiind in faza de elaborare a Programului de Conformare in baza Bilanturilor de mediu nivel I si II.

Statia de epurare a orasului Sovata este o statie de epurare ape uzate orasenesti cu treapta mecanica si capacitate de44 l/s. Tehnologia de tratare a apelor uzate este insuficienta. Lipsa treptei biologice de tratare, lipsa treptei tertiare pentru eliminarea fosforului si a azotului, capacitatea insuficienta a statiei de tratare fata de capacitatea de producere a apei potabile, gradul avansat de uzura a echipamentelor statiei sunt principalele deficiente. Efluentul statiei se caracterizeaza prin concentratii peste pragul de interventie la indicatorii materii totale in suspensie, substante organice, compusii azotului si fosforului.

Statia de epurare a municipiului Tarnaveni

Statia de epurare a mun. Tarnaveni are o capacitate Quzhmax=422 l/s. Statja trateaza un amestec de ape uzate menajere, ape industriale uzate, ape pluviale si ape de infiltratie, in componenta statiei se afla o linie de tratare a apelor uzate si o linie de tratare a namolului.

Efluentul statiei se caracterizeaza prin concentratii peste pragul de interventie la indicatorii materii totale in suspensie, substante organice, compusii azotului si fosforului.


3. Alimentarea cu apa si canalizarea


Un procent de 99% din sursele ce contribuie (sau pot contribui) la alimentarea cu apa, inclusiv a zonei rurale din judet provin din surse de suprafata si numai 1% din surse subterane. Sursele subterane de apa nu joaca un rol important din cauza debitului foarte redus si a calitatii necorespunzatoare a apelor freatice.

In orasele si municipiile judetului, alimentarea cu apa ridica probleme de extindere a capacitatilor de stocare, tratare si distributie, 60% din retele fiind uzate, cele mai multe din metal avand durata de serviciu expirata.

Majoritatea comunelor au proiecte de alimentare cu apa curenta pentru care cauta finantari.

Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 1.117 km (2,5% din lungimea pe tara), repartizata in 90 de localitati ale judetului, din care 79 in mediul rural, plaseaza judetul Mures pe locul 14 ca lungime a retelei de distributie a apei, in crestere de pe locul 18 in anul 1999.

Tabelul 2.. Reteaua si volumul apei potabile distribuite








Numarul localitatilor alimentate cu apa potabila, din care:


- municipii si orase



















Lungimea simpla a retelei de apa potabila   (km), din care:


- municipii si orase



















Apa potabila distribuita – total (mii. m3 )

din care: - pentru uz casnic













date la 31.12.2004, sursa : Anuarul statistic judetean, editia 2005


Regiunile cu cea mai slaba racordare la reteaua de apa potabila a judetului sunt regiunile sud, est si vest, situandu-se la nivelul procentului de 10 % iar din cele racordate la sistemul de canalizare, zona de campie inregistreaza doar o localitate racordata din 100. Indiferent insa de forma de grupare, reteaua judeteana de distributie a apei potabile si apei uzate este deficitara, aceasta reprezentand una din principalele prioritati in dezvoltarea regionala.


Tabelul 3. Numarul localitatilor judetene pe regiuni, racordate la sistemul de alimentare cu apa potabila si canalizare este urmatoarea:

Regiunea

Total localitati componente


Nr. localitati racordate la sistemul de alimentare cu apa potabila

% in numarul total al

localitatilor

Nr. localitati racordate sistemul de canalizare

% in numarul total al

localitatilor

Periurbana






Nord





3,57

Est





4,35

Sud





5,00

Sud-vest





1,78

Vest





9,84

Campie





1,00



Unica posibilitate de a rezolva problemele pe termen scurt si mediu consta in revitalizarea si extinderea celor doua sisteme zonale existente (Reghin, Tg.Mures) si crearea unor sisteme noi: Voivodeni, Cipau, Ludus, iar pe termen mai lung. - Rastolita. Studiul de prefezabilitate exista, sunt elaborate sau in curs de elaborare studii de fezabilitate pentru alimentarea cu apa a unor localitati din zona. Totusi supunem atentiei faptul ca aceste studii nu dispun de o expertiza ecologica si economica in privinta determinarii oportunitatii economice (pretul de 0,3 USD pentru metrul cub este ridicat pentru localitatile rurale din zona!) dar si efectele ecologice pe termen lung, tinand cont ca volumul de apa introdus din afara egaleaza resursele de apa existente in teritoriu, potentialul de autoepurare a cursurilor hidrice este periclitat si continua sa fie supus unor presiuni din ce in ce mai mari.

In Podisul Tirnavelor, disfunctionalitati apar din cauza contradictiilor aparute intre regimul de scurgere a raurilor, caracterizat prin ape mari primavara si scazut la sfarsitul verii si toamna si folosintele de apa din zona cu un maxim de cerere in perioada calda a anului. Cerintele solicitate de folosintele din culoarele de vale Tirnava Mica si Tarnava Mare impun suplimentarea resurselor de apa locale. Urmeaza, pentru culoarul Tirnavei Mari intr-o perspectiva apropiata, sa se realizeze sistemul Zetea avand ca sursa acumularea de la Zetea (Harghita) 14,4 mil.mc menita sa rezolve asigurarea necesarului de apa solicitat. Pentru culoarul Tirnave Mici intr-un viitor nedefinit se va realiza sistemul de apa Tirnaveni, avand ca sursa de apa acumularea Bezid (14 mil. mc).

La nivelul judetului sunt in executie o serie de investitii care sa conduca la eliminarea disfunctionalitatilor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare legate de:

  • amenajarea de noi surse si orizonturi de captare
  • executia de noi aductiuni dinspre teritorii cu surse bogate spre areale deficitare
  • marirea capacitatii rezervoarelor, a statiilor de tratare si a celor de pompare
  • amenajarea de noi retele de distributie si de canalizare, precum si extinderea celor existente
  • realizarea de noi bransari si introducerea sistemelor de alimentare prin cismele stradale.

Lucrarile de investitii in executie au mai mult un caracter local decat
regional, ceea ce nu asigura eliminarea disfunctionalitatilor de ordin spatial ci numai
cresterea posibilitatilor de deservire a populatiei din localitatile deja incluse in sisteme locale sau zonale de alimentare cu apa.

Alimentarea cu apa a Campiei Transilvaniei prezinta o serie de probleme specifice, din cauza resurselor de apa necorespunzatoare calitativ, dar si cantitativ. Imbunatatirea calitatii vietii, valorificarea resurselor locale si cresterea productivitatii agricole din zona de campie impun cu acuitate suplimentarea resurselor de apa locale cu cele din regiunile limitrofe si gasirea variantelor optime de realizare a acestui obiectiv major. Dezvoltarea durabila a acestei regiuni geografice este conditionata, printre altele si de crearea unui sistem adecvat de alimentare cu apa. Realizarea acestui deziderat necesita cunoasterea detaliata a trasaturilor cantitative si calitative a resurselor de apa autohtone, a situatiei actuale privind disponibilul de apa a surselor autohtone, a sistemelor locale si zonale de distributie a apei, precum si a cerintelor de apa solicitate de toate categoriile de folosinte din spatiul cercetat.

Echiparea tehnico-edilitara a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa si canalizare

Un procent de 99% din sursele ce contribuie (sau pot contribui) la alimentarea cu apa, inclusiv a zonei rurale din judet provin din surse de suprafata si numai 1% din surse subterane. Capacitatea disponibila a surselor utilizate nu este repartizata uniform la nivelul judetului. Din debitul total captat, ponderea principala ii revine vaii Muresului, dupa care urmeaza Valea Tarnavei Mari. Sursele subterane de apa nu joaca un rol important din cauza debitului foarte redus si a calitatii necorespunzatoare a apelor freatice.

In orasele si municipiile judetului, alimentarea cu apa ridica probleme de extindere a capacitatilor de stocare, tratare si distributie, o mare parte din retele fiind uzate, cele mai multe din metal avand durata de serviciu expirata.

Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 1.117,1 km (2,48% din lungimea pe tara), este repartizata in 90 de localitati ale judetului, din care 79 in mediul rural. In ciuda faptului ca numarul localitatilor din mediul rural, care sunt racordate la reteaua de distributie, a crescut, tot mediul urban are un procent mai mare in ceea ce priveste reteaua de distributie a apei potabile (63,21%).

Mai multe localitati din mediul rural, incepand cu anul 2002 au reusit sa se racordeze la reteaua de apa, doua dintre acestea (Apold si Band) reusind acest lucru datorita proiectelor depuse pe SAPARD, masura 2.1. ”Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale”, proiecte care au fost deja implementate. Alte doua localitati (Taureni si Lunca) s-au racordat la reteaua de distributie a apei printr-un program finantat de Guvernul Romaniei – H.G. 577/1997, iar la inca doua localitati (Ernei si Ogra) lucrarile sunt in curs de executie. In prezent se executa lucrari la inca 7 localitati, banii necesari fiind obtinuti printr-un credit extern garantat de Guvernul Romaniei – H.G. 687/1997 si H.G. – 1036/200

Tabelul.  Situatia retelelor de aductiune/distributie a apei potabile din judetul Mures

Nr.

crt.

Localitatea

Judetul/

Sursa /

Receptor(1)

Nr. locuitori



Retea de aductiune/distributie

(km)

Existenta/

Lungime

Locuitori

racordati

Necesara/

Lungime/

An de

realizarea

conformarii






Targu Mures

r. Mures/r. Mures







Reghin

r..Gurghiu/Mures



15,584 / 74,55






Sighisoara

r. T-va Mare/r. T-va Mare







Tarnaveni

r. T-va Mica




24,7



Ludus +

SISTEM ZONAL LUDUS,,MIHESU DE CAMPIE

,44 localitati

17497 (oras Ludus)

76 km



Pentru sistemul zonal SF in curs de elaborare



Sovata

Jud Mures

r. Sovata;r Sebes/

T-va Mica




/ 10,3



Iernut

r. Mures/r. Mures


L.ad.- 4,5 km

Ldistributie–47,5 km





Sangeorgiu de Mures

Retea AQUASERV Tg. Mures



-exista din reteaua orasului Tg. Mures

-5232 loc.racordati



Band

Pr. Comlod

Retea SURM

SC Expro Gaz







20 km


Sarmasu

Jud.Mures

- reteaua SC SURM SA Tg. Mures


67 / 26 km

-reteaua SC SURM SA

3350 loc. racordati

-/26 km



Sancraiu de Mures

Reteaua RA AQUASERV Tg. Mures prin SC Contrascom Benta SRL



/ 116 km

-reteaua SC Compania AQUASERV SA

4576 loc. racordati



Ungheni

r.Niraj

reteaua SC SURM SA


3,5 / 30 km

-reteaua SC SURM SA

3825loc. rac.



Gurghiu

-r. Gurghiu




cismele stradale



Adamus

Retea SC Comp.Aquaserv SA, Suc. Tarnaveni-prevazuta



30km


Gornesti

-retea RAGCL Reghin- prevazuta / r. Mures



Cismele stradale



Sangeorgiu de Padure

freatic


12 km

2460 loc.

28 km



Miercurea Nirajului

Pr. Niraj





Cristesti

reteaua RA AQUASERV prin SC Surm SA


14Km

-reteaua RA AQUASERV




Albesti

-retea ATT Sighisoara – preluat de S C Compania Aquaserv SA Tg. Mures


20 km distributie

3000 loc. rac.



Ceuasu de Campie

reteaua SURM


15 / 19,9 km

reteaua SURM




Ghindari

Retea STC Sovata


20 km – aductiune + distributie prin cismele stradale



Chibed

Retea STC Sovata

20 km – aductiune + distributie prin cismele stradale



Ernei

-satele Ernei si Dumbravioara


-/ 0,7 km

11 km


Fantanele

r. T-va Mica


0.936 / 5.2 km

1578 loc.

/ 8.4 km


Balauseri





Hodac

Pr. Isticeu/r. Gurghiu


21,4 Km




Acatari


0,2 Km

117 loc



Danes

-subteran/








Ibanesti

-izvoare de coasta /

r. Gurghiu







Brancovenesti

r. Mures



prin cismele stradale



Craciunesti

subteran



33 loc



Santana de Mures

Retea SURM Tg. Mures prin SC Scorilo Prod SRL


31,7 KM

2654 loc. rac.



Deda

Pr. Bistra


36,3

-alim. cu apa prin cismele stradale a  loc. Deda,Pietris, Bistra Muresului



Batos





Raciu


-/ 16Km

-reteaua SURM Tg.Mures

1130 loc. rac.



Sanpaul

freatic


-/ 9 Km

900 locuitori



Ganesti


Comp.Aquaserv SA, Suc. Tarnaveni


/ 21.5 km




Livezeni

-com. Livezeni





Eremitu

subteran





Glodeni


subteran





Vanatori


subteran





Zau de Campie


subteran





Valea Larga


subteran






Alunis


Pr. Bistra








Sanpetru de Campie


reteaua SURM


- / 7 km

-reteaua SURM

1080 loc. Rac.



Galesti


subteran






Solovastru


-retea Ragcl Reghin/



alim. cu apa prin cismele stradale a loc. Solovastru si Jabenita, 1 l/s




Lunca


reteaua RAGCL Reghin



-alim. cu apa prin cismele stradale din reteaua RAGCL Reghin

1,2 l/s




Chetani


Retea SPGCL Ludus


5,6 km / 14,4 km

-alim. cu apa prin cismele stradale a loc. Chetani, Hadareni



Gheorghe Doja

subteran






Apold

-subteran






Magherani

subteran






Bagaciu



7,8/16,122 km


Mihesu de Campie

subteran






Breaza


-retea RAGCL Reghin




Alim. cu apa prin cismele stradale  numai pt. loc. Breaza, 2,2 l/s


Sanger

Izv.de coasta






Ogra





Rusii Munti(Rusii Munti,Sebes,Mora-reni,Maioresti)

Pr. Bistra



-alim. cu apa prin cismele stradale





Suseni

-retea RAGCL Reghin


8,8

-alim. cu apa prin cismele stradale,

3,6 l/s




Rastolita

Surse locale





Lunca Bradului

Pr. Ilva/r. Mures


- / 4 km

836 loc.



Vatava

-subteran


2 / 31 km

-alim.prin cismele stradale, 1,9 l/s




Saulia

subteran


- / 6,5 km

-alim.prin cismele stradale



Saschiz

subteran



- / 2,1 km

105 l locuitori



Ideciu de Jos,

Jud.Mures



Cismele stradale







Chiheru de Jos


Cismele stradale



Volumul total de apa potabila distribuita este 2878 mii mc / an, din care pentru uz casnic 13.564 mii mc / an, restul fiind consumat in cea mai mare parte de industrie. Chiar daca consumul casnic mediu de apa la nivelul judetului este usor mai scazut de cat cel al regiunii 7 Centru (cu 18,12%) si a tarii (cu19,47%), consumul mediu de apa in industrie este mai mare atat fata de media pe tara (cu 4,66%) precum si fata de media pe regiune (cu 11,82%). Totusi, pe general consumul mediu de apa potabila pe judet este mai scazut decat cel pe tara si decat media pe regiune.

Promovarea si extinderea retelelor de apa potabila si canalizare

Prin specificul sau stratificatia geologica, geomorfologia, starea de alterare, in cea mai mare parte a teritoriului judetului nu se poate conta decat intr-o mica masura pe sursele locale de alimentare cu apa. Sursele potentiale existente, importante pentru dezvoltarea alimentarii cu apa centralizata a zonelor deficitare raman: Uzinele de apa Reghin, Tg.Mures, Cipau, Ludus, Tirnaveni, acumularea Bezid, acumularea Rastolita, etc.

Pana in anul 2000 s-au realizat conditiile pentru introducerea alimentarii cu apa potabila in 5 comune noi, din care 3 in sistemul local (Bichis, Ideciu de Jos, Chetani) si 2 in sistemul microzonal (Rusii Munti si Alunis).

Intre 2001-2010 s-au extins sistemele de alimentare cu apa potabila Reghin si Tg.Mures si s-au creat 3 sisteme menite sa alimenteze cu apa localitatile rurale din Campia Transilvaniei, deosebit de saraca in surse de apa.

In zona localitatilor Singeorgiu de Padure - Fintinele apele freatice sunt foarte dure, nepotabile, iar din cauza chimizarii excesive, sunt puternic infestate cu ioni de amoniu. Se propune inceperea lucrarilor la sistemul de alimentare cu apa Bezid pentru aceste comune.

Canalizarea publica este realizata in 34 localitati din care 7 orase, unde gradul de acoperire este de peste 90% si 27 comune (grad de acoperire 30% mediu rural).

Au fost realizate lucrari noi in 2 comune: Ghindari, Chetani, iar in perspectiva se va urmari introducerea canalizarii in cat mai multe comune, care au asigurata apa potabila, conform prevederilor legii Apei.

In scopul protectiei mediului, ca strategii in domeniul gospodaririi sistemului apa- canal, se propune imbunatatirea gospodaririi cantitative si calitative a apelor. Se propune, deasemenea, introducerea si extinderea sistemului de epurare ecologica.


Tabelul 5. Lucrari de investitii in promovare pentru asigurarea cerintelor de apa ale populatiei din localitatile judetului Mures

Nr.

crt.

Localitatea

Judetul/

Sursa /

Receptor(1)

Nr. locuitori



Lucrari de

Investitii


In promovare

Tip

fonduri

Termen

PIF


Stadiul

realizarii

fizice a

lucrarilor


Valoarea lucrarilor executate in euro


Sighisoara

Jud. Mures

r. T-va Mare/r. T-va Mare

32.304

Promovare:

Modernizare uzina de apa

6.000.000 euro


Promovare:

Modernizare uzina de apa

Investitie Master Plan Aquaserv


2012


Aviz g.a. 25/2007


Ludus +

SISTEM ZONAL LUDUS,,MIHESU DE CAMPIE

Jud. Mures,44 localitati

r. Mures

17497 (oras Ludus)



Promovare:

alimentare centralizata cu apa in sistem zonal cu distributie prin cismele stradale



SAMTID



2007


92 %

1.461.760 eu






0 %


Sovata

Jud Mures

r. Sovata;r Sebes/

T-va Mica

11614


Promovare:

Modernizare tehnologie de tratare (valoare inclusa in

1.238.000 euro)

Surse proprii+

UE


SF

Aviz ga 299/

29.08.2007


Sangeorgiu de Mures

Jud. Mures

Retea AQUASERV Tg. Mures

7892

3.378.562 eu

P :extindere si reabilitare distributie

BDCE

BL


SF


Band

Jud. Mures

Pr. Comlod

Retea SURM

SC Expro Gaz

7726


P : Extindere alimentare cu apa pt celelalte sate apartinatoare

CL Band

SA-PARD

2007

100 %

98000E





SF

Aviz g.a.74/2007


Sarmasu

Jud.Mures

- reteaua SC SURM SA Tg. Mures

7880


Promovare:

Sistem de alim. cu apa potabila a orasului Sarmasu si localitatilor adiacente.

CL Sarmasu+SAPARD


SF


Panet

Jud. Mures

5994


P: realizare  sistem de alimentare cu apa



SF


Sangeorgiu de Padure

freatic

Jud. Mures

5492

P: Extindere si reabilitare retele apa 32,1km

2.895.000 euro

modernizare uzina apa

1850000 euro

P: realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila, modernizare uzina de apa


Surse proprii+ MMDD


PT

Aviz 368/ 210.2007







SF


Miercurea Nirajului

Jud. Mures

Pr. Niraj

5824

2.266.801 eu

P :executie sistem centralizat de alimentare cu apa

BL

PHARE


SF


Cristesti

Jud. Mures

reteaua RA AQUASERV prin SC Surm SA

5591

551.000

2005

P:extinderea retelei de alim.din reteaua mun. Tg. Mures pt. loc. Cristesti si Valureni

CL Cris-testi


SF


Ceuasu de Campie

Jud. Mures

reteaua SURM

5419


P: alimentare cu apa a loc. Porumbeni



Aviz g.a.118/2007


Fantanele

Jud. Mures

r. T-va Mica

5067


P: extindere retele distributie

2.612.348 EU

Fonduri Guver.+

BDCE


SF/PT

Aviz g.a. 115/2005


Balauseri

Jud. Mures

5064


P: executie sistem de alimentare cu apa centralizat

F.Guver+BL


SF


Acatari

Jud. Mures

4701


P : alimentare cu apa Microregiunea Valea Nirajului

BL


SF


Danes

Jud. Mures

-subteran/

4834

Sistem centralizat de alimentare cu apa

1.567.000

Promovare:

Alimentare cu apa din retea ATT Sighisoara

CL


SF


Craciunesti

Jud. Mures

subteran

4348


P: alimentare cu apa pentru Microregiunea Valea Nirajului

SAPARD


SF in lucru


Livezeni

-com. Livezeni

Jud. Mures

3766

1.028.512 E

Promovare:

Alim.cu apa a localitatii Livezeni si a celor adiacente


Fonduri guvernamentale



SF

Aviz g.a.135/2007

Proiectul va fi modificat deoarece s-a infintat com. Corunca


Glodeni

Jud. Mures

subteran

3778

1.121.212 E

P: sist.alim.cu apa a loc. Glodeni

Fonduri guvernamentale



SF

Avizat g.a 272/2007


Vanatori

Jud. Mures

subteran

3761

1.400.000 euro

P: sist.centralizat de alim.cu apa

Ord 7/2006


SF

Aviz g a 205/2007


Zau de Campie

Jud. Mures

subteran

3509


P : alimentare centralizata Asociatia Mures 2005



PT


Sanpetru de Campie

Jud. Mures

reteaua SURM

3181


P: sist. De alim.cu apa in comuna Sanpetru de Campie

SAPARD


SF

Aviz g a 215/2006


Galesti

Jud. Mures

subteran

2940


P: alimentare cu apa pentru Microregiunea Valea Nirajului

SAPARD


SF in lucru


Gheorghe Doja

Jud. Mures

subteran

2869


P: alimentare cu apa pentru Microregiunea Valea Nirajului

SAPARD


SF in lucru


Bagaciu

Jud. Mures

2589

718082,010 EU

P: alimentare cu apa a comunei Bagaciu

OG 7/

2006


PT

Aviz g.a. 120/2007


Mihesu de Campie

Jud. Mures

subteran

2538

132.000E

P: extindere si modernizare sist.alim.cu apa in satele Mihesu de Campie si Razoare

Fonduri guvernamentale


PT

Aviz g a 115/2007


Breaza

Jud. Mures

-retea RAGCL Reghin

2531

345.000

Promovare

:sistem centralizat de alim. cu apa

Ord 7/2006


SF+PT

Aviz g.a. 139/2007


Sanger

Jud. Mures

Izv.de coasta

2530

30.000E

P: alim.cu apa din reteaua oraseneasca Ludus a localitatilor Sanger, Cipaieni, Barza.

Fonduri guvernamentale


SF

Aviz g a 157/2007


Nades

Jud. Mures

2406

17.000 EU

P: realizare sistem de alim. cu apa

Fonduri Guver.


SF


Rastolita

Jud. Mures

Surse locale

2230

1.588.000

P:

sistem centralizat de alim. cu apa

Ord 7/2006


SF + PT

Aviz g.a. 97/2007


Iclanzel

Jud. Mures

2291

856.000

P:

sistem centralizat de alim. cu apa

SA-

PARD

2005

SF


Beica de Jos

Jud. Mures

retea RAGCL Reghin

2242

1.000.000

P

:sistem centralizat de alim. cu apa


2005

SF


Stanceni

Jud. Mures

27000

P

:sistem centralizat de alim. cu apa

SA-

PARD

2005

SF


Vatava

Jud. Mures

-subteran

2132


P : reabilitare alimentare cu apa

BL +

OG 7/2006


SF

Aviz g.a.91/2005



Lucrari pentru imbunatatirea si protectia calitatii apelor

executarea treptei biologice la captarea de 360 l/s la statia de epurare orasului Reghin.

concomitent cu extinderea capacitatii Uzinei de apa Tg.Mures, se va reface si canalizarea in zonele deficitare ale municipiului si se va realiza extinderea corespunzatoare a statiei de epurare.

finalizarea ecranului protector (de inchidere a exfiltratiilor la batalurile de la 'BICAPA' SA Tirnaveni.

lucrari de amenajare a haldei de zgura rezultata de la CARBID FOX pentru a evita scurgerea lor in Tirnava Mica in timpul precipitatiilor si prevenirea cresteri concentratiilor cianurilor in rau,

amenajarea si intrarea in exploatare a batalului nr. 4 de la BICAPA SA Tirnaveni.


Perioada 2001-2010

a) Lucrari pentru asigurarea cerintelor de apa

- finalizarea aductiunilor de apa potabila pentru localitatile din zona Campiei Transilvane

- aductiunea de apa potabila pentru localitatile rurale de pe cursul Tirnavei Mici in aval de Tirnaveni, avand ca sursa cursul principal, la priza pentru oras.

b) Lucrari pentru combaterea inundatiilor

- amenajarea Tirnavei Mici pe sectorul Balauseri - Craiesti (41 km) prin lucrari de regularizare si indiguire si lucrari de stabilizare a versantilor in zone limitrofe raului.


Obiective de investitii la nivelul anilor 2007-2010

v    Amenajari Niraj etapa II regularizare Niraj si afluenti, 8,1 km regularizare, 6100 ha teren aparat de inundatii/ dec 2010

v    Stabilizare rau Mures aval priza nr.2 Tg. Mures, consolidare rizberna baraj, 6,5 km regularizare albie, 600 ha teren protejate/2007

v    Gurghiu, 43,5 regularizare, 41 km consolidari de mal stang, 38 km zid beton/2008

v    Mures Iernut, 9 km dig/2008

v    Iod-Rastolita-Borzia, 5,14 consolid dig, consolidare mal-1,68/2008

v    Suplac-Adamus-Cornesti-Craiesti-2,2 km dig/2008


Pe langa lucrarile enumerate mai sus, au fost propuse si urmatoarele lucrari si amenajari:

  • Amenajarea contra inundatiilor a raului Mures in zona Vidrasau-Cipau.
  • Aparare de mal pe raul Tirnava Mica in amonte de comuna Singeorgiu de Padure.
  • Refacerea apararii de mal pe paraul Poclos in zona localitatilor Livezeni, Corunca, Tg.Mures.
  • Suprainaltare de diguri pe paraul Comlat si afluenti.
  • Regularizarea raului Pietris in localitatea Pietris.
  • Refacerea lucrarilor de regularizare a paraului Vatava in localitatea Vatava.

c) Lucrari pentru imbunatatirea si protectia calitatii apelor

- realizarea canalizarii si tratarii apei uzate rezultate prin alimentarea cu apa potabila a zonelor de campie de la Uzina de apa Reghin, Tg. Mures si priza Cipau.

- retehnologizarea statiei de epurare SILTEX Sighisoara in vederea retine substantelor extractibile pana la limita admisibila in ape de suprafata de categoria a si racordarea la canalizare;

- lucrari de reducere a poluarii provenita de pe platforma AZOMURES S prin metode de epurare avansata a apelor amoniacale rezultate din sectii combinatului.


Reteaua de canalizare insumeaza cca. 577,9 km, din care peste 90% revin mediului urban.

Starea retelei de canalizare este medie spre rea, observandu-se scapari importante de ape uzate ce infecteaza panza freatica (ex. din fosele septice, decantoare in mediul rural si din unele sisteme de canalizare comunale).

In municipii si orase evacuarea apelor se realizeaza in sistem unitar si numai in mica parte in sistem divizor, iar in localitatile rurale prin fose septice. Doar in mediul urban exista canale de scurgere.

Raportat la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 51,73%. Exista numeroase strazi, care desi au retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafata solului, producand fenomene de poluare.

Din cele 48 de proiecte aprobate prin Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural O.G. nr. 7/2006, 42 proiecte au demarat lucrarile de executie fiind in curs de realizare 562 km retele de apa (echivalentul distantei Targu Mures- Constanta) si 242 km retele de canalizare.

Canalizarea publica este realizata in 34 localitati din care 7 orase, unde gradul de acoperire este de peste 90% si 27 comune (grad de acoperire 30% mediu rural).

Au fost realizate lucrari noi in 2 comune: Ghindari, Chetani, iar in perspectiva se va urmari introducerea canalizarii in cat mai multe comune, care au asigurata apa potabila, conform prevederilor legii Apei.

In scopul protectiei mediului, ca strategii in domeniul gospodaririi sistemului apa- canal, se propune imbunatatirea gospodaririi cantitative si calitative a apelor. Se propune, deasemenea, introducerea si extinderea sistemului de epurare ecologica.

Realizarea statiilor de epurare a apelor uzate este deosebit de costisitoare. Se propune elaborarea unor studii de specialitate (P. U. Z.) prin care se vor da solutiile de rezolvare zonala pentru eliminarea apelor uzate menajere - in mediul rural, unde exista alimentari cu apa organizate. In fiecare gospodarie se va executa un put de beton vidanjabil pentru acumulare reziduurilor, de unde, periodic, acestea se vor transporta la cea mai apropiata statie de epurare.

Problemele principale privind modul in care lucrarile de gospodarire complexa a apelor asigura necesarul de apa pentru activitatile economice si localitati

Alimentarea cu apa se impune ca una din prioritatile principale in imbunatatirea calitatii vietii, intensificarea valorificarii resurselor locale, cresterea productivitatii economice. Dezvoltarea durabila a acestui judet este conditionata, printre altele, si de crearea unui sistem adecvat de alimentare cu apa atat in mediul urban, dar mai ales in mediul rural.

Realizarea acestui deziderat necesita cunoasterea detaliata a trasaturilor cantitative si calitative a resurselor de apa autohtone, a situatiei actuale si de perspectiva privind disponibilul de apa a surselor autohtone (este vorba despre zonele excedentare in raport cu cele deficitare din cadrul judetului dar si din afara lui) posibilitatea si oportunitatea formarii sistemelor locale si zonele de distributie a apei si sisteme de canalizare precum si a cerintelor de apa solicitate de toate categoriile de folosinta din judetul Mures in unele cazuri si zone din judete limitrofe: Cluj, Bistrita, Sibiu, Harghita.

O analiza multicriteriala a scos in evidenta o seama de disfunctionalitati de natura spatiala, cantitativa, calitativa, tehnica, economica, psihologica ce a permis in final delimitarea unor arii geografice cu disfunctionalitati in alimentarea cu apa si canalizarea - epurarea apelor uzate. Insa, indiferent de criteriile utilizate, se va avea in vedere integrarea teritoriului judetului in spatiul regional, corespunzator zonei centrale a tarii, caracterului de contact intre zona montana - submontana -depresionara (Carpatii Orientali - Depresiunea Transilvaniei, care prezinta o serie de trasaturi proprii ale resurselor de apa ce pot sau nu pot fi favorabili.

Tinand cont de mai multe criterii, cum ar fi cele spatiale, cantitative, calitative, tehnice, au fost delimitate urmatoarele arii geografice cu disfunctionalitati in alimentarea cu apa:

Campia Transilvaniei in care disfunctionalitatile sunt generate de cantitatea limitata a resurselor de apa autohtone, calitatea lor necorespunzatoare, precum si de regimul lor destul de variabil in timp. Singurele surse de alimentare cu apa in sisteme locale sunt cele subterane cu debite reduse ce se pot epuiza vara. Unica posibilitate de a rezolva problemele pe termen scurt si mediu consta in revitalizarea si extinderea acelor doua sisteme zonale existente (Reghin, Tg.Mures) si crearea unor sisteme noi: Voivodeni, Cipau, Ludus, pe termen lung. - Rastolita. Aceste studii nu dispun de o expertiza ecologica si economica in privinta determinarii oportunitatii economice dar si nefiind analizate efectele ecologice pe termen lung, tinand cont ca cantitatea de apa introdusa din afara egaleaza resursele de apa existente in teritoriu, potentialul de autoepurare a cursurilor hidrice este periclitat si continua sa fie supus unor presiuni din ce in ce mai mari.

Campia Transilvaniei reprezinta una din cele trei mari diviziuni ale judetului Mures. Atributul de 'campie' al acestui tinut, delimitat pe de o parte de limita administrativa a judetului, pe de alta de culoarul larg al Muresului, deriva din caracterul predominant agricol - cerealier al economiei locale.

Imbunatatirea calitatii vietii, valorificarea resurselor locale si cresterea productivitatii agricole din zona de campie impun cu acuitate suplimentare; resurselor de apa locale cu cele din regiunile limitrofe si gasirea variantelor optime de realizare a acestui obiectiv major. Dezvoltarea durabila a acestei regiuni geografice este conditionata, printre altele, si in crearea unui sistem adecvat de alimentare cu apa.

Realizarea acestui deziderat necesita cunoasterea detaliata a trasaturilor cantitative si calitative a resurselor de apa autohtone, a situatiei actuale privim disponibilul de apa a surselor autohtone, a sistemelor locale si zonale de distributie a apei, precum si a cerintelor de apa solicitate de toate categoriile de folosinte din spatiul cercetat.

Densitatea mare a populatiei, frecventa ridicata a asezarilor mari si mijlocii, exploatarile de gaz metan si potentialul agricol ridicat au determinat dezvoltarea, in zona Muresului a Campiei, a primelor sisteme si retele de distributie a apei. Prezenta si orientarea lor a mai fost conditionata si de existenta unui disponibil de, apa in Culoarul Muresului.

In cadrul subsistemului functioneaza patru statii de tratare a apei (Reghin, Tg.Mures, Cipau, Ludus) de la care au fost realizate trei aductiuni principale, la care sunt racordate numai o parte din localitatile adiacente. Specificul acestor subsisteme consta in faptul ca sunt necesare repompari succesive ale apei deoarece conductele magistrale au orientare transversala directiei vailor principale (numai pe sectoare restranse s-au ales posibilitati de alimentare in sistem gravitational (Pogaceaua -Saulia; Pogaceaua - Grebenis).

Subsistemul Reghin - Faragau utilizeaza ca sursa de alimentare cu apa statia de tratare Reghin, in cadrul subsistemului Reghin - Breaza - Craiesti a fost proiectata o aductiune principala din care s-a realizat doar tronsonul Reghin -Breaza - Filipisu Mare - apropiere de Faragau.

Fondul fix al acestui subsistem, format dintr-o retea de conducte in lungime d< 39,8 km cu diametre diferite, are o mare valoare. Cu toate acestea, el nu este utiliza deoarece diferiti investitori (Romgaz, I.A.S. Batos, si alte unitati agricole) nu ai incredintat lucrarile executate unei unitati care sa se ocupe de exploatarile s intretinerea subsistemului.

Subsistemul Voivodeni. proiectat initial pentru alimentarea cu apa a  municipiului Reghin are ca sursa 14 puturi, in urma extinderii capacitatii de alimentare cu apa a municipiului Reghin din Gurghiu, sursa Voivodeni a deveni disponibila (20 l/s)

Subsistemul Tg.Mures - Raciu - Pogaceana - Sarmas are ca sursa statia de tratare a apei din Tg.Mures. Reprezinta primul sistem de alimentare cu apa din Campia Transilvaniei. Lucrarile la acest subsistem au inceput in anul 1970 Subsistemul este format dintr-o aductiune principala din care se desprind conducte secundare spre mai multe localitati situate de o parte si de alta a magistrale Tg.Mures - Raciu - Pogaceaua - Sarmas.

Sisteme locale de alimentare cu apa

Acestea folosesc resursele de apa subterana fie direct de la sursa (fantani, izvoare, puturi), fie prin retelele centralizate de distribuire. Primului subtip ii apartin majoritatea localitatilor. Al doilea subtip (mixt) include localitatile in care alimentarea cu apa se face direct din fantani si izvoare si partial din sisteme centralizate.

Reteaua de distributie a apei este foarte restransa si deserveste un numai redus de locuitori din Campie. Localitatile apartinatoare acestui subtip sunt raspandite in apropierea suprafetelor interfluviale, unde formatiunile sarmatiene si pliocene purtatoare de ape freatice genereaza izvoare cu debite mai insemnate si cu calitate corespunzatoare.

Localitatile alimentate in sistem local au ca sursa izvoare sau puturi amenajate. Astfel, prin aceste surse se ajunge in anumite situatii sa se asigure pana la 70% din numarul populatiei unei localitati, in alte situatii procentul populatiei deservite din aceste surse fiind mai redus.


Podisul Tarnavelor Disfunctionalitati apar din cauza contradictiilor aparute intre regimul de scurgere a raurilor, caracterizat prin ape mari primavara si scazute la sfarsitul verii si toamna si folosintele de apa din zona cu un maxim de cerere in perioada calda a anului. Cerintele solicitate de folosintele din culoarele de vale Tarnava Mica si Tarnava Mare impun suplimentarea resurselor de apa locale. Urmeaza, pentru culoarul Tarnavei Mari intr-o perspectiva apropiata sa se realizeze sistemul Zetea avand ca sursa acumularea de la Zetea (Harghita) 14,4 mil.mc., menite sa rezolve asigurarea necesarului de apa solicitat. Pentru culoarul Tarnavei Mici intr-un viitor nedefinit se va realiza sistemul de apa Tarnaveni, avand ca sursa de apa acumularea Bezid (14 mii. mc.).

Cerintele de apa ale folosintelor din zona Podisului Tarnavelor se afla in contradictie cu regimul de scurgere a raurilor, caracterizat prin ape mari primavara si scazute la sfarsitul verii si toamna, respectiv iarna. In distributia teritoriala a folosintelor se remarca o concentrare a lor in culoarele vailor principale, respectiv Tarnava Mare si Tarnava Mica.

Alimentarile cu apa potabila si industriala au o pondere insemnata, reprezentand 94% din volumele captate pentru folosintele din zona Podisului. Se evidentiaza cateva 'sisteme' mai importante de captare a apei prin care se realizeaza alimentarea populatiei si principalelor unitati industriale din Sighisoara, Tarnaveni, Sovata. Utilizarea apei in agricultura si piscicultura este nesemnificativa.

Cu toate ca in anii secetosi productia agricola inregistreaza pierderi insemnate, folosirea apei pentru irigatii este nesemnificativa. In anii normali irigarea este necesara numai in lunile iulie - august indeosebi pentru legume si sfecla de zahar, normele lunare fiind cuprinse intre 550 si 1500 mc/ha. Rezulta ca irigarea terenurilor are caracter de suplimentare, udarile de aprovizionare fiind necesare numai in anii secetosi. Potentialul tehnic irigabil din zona podisului este redus, reprezentand circa 15% din suprafata agricola. Extinderea suprafetei amenajate pentru irigatii este legata de doua aspecte importante: amenajarea versantilor si asigurarea surselor de apa corespunzatoare sub aspect cantitativ si calitativ.

Utilizarea resurselor de apa din Podisul Tarnavelor se confrunta cu o problema in asigurarea necesarului de apa (sub aspect cantitativ si calitativ) solicitat de diferitele obiective social - economice. In rezolvarea acestei probleme s-a conturat in general conceptia care prevede utilizarea resurselor de apa locale, completate cu resurse dinspre raul Mures (pentru Tarnaveni) sau de la acumularile Bezid pentru culoarul Tarnavei Mici si Zetea pentru culoarul Tarnavei Mari. Un concept, vehiculat in anii 70-80 (Ujvari 1982, 1986) ce prevede distributia gravitationala a resurselor de apa carpatice (de buna calitate) prin realizarea unor conducte magistrale de cumpana este costisitoare si poate fi realizat numai in conditiile amenajarii hidrotehnice integrale a teritoriului judetului. De altfel, in etapa actuala cerintele solicitate de folosintele din culoarele de vale impun suplimentarea resurselor de apa locale.

Disfunctionalitati de ordin calitativ apar din cauza structurilor geologice in care sunt cantonate apele freatice sau pe care le dreneaza cursurile de apa, de asemenea deversarile directe a apelor uzate sau epurarea ineficienta, depozitarile de diverse desesuri menajere si industriale agraveaza situatia. Pentru rezolvarea lor solutiile valabile pe termen scurt - mediu raman suplimentarea necesarului din surse autohtone, realizarea lacurilor de acumulare in zona sai teritoriile limitrofe din spatiul montan (Rastolita). Constructia unor statii de tratare moderne, prevazute cu trepte de ozonare si deferizare, construirea s extinderea - eficientizarea statiilor de epurare.

Tabelul 6. Statiile de tratare existente in judetul Mures si lucrarile necesare

Nr. crt.

Localitatea

Judetul/

Sursa /

Receptor(1)

Nr. locuitori

Statia de tratare

Existenta/

Capacitate

statie de

tratare/


Necesara/

An de

realizarea

conformarii/

Tipul tratarii

Targu Mures

Jud. MS

r. Mures/r. Mures

150.041

1200 l/s

-

Reghin

Jud. MS

r..Gurghiu/Mures

36.126

490 l/s

-

Sighisoara

Jud. Mures

r. T-va Mare/r. T-va Mare

32.304

360 l/s

-

Tarnaveni

Jud. Mures

r. T-va Mica

26.654

2 x 220


Ludus +

SISTEM ZONAL LUDUS,,MIHESU DE CAMPIE

Jud. Mures,44 localitati

r. Mures

17497 (oras Ludus)

-veche:50l/s

-noua:100l/s


Sovata

Jud Mures

r. Sovata;r Sebes/

T-va Mica

11614

(66+44)l/s


Iernut

Jud. Mures

r. Mures/r. Mures

9523

166l/s

-modernizare statie de pompare si repompare

An:2006

-Modernizare statie de clorinare

An 2006

Fantanele

Jud. Mures

r. T-va Mica

5067


35 l/s


Hodac

Jud. Mures

Pr. Isticeu/r. Gurghiu

4970


-debit necesar 9,5 l/s

Ibanesti

Jud. Mures

-izvoare de coasta /

r. Gurghiu

4511


-debit necesar 5,2 l/s

Brancovenesti

Jud. Mures

r. Mures

4514

-0,7 l/s


Deda

Jud. Mures

Pr. Bistra

4331

-26 l/s

-deserveste si com. Rusii Munti si Alunis


Alunis

Jud. Mures

Pr. Bistra


-26 l/s

-deserveste si com. Rusii Munti si Deda


Apold

Jud. Mures

-subteran

2722

Statie clorinare


Rusii Munti(Rusii Munti,Sebes,Mora-reni,Maioresti)

Jud. Mures

Pr. Bistra

2252

-26 l/s

-deserveste si com. Alunis si Deda


Lunca Bradului

Jud. Mures

Pr. Ilva/r. Mures

2150

16 l/s


Saschiz

Jud. Mures

subteran

2041


Statie de clorinare



Tabelul 7. Localitatile din judetul Mures cu statii de tratare a apei in executie


Hodac

Jud. Mures

Pr. Isticeu/r. Gurghiu


21,4 Km / 1,6

4530

Statie de tratare + sistem de distributie prin cismele stradale

1.000.000

Executie

Statie de tratare + sistem de distributie

98

78000 Eu

Aviz g.a. 180/2006

Ibanesti

Jud. Mures

-izvoare de coasta /

r. Gurghiu

4511

15/15


1445

Statie de tratare + sistem de distributie

980.000

Executie

Statie de tratare + sistem de distributie

100

980.000 EU

Aviz g.a. 13/2003


Saschiz

Jud. Mures

subteran

2041

- / 2,1 km

105 l locuitori

Statie de clorinare

E : sistem centralizat de alim. cu apa

1.300.000 eu

60

780.000 eu

Aviz g a 132/2007



Disfunctionalitati in alimentarea cu apa si canalizarea localitatilor

Prima disfunctionalitate apare din diferenta dintre necesarul de apa si debitul captat la nivel de judet.

Sisteme de alimentare cu apa

Sistemul de alimentare cu apa este format din totalitatea constructiilor si instalatiilor de la captare pana la distributie necesare pentru asigurarea apei de alimentare, destinat uneia sau mai multor folosinte.

Sistemul zonal consta dintr-o captare (in conditiile judetului Mures de obicei din surse de suprafata), o statie de tratare (uzina de apa), ambele cu capacitate considerabila fiind dimensionate pentru o populatie de la zeci de sute de mii de locuitori si debit, intre cateva zeci - sute de l/s.

Apa tratata este pompata intr-o conducta de aductiune principala care alimenteaza rezervoarele de apa, ce deservesc o singura localitate sau un grup de 2-3 localitati prin reteaua de distributie stradala.

Sistemul local consta dintr-o sursa (de obicei subterana) mai rar de suprafata dispunand de o statie de tratare, care deserveste o singura localitate, debitul maxim fiind de 10 l/s.

Capacitati si tipuri de surse de apa

Disponibilul actual al surselor ce contribuie (sau pot contribui) la alimentarea cu apa, inclusiv a zonei rurale a fost estimata la 550 mil.mc din care 545 mil.mc. provin din surse de suprafata si 3 mil.mc. din surse subterane. Capacitatea disponibila a surselor utilizate nu este repartizata uniform la nivelul judetului. Din debitul total captat ponderea principala ii revine vaii Muresului, urmand Valea Tarnavei Mari. Sursele subterane de apa nu joaca un rol important din cauza debitului foarte redus si a calitatii precare a apelor freatice.

Existenta unor surse de apa disponibile poate asigura realizarea unor lucrari

de alimentare cu apa pentru sate. Acestea sunt:

- Sursa Reghin                  120 l/s

- Sursa Tg. Mures 200 l/s

- Sursa lernut (Cipau) 70 l/s

- Sursa Ludus                      20 l/s

- Sursa Voivodeni               20 l/s

- Sursa Gornesti 15 l/s

- Sursa Niraj                                 in curs de proiectare

- Sursa Bezid in curs de proiectare

- Sursa Zetea in curs de proiectare


Starea retelelor de transport si distributie a apei potabile

Lungimea totala a aductiunilor este de 103,7 km, cea mai mare parte revenind sistemului Tg.Mures si Reghin.

Starea retelei de transport nu este corespunzatoare, generand pierderi pe traseu de pana la 30-35%.

Reteaua de distributie din mediul urban are o lungime totala de: 549,9 km iar din mediul rural are o lungime de 135,7 km.

Din lungimea totala a retelei de distributie (685,6 km) au o vechime intre 10-20 ani - 30% din retea, intre 20-30 ani 40%, intre 30-40 ani 12%, intre 20-30 ani 40%, intre 30-40 ani 12%, peste 40 ani 8%.

Vechimea destul de mare a retelei de transport si gestiunea nejudicioasa a dus la deteriorari importante cu implicatii in cantitatea si calitatea apei distribuite. Pentru reteaua de distributie in zona rurala o pondere insemnata o au retelele improvizate. Starea retelei nu este corespunzatoare.


Tabelul 8. Stadiul realizarii lucrarilor de investitii pentru asigurarea cerintelor de apa

ale populatiei din localitatile judetului   Mures

Nr.

crt.

Localitatea

Judetul/

Sursa /

Receptor(1)

Nr. locuitori




Lucrari de

Investitii


In executie


Tip

fonduri

Termen

PIF


Stadiul

realizarii

fizice a

lucrarilor

(%)

Valoarea lucrarilor executate in euro


1

Targu Mures

Jud. MS

r. Mures/r. Mures

150.041

-reabilitare/inlocuire retele de distributie,

160.000EURO, 2007





-reabilitare uzina apa,

11246537 EURO,2007


Proprii + ISPA

2007


(mai mult decit planificat)


EU



10234348 EU



Reghin

Jud. MS

r..Gurghiu/Mures



-extindere si reabilitare retele de distributie an 2005 - 8,75 km

2006 – 5,096 km

1.52938 euro


- gosp. ape uzate spalare filtre la uzina apa, 2006, 75.000 euro

-executie






- executata

Proprii + SAMTID

PHARE

2006






2007

100 %


1.52938EU




100 %


3

Sighisoara

Jud. Mures

r. T-va Mare/r. T-va Mare

32.304

E : -extindere si reabilitare retele de distributie, 13,7 km, modernizare SP Uzina de apa, reabilitare si extindere retele de canalizare -2km(Cetate) + 2,62 KM

2007-2012

3.800.000 EURO


Executie:

Extindere si reabilitare retele de distributie, 13,7 km + 2,62







SAMTID










2007











90

3.000.000 euro










4

Tarnaveni

Jud. Mures

r. T-va Mica

26.654

Extindere retea 24,7 km,

2.200.000 euro

reabilitare retea 13,3 km

1921451 euro

anul 2008 - 2012

Extindere retele distributie (executie) 2,7 km si reabilitare retele de apa


Aviz g.a. 62/2007

7,35 km(etapa I 2003-2008)


Contorizare consumatori casnici (executie)

30.000 euro


automatizare linie tratare

128600 euro

-fonduri UE

SAMTID


2008

2012



pt. extindere retele

440.000 EU




183.65 % pt. reabilitare retele

288..218 EU



3.200 EU


5

Ludus +

SISTEM ZONAL LUDUS,,MIHESU DE CAMPIE

Jud. Mures,44 localitati

r. Mures

17497 (oras Ludus)

16.637 EURO

Executie : reabilitare sistem distributie apa potabila 10,4 Km






SAMTID



2007


92 %

1.461.760 eu






0 %

6

Iernut

Jud. Mures

r. Mures/r. Mures

9523


In executie:

Modernizare statie clorinare 2 buc.


In executie:

Reparare rezervor de stocare apa potabila V-1000 mc

In executie:

modernizare statie de pompare si repompare

-buget local

-SAMTID

PHARE


Trim.IV.2006



2006



Trim.IV 2007


100

216854,4 E



100 %

3.658 EU


100

20.000 E

7

Band

Jud. Mures

Pr. Comlod

Retea SURM

SC Expro Gaz

7726

98000 EURO

2005.

Executie

:sistem de alim. cu apa potabila in satele Band, Marasesti, Valea Rece

CL Band

SA-PARD

2007

100 %

98000E





8

Sancraiu de Mures

Jud. Mures

Reteaua RA AQUASERV Tg. Mures prin SC Contrascom Benta SRL

6554

23.496

E :extindere si reabilitare distributie



100

23.496 euro

9

Ungheni

Jud. Mures

r.Niraj

reteaua SC SURM SA

6878

1.507.000

Executie

:sistem de alim. cu apa prin cismele stradale in loc.Ungheni, Recea,Moresti, Vidrasau,Cerghid,Cerghizel


2003

100

1507000 EU

10

Gurghiu

Jud. Mures

-r. Gurghiu

6384


397500

Executie :

:sistem de alim. centralizata a loc. Gurghiu din reteaua RAGCL Reghin

Autoriz. Ordin MMTCT nr.219/GS/21.02.05 pentru inceperea lucrarilor

2005

SAMTID

100


397.500EU

Aviz g a 141/2007

11

Adamus

Jud. Mures

Retea SC Comp.Aquaserv SA, Suc. Tarnaveni-prevazuta

5966


Executie :

sistem de alim. Centralizata, 30 km prin cismele stradale

899.026,45EU

Ord 7/2006


SF

Aviz g.a. 119/2007

12

Gornesti

Jud. Mures

-retea RAGCL Reghin- prevazuta / r. Mures

5885


Executie :

:sistem de alim. prin bransare la reteaua RAGCL Reghin

CL

2008


Aviz g a 74/2006

SF pt. extindere retea alimentare cu 3 km


Ghindari

Retea STC Sovata

Jud. Mures

5076

1.269.500

Executie

Alimentare centralizata cu cismele stradale

CJ Mures

2003

100

1269500 EU

14

Ernei

-satele Ernei si Dumbravioara

Jud. Mures

5219

80900

Executie:

racordare la conducta de apa potabila a SC SURM SA Tg. Mures si alim. centralizata cu apa cu distributie prin cismele stradale ;

P : alim.cu apa a loc.Dumbravioara

Fonduri prin programul HGR 577/97

-lipsa fonduri




2005

50

402450 EU








SF

15

Hodac

Jud. Mures

Pr. Isticeu/r. Gurghiu

4970

Statie de tratare + sistem de distributie prin cismele stradale

1.000.000

Executie

Statie de tratare + sistem de distributie

CL


98

78000 Eu

Aviz g.a. 180/2006

16

Ibanesti

Jud. Mures

-izvoare de coasta /

r. Gurghiu

4511

Statie de tratare + sistem de distributie

980.000

Executie

Statie de tratare + sistem de distributie

CL


100

980.000 EU

Aviz g.a. 13/2003

17

Brancovenesti

Jud. Mures

r. Mures

4514


E: alimentarea cu apa din reteaua SURM SA

721000 E

HG 577/1997


90

648.900

Aviz 212/2006

18

Deda

Jud. Mures

Pr. Bistra



Reabilitare si extindere retelede alim.cu apa , canalize. Si Statie de epurare

1.100.000 euro

Ord 7/2006

2008

10 %

Aviz 125/2007

110.000 euro

19

Batos

Jud. Mures

4173

Sistem centralizat de alim.cu apa

1140000 E

E:alim.cu apa din reteaua RAGL Reghin

Ord 7/2006


25

285 000 E

Aviz 88/2005

20

Sanpaul

Jud. Mures

freatic

4016

1.878.780 E

Executie:sistem de alim.cu apa pt. localitatile: Sanpaul, Chirileu si Valea Izvoarelor.

Fonduri guvernamentale

Tri.IV.

2007

99

1.859.992,2 E

Aviz g a 70/2006

21

Eremitu

Jud. Mures

subteran

3872

1.70730

Executie : sistem de alimentare cu apa a loc.Eremitu, Campu Cetatii, Matrici, Damieni si Calugareni

Fonduri guvernamentale


31.VII.2007

100

1.70730E

Aviz g.a195/2007

22

Apold

Jud. Mures

-subteran

2722

Statie de tratare si retele de apa

1.000.000 EURO

Executie:

sistem centralizat de alim. cu apa

SA-PARD

2005

100

1000000 EU

23

Magherani

Jud. Mures

subteran

2723

248883 E

Executie:

Sistem alim.cu apa la caminul pt.persoane virstnice com.Magherani

Fonduri guvernamentale


100

248.883 E

24

Ogra

Jud. Mures

2441

-:racordare la conducta de apa potabila a SPGCL Iernut si alim. centr. prin cismele stradale

488.343

Executie

-:racordare la conducta de apa potabila a SPGCL Iernut si alim. centr. prin cismele stradale

Fonduri prin programul HGR 577/1997


100

488.343 EU

25

Saschiz

Jud. Mures

subteran

2041

1.300.000

E : sistem centralizat de alim. cu apa

1.300.000 eu

Ord 7/2006

2008

60

780.000 eu

Aviz g a 132/2007



Reteaua de canalizare insumeaza 470,5 km din care peste 90% revin mediului urban. Starea retelei de canalizare este medie spre rea, observandu-se scapari importante de ape uzate in retea, ce infecteaza panza freatica.

- Vechimea retelei: pana la 10 ani

10-20 ani

20-30 ani     

30-40 ani     

peste 40 ani


Capacitati si tipuri de epurare a apei uzate

Capacitatea totala (in functiune) este de 3753 l/s. Total ape uzate ce intra in sistemul de epurare este de 2215 l/s. Prin treapta de epurare mecanica se epureaza 1915 l/s, prin treapta biologica 1503 l/s.


Consumatorii de apa

Analiza situatiei existente privind alimentarea cu apa a localitatilor a fost ingreunata (uneori imposibil-de realizat) din mai multe motive, printre care:

- lipsa unei evidente clare, la nivelul localitatilor si a unitatilor economice privind datele referitoare la sursele de alimentare locale si centralizate (capacitatea instalata, cantitatea utilizata, etc.)

- date existente privind sursele de alimentare locale nu corespund intotdeauna realitatii din teren.

- in majoritatea cazurilor nu se cunosc date privind disponibilitatile de apa si sursele de alimentare in sistem centralizat.

Consumul de apa a localitatilor din mediul rural si urban

Disponibilul actual al surselor analizate ce contribuie la alimentarea localitatilor din regiunea studiata a fost estimat la aproximativ 2772 l/s din care surse de suprafata 2722 l/s, subterane 50 l/s. In sistemele publice de alimentare cu apa sunt incluse 64 localitati. Dintre acestea: 7 sunt centre urbane iar 57 sunt in localitati rurale. Proportia populatiei deservite din localitatile incluse in sisteme de alimentare cu apa depaseste 50% numai in comunele Craiesti, Mihesu de Campie, Vatava.

Analiza situatiei la nivelul localitatilor reda faptul ca cele mai multe sate deservite apartin comunelor Sarmas, Vatava (100%), Batos. La nivel de localitati gradul de deservire oscileaza intre 1,5% (Rastolita) si 95% (Dumbrava). Un numar ridicat de locuitori din satele apartinatoare comunelor nu sunt incluse in sistemele publice de alimentare cu apa.

Mediului rural ii este caracteristic lipsa unor retele de canalizare suficient de dezvoltate, care sa asigure evacuarea apelor menajere. Acestei situatii i se adauga aproape intotdeauna lipsa unei evidente in ceea ce priveste cantitatea de apa colectata si calitatea apei epurate. Este evidenta necesitatea construirii de noi retele si extinderea sau dezvoltarea celor existente si, nu in ultimul rand, organizarea perpetua si serioasa a monitorizarii acestui tip de servicii.

Localizarea si ponderea localitatilor fara alimentare cu apa si canalizare

La nivelul judetului un numar important de localitati rurale nu beneficiaza de alimentari cu apa. Se afla in derulare 19 proiecte de investitii, din care 7 in mediul urban (Ludus). Studiile urmaresc imbunatatirea sistemelor de distributie si crearea de noi aductiuni care sa duca la cresterea numarului de locuitori deserviti. Studiile care vizeaza localitatea Batos, Uila, Cozma, Craiesti, Faragau, Lunca urmaresc dezvoltarea sistemelor locale de alimentare cu apa prin aductiuni din sursa Reghin. Comunele Chetani, Taureni, Valea Larga asigura necesarul de apa utilizand sursa Ludus. Localitatile Mihesu de Campie, Razoare, Balda asigura necesarul din sursa Tg.Mures. Se prevede de asemenea imbunatatirea sistemelor de distributii existente, care sunt in studiu la nivelul comunei Raciu si Sanpetru de Campie.

Tabelul 9. Necesarul pentru localitatile din Judetul Mures fara retea de canalizare

si statie de epurare

Nr.

crt

Localitatea/

Judetul

Receptorul/

Nr. locuitori echivalenti

Retea de canalizare necesara

(km)

Statie de epurare necesara

Lungime/

An de realizare a conformarii

An de realizare a conformarii/

trepte


Band

Pr. Comlod




Epurare secundara



Gurghiu

r. Gurghiu




Epurare secundara



Adamus

T-va Mica




Epurare secundara



Panet

pr. Cuesd





Epurare secundara





Albesti

r. T-va Mare




Epurare

Secundara



Ceuasu de Campie

pr. Voiniceni




Epurare

Secundara



Ghindari

r. T-va Mica




Epurare

Secundara



Ernei

r. Mures




Epurare

Secundara



Balauseri

r. T-va Mica




Epurare

Secundara



Hodac

r. Gurghiu




Epurare

Secundara



Mica

r. T-va Mica




Epurare

Secundara



Danes

pr.Cris




Epurare

Secundara



Ibanesti

r. Gurghiu




Epurare

Secundara



Brancovenesti

r. Mures




Epurare

Secundara



Batos

pr. Lut




Epurare

Secundara



Sanpaul

r. Mures




Epurare

Secundara



Ganesti

r. T-va Mica




Epurare

Secundara



Livezeni

Retea Aquaserv Tg. Mures




Epurare

Tertiara



Bahnea

r. T-va Mica




Epurare

Secundara



Vanatori

r. T-va Mare




Epurare

Secundara



Zau de Campie

pr. de Campie




Epurare

Secundara



Valea Larga

Pr. Frata




Epurare

Secundara



Alunis

r. Mures




Epurare

Secundara



Sanpetru de Campie

Pr. Sesu




Epurare

Secundara



Solovastru

r. Gurghiu




Epurare

Tertiara



Lunca

Pr. Baii




Epurare

Secundara



Chetani

r. Mures




Epurare

Secundara



Petelea

r. Mures




Epurare

Secundara



Apold

r. T-va Mare




Epurare

Secundara



Bagaciu

r. T-va Mica




Epurare

Secundara



Breaza

Pr. Lut




Epurare

Secundara



Nades

pr.Nades




Epurare

Secundara



Ogra

r. Mures





Epurare

Secundara



Suplac

r. T-va Mica




Epurare

Secundara



Rusii Munti(Rusii Munti,Sebes,Mora-reni,Maioresti)

r. Mures




Epurare

Secundara



Suseni

r. Mures




Epurare

Secundara



Rastolita

r. Mures




Epurare

Secundara



Iclanzel

Pr. Comlod




Epurare

Secundara



Beica de Jos

Pr. Beica




Epurare

Secundara



Cuci

r. Mures




Epurare

Secundara



Vatava

Pr. Rapa




Epurare

Secundara



Saulia

Pr. de Campie




Epurare

Secundara



Saschiz

Pr.Scroafa




Epurare

Secundara




Lucrari in curs de executie sau noi, aferente eliminarii disfunctionalitatilor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare

La nivelul judetului sunt in executie o serie de investitii menite sa conduca la eliminarea disfunctionalitatilor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare legate de:

-amenajarea de noi surse si orizonturi de captare

-amenajarea de noi retele de distributie si de canalizare, precum si extinderea celor existente

-realizarea de noi bransari si introducerea sistemelor de alimentare prin cismele stradale.

Lucrarile de investitii in executie au mai mult un caracter local decat regional ceea ce nu asigura eliminarea disfunctionalitatilor de ordin spatial ci numai crestere; posibilitatilor de deservire a populatiei din localitatile deja incluse in sisteme locali sau zonale de alimentare cu apa.

Protectia surselor de alimentare cu apa

In cadrul sistemului de monitorizare a surselor de apa potabila in cadrul judetului Mures, incepand din anul 2003, sunt monitorizate 9 prize de apa de suprafata (frecventa1-6/an): priza Lunca Bradului (Ilva), priza Reghin (Gurghiu), priza Targu Mures (Mures), priza Iernut (Mures), priza Ludus (Mures), priza Sighisoara (Tarnava Mare), priza Sovata (Sovata si Sebes) si priza Tarnaveni (Tarnava Mica). Pe baza rezultatelor se face evaluarea calitatii apelor de suprafata si incadrarea lor in categorii de calitate, din punct de vedere fizico-chimic, biologic si bacteriologic. Indicatorii analizati sunt stabiliti in functie de scopul urmarit si de sursele de poluare aflate amonte si de utilizatorii din aval.


Tabelul 10. Lungimea tronsoanelor de rau in raport cu calitatea







Raul

Lungimea, km

Toti indicatorii

Categorii de calitate

I

II

III

D

Mures

212

73

139

0

0

Gurghiu

53

53

0

0

0

Niraj

82

78

4

0

0

Lechinta

66

0

66

0

0

Paraul de Campie

59

0

59

0

0

Tarnava Mare

33

0

33

0

0

Tarnava Mica

128

3

104

0

21

TOTAL

Km

633

207

405

0

21

%


32,70

63,98

0,00

3,32



La nivelul judetului Mures, zona cea mai critica din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata este tronsonul de rau (Tarnava Mica) aval Tarnaveni, unde calitatea apei s-a situat in afara categoriilor de calitate, din cauza concentratiilor foarte ridicate ale cromului hexavalent. Mentionam, ca unitatea vinovata, SC BICAPA SA, si-a incetat activitatea de mai bine de trei ani, dar poluarea remanenta deosebit de ridicata se datoreaza depozitelor de deseuri situate de a lungul raului, care si la ora actuala polueaza prin intermediul freaticului. Pe raul Tarnava Mica la debite scazute creste mult salinitatea apei din cauza apelor sarate din zona Praid - Sovata.


La nivelul judetului Mures se asigura prin sistem centralizat, alimentarea cu apa potabila a unui numar de 283 347 de persoane din totalul de 580 851 de locuitori. Din cei 283 759 de locuitori din mediul urban cea 261 200 sunt racordati la alimentare centralizata cu apa potabila iar din cei 297 092 de locuitori din mediul rural doar 22 247 sunt deserviti centralizat. Volumul de apa distribuit in 2002 prin sistem centralizat a fost de 38 838 mii m3 (l 232 l/s) din care pentru populatie 22 056 mii m3 (cea 700 l/s), restul fiind consumat de agenti economici (16 782 mii m3). Din totalul de 38 838 mii m3 de apa potabila, 38 026 mii m3 se asigura din surse de suprafata iar 812 mii m3 din surse subterane.


Tabelul 11. Principalele caracteristici ale uzinelor de apa din Judetul Mures

Localitatea

Nr. populatie deservita

Capacitate uzina de apa, l/s

Lungime retea, km

Sursa de apa

Pierderi prin retea, %

Targu Mures

141 000

1 160

220,5

r. Mures

15

Reghin

32 500

490


r. Gurghiu

10

Iernut

5 500

80

27,0

r. Mures

30

Ludus

15 500

150

51,5

r. Mures

30

Sighisoara

31 000

360

71,8

r. Tarnava Mare

-

Tarnaveni

27 000

330

59,0

r. Tarnava Mi ca

15

Sovata

8 700

155,6

40,4

r. Sovata, r. Sebes

11


La nivelul judetului Mures, zona cea mai critica din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata este, aval de Tirnaveni, unde calitatea apei s-a situat in afara categoriilor de calitate, din cauza concentratiilor foarte ridicate ale cromului hexavalent. Mentionam, ca unitatea vinovata, S.C. BICAPA S.A., si-a incetat activitatea de mai bine de trei ani, dar poluarea remanenta deosebit de ridicata se datoreaza depozitelor de deseuri, situate de-a lungul raului, care si la ora actuala polueaza, prin intermediul freaticului. Pe raul Tirnava Mica, la debite scazute, creste mult salinitatea apei, din cauza apelor sarate din zona Praid - Sovata.

Un alt tronson de rau, afectat din punct de vedere fizico-chimic si mai ales bacteriologic, este in aval de municipiul Tirgu Mures, din cauza poluarii produse de S.C. AZOMURES S.A. si R.A. AQUASERV (Statia de epurare Cristesti). In cursul anului 2005 pe acest tronson, categoria de calitate a fost determinata de indicatorii regimului de oxigen si nutrienti. Probleme deosebite la acesti indicatori apar in lunile cu debite scazute (ianuarie, februarie, iulie, august, decembrie). Acest tronson de rau este considerat sensibil la eutrofizare (din cauza concentratiilor de nutrienti), de la Tirgu Mures pana la limita de judet.

Un alt tronson critic si care s-a incadrat in categoria apelor sensibile la eutrofizare a fost aferent judetului Mures (cca. 33 km), din cauza deversarilor de ape uzate, fecaloid menajer insuficient epurate, din localitatile Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc si Sighisoara. Pe acest tronson de rau, in fiecare an, in perioada iunie – august, din cauza conditiilor hidro - meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrienti intr-un raport N/P optim, se constata o inflorire algala accentuata (20 - 30 milioane alge/litru), cu consecinte grave asupra prepararii apei potabile in Sighisoara si Medias si aparitia mortalitatii piscicole (in zona aval Medias - judetul Sibiu). Cursul de apa , de asemenea, este considerat critic, dar in cazul lui, concentratiile ridicate ale nutrientilor si mai ales a salinitatii se datoreaza conditiilor pedologice ale zonei (soluri saraturoase). Concentratiile mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen si ai nutrientilor are ca sursa, mai ales poluarea difuza.

Calitatea apelor freatice din judetul Mures, scot in evidenta faptul ca la nivelul tuturor forajelor hidrologice monitorizate, apa nu se incadreaza in calitatea potabila. La jumatate din aceste foraje calitatea este determinata doar de unu - doi indicatori, depasirea limitei admise fiind foarte mica. Probleme deosebite sunt in zona localitatilor Reghin (zona vulnerabila la azotati), Tirgu Mures (zona vulnerabila la azotati), Cristesti, din cauza S.C. AZOMURES S.A. (batalul de ape uzate si perimetru Combinat), zona Iernut - Ludus (din cauza fostelor ferme zootehnice, actual desfiintate) si zona platformei SC BICAPA SA /din cauza batalelor de reziduuri). In cazul SC BICAPA SA Tirnaveni, studiul ”Expertiza tehnica etapa II privind evaluarea sigurantei in exploatare a batalelor B1,B2, B3” efectuat in 2005, a scos in evidenta situatiile de risc cu consecinte grave asupra sanatatii populatiei din zona si a mediului inconjurator. Aceste studii recomanda interventia de urgenta pentru asigurarea sigurantei structurale, a gospodaririi apelor si la seism. Actiunile de interventie necesare constau in consolidarea digurilor, inchiderea batalelor si monitorizarea post-inchidere a acestora.

Conform angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana termenul de inchidere a batalelor este 31.12.2006.

Actualmente amplasamentul este in administrarea Autoritatii pentru valorificarea activelor statului, SC BICAPA SA Tirnaveni fiind societate comerciala cu capital majoritar de stat, respectiv 96%.

In cazul SC AZOMURES SA, iazul batal de 32 ha trebuie inchis pana la 31decembrie 2006. S.C. AZOMURES S.A. a executat un batal nou, impermeabilizat ,corespunzator, cu o capacitate de 2,5 ha, fiind create astfel conditiile pentru reducerea nivelului de lichid in iazul batal de 32 ha, pentru limitarea exfiltratiilor din acesta.

Luand in considerare „incadrarea globala”, calitatea apelor de suprafata din judetul Mures , se constata o imbunatatire pe sectorul Tirnava Mica - aval S.C. BICAPA S.A. Tirnaveni - iesire din judetul Mures.

Propuneri privind folosirea si protectia resurselor de apa, echiparea tehnico-edilitara a localitatilor, protectia localitatilor impotriva efectului distructiv al apelor

Viiturile din judetul Mures, care ating cote de inundare sau de pericol, pot fi rezumate astfel:

97 unitati administrativ-teritoriale (din care 4 municipii si 3 orase) supuse
riscului de inundare, din care: 10 unitati, localitatile sunt aparate la clasa lor
de importanta, in 28 unitati, localitatile sunt aparate partial; in 59 unitati,
localitatile sunt supuse riscului anual de inundare;

42.730 ha terenuri agricole de buna calitate;

99 km drumuri nationale, judetene si comunale;

127 km cai ferate cu ecartament normal;

12 poduri rupte la viiturile precedente (numeroase alte podete);

427 obiective economice diverse (ferme, exploatari, depozite etc.).

Se remarca suprafata mare de terenuri agricole, cea mai mare parte fiind situate in lunca si terasele inferioare ale Muresului si Tarnavelor. lungimea mare a cailor ferate afectate la inundatii cu avarii la ramblee si intreruperi de circulatie se datoreste: (a) trasarii liniilor de c.f. in imediata apropiere a albiilor cursurilor de apa, (b) si accentuarii in timp a viiturilor (niveluri mai mari) ca urmare a defrisarilor, a colmatarii albiilor si a transportului aluvionar sporit. din cauza urcarii culturilor prasitoare pe versanti cu pante mari, fapt ce favorizeaza spalarea terenurilor si cresterea aluviunilor.

Se constata o distributie nefavorabila a padurilor, in sensul ca ele sunt situate pe culmi, iar nu pe versantii cu energie mare de relief, fapt ce conduce la aparitia de ne si denundari ale versantilor.

Ca urmare a stratului argilos de pe unii versanti si a pluviozitatii crescute, corelat cu lipsa protectiei forestiere, in ultimii ani au aparut numeroase alunecari de teren care presupun un studiu special si dupa cartare sa se stabileasca masurile pasive si active de combatere a acestui fenomen daunator.

In tabelele anexa sunt prezentate toate unitatile administrativ-teritoriale din judetul MURES expuse riscului de inundare, cu precizarea urmatoarelor elemente:

denumirea si categoria unitatii (municipii, orase, comune, sate);

cursul de apa respectiv cu codul cadastral si cauza inundatiei (revarsari,
scurgeri torentiale pe versanti, blocaje de gheturi etc.);

asigurarea normata a localitatii in functie de categoria de importanta,
conform STAS-4273/83, STAS 4068/2/87 (asigurarea de calcul si de
verificare la lucrarile de aparare).

masuri necesare pentru asigurarea localitatilor inundabile la clasa lor de
importanta.

In categoria masurilor pentru reducerea riscului de inundare sunt cuprinse lucrarile cu caracter local care nu necesita cheltuieli mari, in opozitie cu lucrarilre prevazute in schemele de amenajare hidrotehnica care cuprind mari lacuri de acumulare cu baraje, indiguiri pe lungimi mari, devieri de ape mari si altele asemenea.

S-au propus, dupa caz:

reprofilari de albii, care se pot face cu utilaje locale, pentru cresterea
capacitatii de transport a albiilor;

consolidari de maluri, vegetative sau cu gabioane de piatra;

indiguiri locale, care se pot cupla cu regularizarile de albii, folosind
materialul pentru inaltarea digurilor;

stingeri de torenti pe versantii abrupti, fie prin lucrari de rupere a pantei, fie
prin plantari de arboret care sa stabilizeze procesele de ravenare;

devieri de ape mari in jurul localitatilor periclitate;

in unele cazuri au fost recomandate numai intretinerea lucrarilor de
aparare, care trebuie aduse la dimensiunile din proiect, iar daca au aparut
noi obiective, aducerea acestora la asigurarea ceruta de clasa de
importanta a obiectivelor aparate;

s-au prevazut si stramutari de case, in cazurile cand acestea sunt asezate
in zone cu inundare frecventa, dat fiind faptul ca este mai rentabila
stramutarea lor
decat realizarea unor lucrari de aparare costisitoare.

Trebuie subliniat un fapt care nu este specific numai judetului MURES ci si altor judete. Astfel se constata ca unele localitati s-au extins, fara avizele necesare de la organele de gospodarirea apelor, in albiile inundabile ale cursurilor de apa uneori chiar la limita albiei minore.

Legea 107/1996 - Legea Apelor, obliga pe toti cei care construiesc in apropierea cursurilor de apa si a lacurilor sa obtina avizul unitatilor Companiei Nationale Apele Romane (fosta Regia Apele Romane) care are o filiala in Targu Mures, din subordinea MAPPM, inainte de a putea solicita Autorizatia de Construire.

Pe de alta parte, in planul de amenajare a teritoriului, coordonat pe plan central de catre MLPAT, iar pe plan local de catre consiliile judetene si de prefecturi, trebuie avute in vedere acele localitati care sunt amplasate in zonele frecvent inundate si dupa caz, stramutate (restrangerea intravilanului) sau aparate de ape.

Amplasarea in zone frecvent inundabile a unor locuinte fara autorizatie si fara avize de la organele competente, conduce la pierderi de vieti omenesti si la distrugerea locuintelor (construite, de regula din paianta).

In cartograma anexa sunt localizate principalele unitatile adminsitrativ-teritoriale ale caror localitati principale prezinta risc de inundare, sub asigurarea ceruta de clasa lor de importanta.

Un specific al judetului MURES, din punct de vedere al apararii impotriva inundatiilor este acela ca multe localitati importante, cum este cazul municipiilor TARGU MURES, REGHIN si SIGHISOARA, sunt aparate corespunzator fata de raurile MURES, respectiv TARNAVA, prin diguri si acumulari de atenuare a viiturilor, dar sunt afectate de catre paraie locale, cu scurgeri torentiale, nepermanente. Exemplul tipic este municipiul TARGU MURES inundat anual de paraul POCLOS, care strabate orasul incorsetat intr-o albie subdimensionata.

De asemenea, la ploi intense, apele pluviale stagneaza mult timp pe strazi si in spatiile construite, din lipsa de capacitate a colectoarelor de ape pluviale (rigole si canalizare inchisa). Municipiul TARGU MURES trebuie sa fie asigurat la ploi cel putin cu frecventa de odata la 3 ani, conform STAS.

Pagubele directe, provin din avarierea locuintelor, anexelor gospodaresti, pierderi de animale, mobilier, distrugerea de poduri si cai de comunicatie, linii de energie si de telecomunicatii, pierderi de produse agricole, care pot fi cuantificate prin estimari relativ precise.

Apar si o serie de pagube indirecte, in lant, provocate de inundatii, care se refera la actiunile de anuntare si evacuare preventiva a populatiei, de asigurare a apei si alimentatiei, de asistenta medicala, de cazare provizorie, precum si din cauza intreruperii activitatii de productie, dificultati de transport, refacere dupa inundatii etc. Evaluarea lor arata ca aceste pagube indirecte sunt mai mari adesea decat cele directe.

Pagubele directe sunt divizate in doua categorii: valorice si fizice. Pagube
valorice directe totale in suma de 1.381 miliarde lei (1999), adica cca 140 milioane
USD, din care pagube provocate in localitatile neasigurate la clasa lor de importanta, sunt de cca 1,2mil.USD. Dupa cum se observa, valorile mari numai ale pagubelor directe fara a le lua in considerare pe cele indirecte (care le dubleaza) justifica alocarea de investitii pentru lucrarile de aparare. Termenele de recuperare ale acestor investitii sunt deosebit de favorabile, adica in 1-2 ani cu viituri.

Realizarea de acumulari cu rol de atenuare a viiturilor, se realizeaza din fonduri centralizate la bugetul de stat si se executa de regula in complex, adica pentru satisfacerea mai multor utilitati, cum sunt alimentarile cu apa, irigatiile, piscicultura, producerea de energie electrica, asigurarea apei de racire etc. In aceste cazuri, majoritatea cheltuielilor sunt preluate de aceste folosinte, cota parte pentru atenuare fiind de regula inclusa in celelalte cheltuieli. Structurile de protectie actuale si cele propuse a fi realizate vor avea un caracter temporar atata timp cat nu se intervine in structura folosintelor teritoriului. Principala cauza a aparitiei inundatiilor, consfintita de majoritatea specialistilor este degradarea continua in ultimii 100 de ani a fondului silvic. Se constata ca pe un teren impadurit se infiltreaza in sol aproximativ 70% din totalul precipitatiilor, in acelasi timp pe o pasune degradata infiltratiile nu depasesc 10%, restul precipitatiilor scurgandu-se rapid in cursurile de apa,

Pericolul inundatiilor s-ar reduce la jumatate prin refacerea fondului silvic la nivelul propus mai jos, asigurand in acelasi timp un mediu stabil in conditiile unor schimbari pe plan regional.


Gradul necesar de impadurire pe zone:

Zona de campie

Zona de podis

Zona subcarpatica > 70%

Zona de culoar

Exista disponibilitate teritoriala pentru astfel de lucrari cum sunt cel pe terenuri degradate excesiv sau pe terenuri agricole neproductive. Lipseste insa cadrul legal ce ar putea stimula participarea capitalului privat la realizarea acestui deziderat, intr-o oarecare masura mijloacele tehnice si financiare exista din partea statului dar fara o strategie pusa la punct atat la nivel local-judetean cat si la nivel national.

Tabelul 12. Alimentarea cu apa prin retele de aductiune/distributie in judetul Mures

Nr.

crt.

Localitatea

Judetul/

Sursa /

Receptor(1)

Nr. locuitori


Retea de aductiune/distributie

(km)

Existenta/

Lungime

Locuitori

racordati

Necesara/

Lungime/

An de

realizarea

conformarii

0

1

2

3

1

Targu Mures

r. Mures/r. Mures

150.041

1,2 / 243

141.000

- / 2

2007

2

Reghin

r..Gurghiu/Mures

36.126

15,584 / 74,55

31300

- / 13,846

3

Sighisoara

r. T-va Mare/r. T-va Mare

32.304

4,6 / 74

31350

- / 3,5

4

Tarnaveni

r. T-va Mica

26.654

64

8200

- / 24,7

2012

5

Ludus +

SISTEM ZONAL LUDUS,,MIHESU DE CAMPIE

,44 localitati

17497 (oras Ludus)

76 km

12421

- / -

Pentru sistemul zonal SF in curs de elaborare


6

Sovata

Jud Mures

r. Sovata;r Sebes/

T-va Mica

11614

41,7

8751

- / 10,3

2008

7

Iernut

r. Mures/r. Mures

9523

L.ad.- 4,5 km

Ldistributie–47,5 km

5448

5

8

Sangeorgiu de Mures

Retea AQUASERV Tg. Mures

7892

2 / 18,8

-exista din reteaua orasului Tg. Mures

-5232 loc.racordati

24,6

9

Band

Pr. Comlod

Retea SURM

SC Expro Gaz

7726


-/ 26,91

7500



20 km

10

Sarmasu

Jud.Mures

- reteaua SC SURM SA Tg. Mures

7880

67 / 26 km

-reteaua SC SURM SA

3350 loc. racordati

-/26 km

3850

11

Sancraiu de Mures

Reteaua RA AQUASERV Tg. Mures prin SC Contrascom Benta SRL

6554

/ 116 km

-reteaua SC Compania AQUASERV SA

4576 loc. racordati


12

Ungheni

r.Niraj

reteaua SC SURM SA

6878

3,5 / 30 km

-reteaua SC SURM SA

3825loc. rac.


13

Gurghiu

-r. Gurghiu

6384

9,25/7

cismele stradale


14

Gornesti

-retea RAGCL Reghin- prevazuta / r. Mures

5885

9,56/15

Cismele stradale

9,56 / 19,722

15

Sangeorgiu de Padure

freatic

5492

12 km

2460 loc.

28 km

2018

16

Cristesti

reteaua RA AQUASERV prin SC Surm SA

5591

14Km

-reteaua RA AQUASERV

4754

10

17

Albesti

-retea ATT Sighisoara – preluat de S C Compania Aquaserv SA Tg. Mures

5466

20 km distributie

3000 loc. rac.


18

Ceuasu de Campie

reteaua SURM

5419

15 / 19,9 km

reteaua SURM

1700

65

19

Ghindari

Retea STC Sovata

5076

20 km – aductiune + distributie prin cismele stradale



Chibed

Retea STC Sovata

20 km – aductiune + distributie prin cismele stradale



Ernei

-satele Ernei si Dumbravioara


-/ 0,7 km

11 km

22

Fantanele

r. T-va Mica


0.936 / 5.2 km

1578 loc.

/ 8.4 km

23

Hodac

Pr. Isticeu/r. Gurghiu


21,4 Km / 1,6

4530


24

Acatari

4701

0,2 Km

117 loc


25

Danes

-subteran/

4834

2

250



26

Ibanesti

-izvoare de coasta /

r. Gurghiu

4511

15/15


1445


27

Brancovenesti

r. Mures

4514

0,5 / 11

prin cismele stradale


28

Craciunesti

subteran

4348

/ 0,12

33 loc


29

Santana de Mures

Retea SURM Tg. Mures prin SC Scorilo Prod SRL

4266

31,7 KM

2654 loc. rac.


30

Deda

Pr. Bistra

4331

18,5 / 36,3

-alim. cu apa prin cismele stradale a loc. Deda,Pietris, Bistra Muresului


31

Raciu

3752

-/ 16Km

-reteaua SURM Tg.Mures

1130 loc. rac.


32

Sanpaul

freatic

4016

-/ 9 Km

900 locuitori


33

Ganesti

Comp.Aquaserv SA, Suc. Tarnaveni


/ 21.5 km

2716


34

Eremitu

subteran

3872

19,7 /35.46


35

Glodeni

subteran

3778

- / 0,25

1.26/12.86

36

Zau de Campie

subteran

3509

- / 2


37

Valea Larga

subteran

3379

2 / 3

1300


38

Alunis

Pr. Bistra

3300

-4,8 / 12


1500


39

Sanpetru de Campie

reteaua SURM


- / 7 km

-reteaua SURM

1080 loc. Rac.

18.39

40

Galesti

subteran

2940

- / 0,22

225


41

Solovastru


-retea Ragcl Reghin/

2847


alim. cu apa prin cismele stradale a loc. Solovastru si Jabenita, 1 l/s



42

Lunca


reteaua RAGCL Reghin

2851

-3,4 / 4,7

-alim. cu apa prin cismele stradale din reteaua RAGCL Reghin

1,2 l/s

350


43

Chetani

Retea SPGCL Ludus

2889

5,6 km / 14,4 km

-alim. cu apa prin cismele stradale a loc. Chetani, Hadareni


44

Gheorghe Doja

subteran

2869

- / 0,1

32


45

Apold

-subteran

2722

27,5

2722


46

Magherani

subteran

2723

- / 0,085

195


47

Bagaciu

2589


7,8/16,122 km

48

Mihesu de Campie

subteran

2538

3,3 / 3,2

126

2.16/17.57

49

Sanger

Izv.de coasta

2530

- / 3

600

3.95/27.91

50

Ogra

2441

1/8.1


51

Rusii Munti(Rusii Munti,Sebes,Mora-reni,Maioresti)

Pr. Bistra

2252


-alim. cu apa prin cismele stradale


962


52

Suseni

-retea RAGCL Reghin

2318

-8,5 / 8,8

-alim. cu apa prin cismele stradale,

3,6 l/s

830


53

Lunca Bradului

Pr. Ilva/r. Mures

2150

- / 4 km

836 loc.


54

Vatava

-subteran

2132

2 / 31 km

-alim.prin cismele stradale, 1,9 l/s

1700


55

Saulia

subteran

2116

- / 6,5 km

-alim.prin cismele stradale



Saschiz

subteran

2041


- / 2,1 km

105 l locuitori

0,5/16.78

57

Ideciu de Jos,

Jud.Mures


15/5

Cismele stradale

762


58



Chiheru de Jos

2000

Cismele stradale


Tabelul 13. Localitatile din judetul Mures cu retea de canalizare si statie de epurare

Nr. crt.

Localitatea/

Judetul


Receptorul/

Nr. locuitori echivalenti

Retea de canalizare

(km)

Statie de epurare

Existenta/


Lungime/

Locuitori echivalenti racordati /  total locuitori echivalenti


Necesara/


Lungime/

An de realizare a conformarii

Existenta/


Capacitate

statie epurare/

trepte

Locuitori echivalenti racordati /

total locuitori echivalenti

Necesara/


An de realizare a conformarii/

trepte

1.

Targu Mures

Jud. MS

r. Mures

201271

230

163136 / 201271

27

2007

1200 l/s

Me+B

163136 / 201271

2010

Epurare tertiara

2.

Reghin

Jud. MS

r. Mures

38463

75

34636 /38463

27

2007

330l/s

Me+B

30898 /38463




Epurare tertiara

2010

3.

Sighisoara

Jud. Mures

r. T-va Mare

55964

51,1

40806 / 55964

21

2004

200 l/s

Me+B

40806 / 55964


Epurare tertiara

2007


Tarnaveni

Jud. Mures

r. T-va Mica

26654

49

22566 /

26654

7

2013

325 l/s

Me+ B

22566 /

26654


Epurare tertiara

2015

5.

Ludus

Jud. Mures

r. Mures

17497

39,4

8058 / 17497

36

2013

240 l/s

Me+ B

8058 / 17497


Epurare tertiara

2015

6.

Sovata

Jud Mures

r. T-va Mica

21279

14,9

13065 /21279

10

2013

50 l/s

Me

13065 /21279


Epurare tertiara

2015

7.

Iernut

Jud. Mures

r. Mures

9523

12

6067 /

9523

7

2013


Me

6067 /

9523


Epurare secundara

2015

8.

Sangeorgiu de Padure

Jud. Mures

T-va Mica

5492

4,7

917 /

5492

17

2015

2l/s

Me

917 /

5492

Epurare secundara

2015

9.

Fantanele

Jud. Mures

r. T-va Mica

5566

5,0

1305 / 5067

9

2015

6 l/s

Me

1305 / 5067


Epurare

Secundara

2015

Tabelul 1 Lucrarile necesare pentru asigurarea cerintelor de apa ale populatiei din judetul Mures

Nr.

crt.

Localitatea

Judetul/

Sursa /

Receptor

Nr. locuitori

Lucrari necesare

Retele de distributie

Statii de tratare

Costuri EURO

1

Targu Mures

Jud. MS

r. Mures/r. Mures

150.041

-reabilitare/inlocuire retele de distributie,

160.000EURO, 2007

-reabilitare uzina apa,

11246537 EURO,2007

 

2

Reghin

Jud. MS

r..Gurghiu/Mures

36.126

-extindere si reabilitare retele de distributie an 2005 -  8,75 km

2006 – 5,096 km

1.52938 euro

- gosp. ape uzate spalare filtre la uzina apa, 2006, 75.000 euro

 

3

Sighisoara

Jud. Mures

r. T-va Mare/r. T-va Mare

32.304

-extindere si reabilitare retele de distributie, 13,7 km, modernizare SP Uzina de apa, reabilitare si extindere retele de canalizare -2km(Cetate) + 2,62 KM


3.800.000 EURO

Modernizare uzina de apa

6.000.000 euro

3

Tarnaveni

Jud. Mures

r. T-va Mica

26.654

Extindere retea 24,7 km,

2.200.000 euro

reabilitare retea 13,3 km

1921451 euro

anul 2008 - 2012

 

5

Sovata

Jud Mures

r. Sovata;r Sebes/

T-va Mica

11614

Extindere retea 10,3 km,

1.238.000 euro

reabilitare retea 35,8 km

177.000 euro

anul 2008

 

6

Iernut

Jud. Mures

r. Mures/r. Mures

9523

-reabilitare retele apa potabila-L 5 km

an 2006

310116 EU

-extindere retea de alimentare L 8,3 km

an:2005

216854,4 EU

-modernizare statie de clorinare, an 2006,

3658 EURO

-reparare rezervor de stocare apa potabila V – 1000 mc, 2006

20.000 E

-modernizare statie de pompare si repompare, an 2006, 56257 Euro

-redimensionare si extindere retea de apa potabila pt.gradinita si blocuri ANL, L-400m, 2006, 2000E

-extindere retea apa potabila, str.Campului, L-400 m, 2006

11.000 Euro

 

7

Sangeorgiu de Padure

freatic

Jud. Mures

5492

P: Extindere si reabilitare retele apa 32,1km

2.895.000 euro

modernizare uzina apa

1850000 euro

 

8

Hodac

Pr. Isticeu/r. Gurghiu


Statie de tratare + sistem de distributie prin cismele stradale

1.000.000

 

9

Danes

-subteran/

4834

Sistem centralizat de alimentare cu apa

1.567.000

 

10

Ibanesti

-izvoare de coasta /r. Gurghiu

4511

Statie de tratare + sistem de distributie

980.000

 

11

Batos

4173

Sistem centralizat de alim.cu apa

1140000 E

 

12

Apold

-subteran

2722

Statie de tratare si retele de apa

1.000.000 EURO

 

13

Ogra

2441

Racordare la conducta de apa potabila a SPGCL Iernut si alimentare prin cismele stradale

488.343

 


Tabelul 15. Necesarul pentru localitatile din judetul Mures fara retea de

canalizare si statie de epurare

Nr.

crt.

Localitatea/

Judetul

Receptorul/

Nr. locuitori echivalenti

Retea de canalizare necesara

(km)

Statie de epurare necesara

Lungime/

An de realizare a conformarii

An de realizare a conformarii/

trepte

1

Band

Pr. Comlod

7726

19

2015

Epurare secundara

2015

2

Gurghiu

r. Gurghiu

6384

18

2015

Epurare secundara

2015

3

Adamus

T-va Mica

5966

19

2015

Epurare secundara

2015

4

Panet

pr. Cuesd

8799

15

2015

Epurare secundara

2015

5

Albesti

r. T-va Mare


18

2015

Epurare

Secundara

2015

6

Ceuasu de Campie

pr. Voiniceni

5419

16

2015

Epurare

Secundara

2015

7

Ghindari

r. T-va Mica


18

2015

Epurare

Secundara

2015

8

Ernei

r. Mures

5219

10

2015

Epurare

Secundara

2015

9

Balauseri

r. T-va Mica

5551

9

2015

Epurare

Secundara

2015

10

Hodac

r. Gurghiu

4970

23

2015

Epurare

Secundara

2015

11

Mica

r. T-va Mica

4701

9

2015

Epurare

Secundara

2015

12

Danes

pr.Cris

4834

26

2017

Epurare

Secundara

2017

13

Ibanesti

r. Gurghiu

4511

38

2017

Epurare

Secundara

2017

14

Brancovenesti

r. Mures

4514

8

2017

Epurare

Secundara

2017

15

Batos

pr. Lut

4173

10

2017

Epurare

Secundara

2017

16

Sanpaul

r. Mures

4016

8

2017

Epurare

Secundara

2017

17

Ganesti

r. T-va Mica

3950

9

2017

Epurare

Secundara

2017

18

Livezeni

Retea Aquaserv Tg. Mures


18

2007

Epurare

Tertiara

2010

19

Bahnea

r. T-va Mica

3813

16

2017

Epurare

Secundara

2017

20

Vanatori

r. T-va Mare


16

2017

Epurare

Secundara

2017

21

Zau de Campie

pr. de Campie

3509

7

2017

Epurare

Secundara

2017

22

Valea Larga

Pr. Frata

3379

5

2018

Epurare

Secundara

2018

23

Alunis

r. Mures

3300

7

2018

Epurare

Secundara

2018

24

Sanpetru de Campie

Pr. Sesu


10

2018

Epurare

Secundara

2018

25

Solovastru

r. Gurghiu

2847

21

2007

Epurare

Tertiara

2010

26

Lunca

Pr. Baii

2851

12

2018

Epurare

Secundara

2018

27

Chetani

r. Mures

2889

9

2018

Epurare

Secundara

2018

28

Petelea

r. Mures

2780

9

2018

Epurare

Secundara

2018

29

Apold

r. T-va Mare


18

2018

Epurare

Secundara

2018

30

Bagaciu

r. T-va Mica


8

2018

Epurare

Secundara

2018

31

Breaza

Pr. Lut

2531

5

2018

Epurare

Secundara

2018

32

Nades

pr.Nades

2406

13

2018

Epurare

Secundara

2018

33

Ogra

r. Mures

2441

5

2018


Epurare

Secundara

2018

34

Suplac

r. T-va Mica


19

2018

Epurare

Secundara

2018

35

Rusii Munti(Rusii Munti,Sebes,Mora-reni,Maioresti)

r. Mures

2252

18

2018

Epurare

Secundara

2018

36

Suseni

r. Mures

2318

4

2018

Epurare

Secundara

2018

37

Rastolita

r. Mures

2875

31

2018

Epurare

Secundara

2018

38

Iclanzel

Pr. Comlod

2291

10

2018

Epurare

Secundara

2018

39

Beica de Jos

Pr. Beica


7

2018

Epurare

Secundara

2018

40

Cuci

r. Mures

2200

5

2018

Epurare

Secundara

2018

41

Vatava

Pr. Rapa

2132

25

2018

Epurare

Secundara

2018

42

Saulia

Pr. de Campie

2116

2

2018

Epurare

Secundara

2018

43

Saschiz

Pr.Scroafa

2041

11

2018

Epurare

Secundara

2018


Tabelul 16. Lucrari de investitii in promovare pentru asigurarea cerintelor de apa ale populatiei din localitatile judetului Mures

Nr.

crt.

Localitatea

Judetul/

Sursa /

Receptor(1)

Nr. locuitori




Lucrari de

Investitii


In promovare

Tip

fonduri

Termen

PIF


Stadiul

realizarii

fizice a

lucrarilor

(%)

Valoarea lucrarilor executate in euro


1

Sighisoara

Jud. Mures

r. T-va Mare/r. T-va Mare

32.304

Promovare:

Modernizare uzina de apa

6.000.000 euro


Promovare:

Modernizare uzina de apa

Investitie Master Plan Aquaserv


2012


Aviz g.a. 25/2007

2

Ludus +

SISTEM ZONAL LUDUS,,MIHESU DE CAMPIE

Jud. Mures,44 localitati

r. Mures

17497 (oras Ludus)



Promovare:

alimentare centralizata cu apa in sistem zonal cu distributie prin cismele stradale



SAMTID



2007


92 %

1.461.760 eu






0 %

3

Sovata

Jud Mures

r. Sovata;r Sebes/

T-va Mica

11614


Promovare:

Modernizare tehnologie de tratare (valoare inclusa in

1.238.000 euro)

Surse proprii+

UE


SF

Aviz ga 299/

29.08.2007

4

Sangeorgiu de Mures

Jud. Mures

Retea AQUASERV Tg. Mures

7892

3.378.562 eu

P :extindere si reabilitare distributie

BDCE

BL


SF

5

Band

Jud. Mures

Pr. Comlod

Retea SURM

SC Expro Gaz

7726


P : Extindere alimentare cu apa pt celelalte sate apartinatoare

CL Band

SA-PARD

2007

100 %

98000E





SF

Aviz g.a.74/2007

6

Sarmasu

Jud.Mures

- reteaua SC SURM SA Tg. Mures

7880


Promovare:

Sistem de alim. cu apa potabila a orasului Sarmasu si localitatilor adiacente.

CL Sarmasu+SAPARD


SF

7

Panet

Jud. Mures

5994


P: realizare  sistem de alimentare cu apa



SF

8

Sangeorgiu de Padure

freatic

Jud. Mures

5492

P: Extindere si reabilitare retele apa 32,1km

2.895.000 euro

modernizare uzina apa

1850000 euro

P: realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila, modernizare uzina de apa


Surse proprii+ MMDD


PT

Aviz 368/ 210.2007







SF

9

Miercurea Nirajului

Jud. Mures

Pr. Niraj

5824

2.266.801 eu

P :executie sistem centralizat de alimentare cu apa

BL

PHARE


SF

10

Cristesti

Jud. Mures

reteaua RA AQUASERV prin SC Surm SA

5591

551.000

2005

P:extinderea retelei de alim.din reteaua mun. Tg. Mures pt. loc. Cristesti si Valureni

CL Cris-testi


SF

11

Ceuasu de Campie

Jud. Mures

reteaua SURM

5419


P: alimentare cu apa a loc. Porumbeni



Aviz g.a.118/2007

12

Fantanele

Jud. Mures

r. T-va Mica

5067


P: extindere retele distributie

2.612.348 EU

Fonduri Guver.+

BDCE


SF/PT

Aviz g.a. 115/2005

13

Balauseri

Jud. Mures

5064


P: executie sistem de alimentare cu apa centralizat

F.Guver+BL


SF

14

Acatari

Jud. Mures

4701


P : alimentare cu apa Microregiunea Valea Nirajului

BL


SF

15

Danes

Jud. Mures

-subteran/

4834

Sistem centralizat de alimentare cu apa

1.567.000

Promovare:

Alimentare cu apa din retea ATT Sighisoara

CL


SF

16

Craciunesti

Jud. Mures

subteran

4348


P: alimentare cu apa pentru Microregiunea Valea Nirajului

SAPARD


SF in lucru

17

Livezeni

-com. Livezeni

Jud. Mures


1.028.512 E

Promovare:

Alim.cu apa a localitatii Livezeni si a celor adiacente


Fonduri guvernamentale



SF

Aviz g.a.135/2007

Proiectul va fi modificat deoarece s-a infintat com. Corunca

18

Glodeni

Jud. Mures

subteran

3778

1.121.212 E

P: sist.alim.cu apa a loc. Glodeni

Fonduri guvernamentale



SF

Avizat g.a 272/2007

19

Vanatori

Jud. Mures

subteran

3761

1.400.000 euro

P: sist.centralizat de alim.cu apa

Ord 7/2006


SF

Aviz g a 205/2007

20

Zau de Campie

Jud. Mures

subteran

3509


P : alimentare centralizata Asociatia Mures 2005



PT

21

Sanpetru de Campie

Jud. Mures

reteaua SURM

3181


P: sist. De alim.cu apa in comuna Sanpetru de Campie

SAPARD


SF

Aviz g a 215/2006

22

Galesti

Jud. Mures

subteran

2940


P: alimentare cu apa pentru Microregiunea Valea Nirajului

SAPARD


SF in lucru

23

Gheorghe Doja

Jud. Mures

subteran

2869


P: alimentare cu apa pentru Microregiunea Valea Nirajului

SAPARD


SF in lucru

24

Bagaciu

Jud. Mures

2589

718082,010 EU

P: alimentare cu apa a comunei Bagaciu

OG 7/

2006


PT

Aviz g.a. 120/2007

25

Mihesu de Campie

Jud. Mures

subteran

2538

132.000E

P: extindere si modernizare sist.alim.cu apa in satele Mihesu de Campie si Razoare

Fonduri guvernamentale


PT

Aviz g a 115/2007

26

Breaza

Jud. Mures

-retea RAGCL Reghin

2531

345.000

Promovare

:sistem centralizat de alim. cu apa

Ord 7/2006


SF+PT

Aviz g.a. 139/2007

27

Sanger

Jud. Mures

Izv.de coasta

2530

30.000E

P: alim.cu apa din reteaua oraseneasca Ludus a localitatilor Sanger, Cipaieni, Barza.

Fonduri guvernamentale


SF

Aviz g a 157/2007

28

Nades

Jud. Mures

2406

17.000 EU

P: realizare sistem de alim. cu apa

Fonduri Guver.


SF

29

Rastolita

Jud. Mures

Surse locale

2230

1.588.000

P:

sistem centralizat de alim. cu apa

Ord 7/2006


SF + PT

Aviz g.a. 97/2007

30

Iclanzel

Jud. Mures

2291

856.000

P:

sistem centralizat de alim. cu apa

SA-

PARD

2005

SF

31

Beica de Jos

Jud. Mures

retea RAGCL Reghin

2242

1.000.000

P

:sistem centralizat de alim. cu apa


2005

SF

32

Stanceni

Jud. Mures

27000

P

:sistem centralizat de alim. cu apa

SA-

PARD

2005

SF

33

Vatava

Jud. Mures

-subteran

2132


P : reabilitare alimentare cu apa

BL +

OG 7/2006


SF

Aviz g.a.91/2005


Tabelul 17. Lucrarile de investitii in promovare pentru extinderea retelei de canalizare si epurarea apelor uzate in judetul Mures

Nr. crt.

Localitatea/

Judetul


Receptorul/


Nr. locuitori echivalenti


Lucrari de investitii

in promovare



Tip

fonduri

Termen

PIF


Stadiul realizarii

fizice a lucrarilor

(%)


Valoare lucrari executate in EURO


Sovata

Jud Mures

r. T-va Mica


P:-modernizare si extindere  capacitate statie epurare Sovata


E:reabilitare+extindere canalizare

Proprii

2015



2013


0

Aviz 329/ 19.10.2007

15

201298 E


Iernut

Jud. Mures

r. Mures

9523

P :-extindere canalizare:7,4 km


-extindere si modernizare statie de epurare

Phare+bu-get local

-finantari externe

2007


2012

SF




Sangeorgiu de Mures

Jud. Mures

-retea Aquaserv Tg. Mures prin SC Surm SA

7892

P:-extindere si reabilitare canalizare

BL

BDCE


SF avizat g.a.


Band

Jud. Mures

Pr. Comlod

7726

P: retele de canalizare si statie de epurare ape uzate pt.

BL

Fonduri externe


SF


Sarmasu

Jud.Mures

pr. de Campie

7493

P: retele de canalizare si statie de epurare ape uzate pt. loc.Sarmasu si loc.adiacente

280.000 E

Fonduri guvernamentale


SF

Aviz g.a.113/2007


Sancraiu de Mures

Jud. Mures

r. Mures

Canalizare Aquaserv prin SC Contranscom Benta SA

6268

P:realizare canalizare in loc. Sancrai si Nazna

-accesarea unui program pentru executie

BL

Fonduri externe


Proiect

Tehnic


Ungheni

Jud. Mures

r.Niraj

6554

P:extindere si reabilitare retea canalizare

-statie de epurare

BL

Fonduri Guvernamentale


SF avizat g.a.


Gurghiu

Jud. Mures

r. Gurghiu

6384

Promovare – st. de epurare





Adamus

Jud. Mures

T-va Mica

5966

P: realizarea sist. de canalizare si statie de epurare

2.647.580,6 EU

Fonduri guvernamentale + BL



SF


Panet

Jud. Mures

pr. Cuesd

8799

P: retele de canalizare si statie de epurare ape uzate pt.

Fonduri guvernamentale


SF


Gornesti

Jud. Mures

r. Mures

5885

P:extindere canalizare si statie epurare


E:reabilitare decantor Imhoff

Ord 7/2006


2015



2004

Exista SF-+PT

Aviz g a 88/2007

2857 E

100


Sangeorgiu de Padure

Jud. Mures

T-va Mica

5492

P:extindere canalizare, 24,44 km si reabilitare statie epurare 6 mil.EU


MMDD

BL


PT

Aviz 368/

210.2007


Miercurea Nirajului

Jud. Mures

r. Niraj

5824

P:extindere canalizare si  statie epurare


BL

Fondul de Mediu

2009

PT

Aviz g a 27/2007


Cristesti

Jud. Mures

Retea Aquaserv Tg. Mures

5591

P: extindere retea canalizare

SA-

PARD



SF

Aviz g.a.104/2006


Albesti

Jud. Mures

r. T-va Mare

5466

P: canalizare si statie epurare

1.333.000 eu


Ord 7/2006

2008

40

533.000 eu

Aviz g a 111/2007


Ceuasu de Campie

Jud. Mures

pr. Voiniceni

5419

P: retele de canalizare si statie de epurare ape uzate pt.

Fonduri Externe


SF


Ghindari

Jud. Mures

r. T-va Mica

5076

P: retea de canalizare, 24 km si statie epurare

1.17203,54 EU


MMDD

BL

2009

SF + PT


Ernei

Jud. Mures

r. Mures

5219

P: realizarea sistemului de canalizare

SAPARD


SF



Fantanele

Jud. Mures

r. T-va Mica

5566

P: extindere si reabilitare retea canalizare si statie de epurare



SF


Balauseri

Jud. Mures

r. T-va Mica

5551






Hodac

Jud. Mures

r. Gurghiu

4970

Promovare – st. de epurare





Ibanesti

Jud. Mures

r. Gurghiu

4511

Promovare – st. de epurare





Brancovenesti

Jud. Mures

r. Mures

4514

Promovare – st. de epurare





Deda

Jud. Mures

r. Mures

4432

P: canalizare si statie epurare

Suma aprobata este 1100000 E

Ord 7/2006

2008

SF + PT

Aviz g a 125/2007


Batos

Jud. Mures

pr. Lut

4173

P: canalizare si statie epurare






Raciu

Jud. Mures

pr. Comlod

3752

P: executie sist. de canalizare si SE



Aviz g a 149/2007


Sanpaul

Jud. Mures

r. Mures

4016

P:

Sistem de canalizare si statie de epurare pt. loc.Sanpaul, Chirileu si Valea Izvoarelor

7.260.000 E

Fonduri structurale


SF


Ganesti

Jud. Mures

r. T-va Mica

3950

P: realizare retea de canalizare cu evacuare in retea de canalizare a orasului Tarnaveni

1.219.433,4 EU

CJ


SF


Alunis

Jud. Mures

r. Mures

3300

Promovare – st. de epurare



SF


Solovastru

r. Gurghiu

Jud. Mures

2847

Promovare – st. de epurare

Ord 7/2006


SF+PT

Aviz 103/2007


Lunca

Jud. Mures

Pr. Baii

2851

Promovare – st. de epurare





Chetani

Jud. Mures

r. Mures

2889

P: statie de epurare

Fonduri guvernamentale


Aviz except.

g a 157/2006


Petelea

Jud. Mures

r. Mures

2780

Promovare – st. de epurare



SF



Apold

Jud. Mures

r. T-va Mare

2722

P: canalizare si statie epurare




SF


Bagaciu

Jud. Mures

r. T-va Mica

2660

P: executie retea de canalizare si Statie de epurare

1 mil. EU

Fonduri Europene de Dezvoltare Rurala


SF


Mihesu de Campie

Jud. Mures

Pr. de Campie

2538

P: retele de canalizare si statie de epurare ape uzate pt.

Fonduri Guvernamentale


PT

Aviz g a 115/2007


Breaza

Jud. Mures

Pr. Lut

2531

Promovare – st. de epurare





Rusii Munti(Rusii Munti,Sebes,Mora-reni,Maioresti)

Jud. Mures

r. Mures

2252

Promovare

Sistem de canalizare si st. epurare

Ord 7/2006


SF + PT

Aviz g.a 59/2007


Suseni

Jud. Mures

r. Mures


Promovare – st. de epurare





Rastolita

Jud. Mures

r. Mures

2875

Promovare – st. de epurare





Iclanzel

Jud. Mures

Pr. Comlod

2291

P: sistem de canalizare si statie de epurare

3000E

Fonduri guvernamentale


PT

Aviz g a 143/2007


Beica de Jos

Jud. Mures

Pr. Beica

2242

Promovare – st. de epurare





Lunca Bradului

Jud. Mures

r. Mures

2188

P:reabilitare sistem canalizare

Proprii


PT


Vatava

Jud. Mures

Pr. Rapa

2132

Promovare – st. de epurare










Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }